3ra-837/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-837/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 29 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus Consiliul local al satului Pelinia, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul local al satului Pelinia cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, casată integral hotărârea din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă : La data de 09 noiembrie 2020, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a menționat că, la data de 28 iulie 2020 s-a desfășurat ședința Consiliului local al satului Pelinia, în cadrul căreia a fost adoptată decizia nr. 3/21 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei”. Reclamantul a indicat că, prin notificarea nr. 1304/OT9-238 din 10 septembrie 2020, Consiliul local al satului Pelinia a fost informat de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat despre ilegalitatea deciziei nominalizate și s-a solicitat abrogarea acesteia. Reclamantul a subliniat că, în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M.

„Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei” 1 contravine actelor normative în vigoare, și anume prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, potrivit căruia clauza de adoptare a actului normativ constă într-o propoziție care cuprinde denumirea autorității publice emitente și decizia de adoptare, aprobare sau emitere a actului normativ, iar pentru proiectele de legi cuprinde și categoria acestora. Clauza de adoptare a actului normativ poate conține, după caz, și temeiul legal de adoptare a actului normativ respectiv. Clauza de adoptare a actului normativ este obligatorie pentru toate actele normative.

Totodată, reclamantul a precizat că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei” a fost adoptată în baza Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, care a fost abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică. Reclamantul a invocat că potrivit art. 49 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, actul normativ poate cuprinde anexe, care sînt elemente constitutive ale acestuia și care includ desene, exprimări cifrice, tabele, planuri sau altele asemenea.

Anexele pot include de asemenea reglementări care trebuie aprobate de autoritatea publică competentă, precum statutele, regulamentele, instrucțiunile, regulile, metodologiile sau alte norme cu caracter predominant tehnic. Anexele sînt parte integrantă a actului normativ, au natura și forța juridică ale acestuia. Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în textul actului normativ și să se refere exclusiv la obiectul determinat prin norma de trimitere. Dacă un act normativ are mai multe anexe, acestea sînt însemnate cu numere ordinare, exprimate prin cifre arabe, în ordinea în care au fost enunțate în textul actului. Exprimările cifrice, tabelele, planurile și altele asemenea, care sînt incluse în anexe, pot fi urmate de explicații suplimentare, care se notează cu indici numerici, în ordinea în care au fost enunțate în textul anexei.

Subsecvent, reclamantul a făcut referire și la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, conform căruia, concomitent cu elaborarea proiectului actului normativ se întocmește nota informativă la proiect, conform modelului indicat în anexa nr.1. Reclamantul a conchis că în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei” este ilegală, constatându-se că lipsesc materialele aferente, care au servit drept temei pentru adoptarea deciziei nominalizate.

Astfel, reclamantul a specificat că, decizia contestată a fost publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare, fără nota informativă, fără procesul-verbal care dovedește că au fost desfășurate consultări publice. Reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 101 alin. (1), art. 14 alin. (2) lit z1), art. 68 alin. (4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală; art. 49, art. 30 din Legea 2 nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative; pct. 25 subpct. 5) din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017; art. 189, 196, art. 206 alin. (1) lit. a), art. 208 alin. (1), art. 211, 212, art. 214 alin. (4), art. 224 din Codul administrativ.

În final, reclamantul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei”, ca fiind ilegală. Prin hotărârea din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei” (f.d.

47, 51-57). Hotărârea din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin intermediul serviciului de livrare „Poșta Moldovei” la data de 28 ianuarie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8000009370AS, anexat la actele cauzei (f.d. 49). La data de 08 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri (f.d. 59-61). Hotărârea motivată din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin intermediul serviciului de livrare „Poșta Moldovei” la data de 04 martie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8000374618AS, anexat la actele cauzei (f.d.

71). Ulterior, la data de 11 martie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus în adresa Curții de Apel Bălți cererea de apel suplimentară (f.d. 65). Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei împotriva hotărârii din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei, casată integral hotărârea din 19 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central și emisă o nouă decizie prin care, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M.

„Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei”. S-a anulat decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/21 din 28 iulie 2020 ,,Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a pășunilor, bunul imobil proprietate a primăriei” (f.d. 91, 92-102). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 118 din Codul administrativ, conform căruia motivarea este operațiunea administrativă, prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea 3 deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Instanța de apel a relevat că actul administrativ contestat, în partea aplicării normelor materiale ce stabilește și reglementează modul de organizare și funcționare a autorităților administrației publice în unitățile administrativ-teritoriale, a fost adoptat de către Consiliul local al satului Pelinia reieșind din competențele acordate prin lege, în limitele împuternicirilor și scopului pentru care a fost investit în acest sens, or, Consiliul local al satului Pelinia fiind proprietarul pășunilor, care au constituit obiectul deciziei contestate, prin prisma prevederilor din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Legea nr. 435 din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, a fost în drept să decidă în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului public al satului (comunei).

Instanța de apel a menționat că în partea aplicării normelor material– procesuale ce stabilesc temeiurile și modul de transmitere a întreprinderilor, subdiviziunilor lor și a unor obiecte aparte în cadrul unei autorități a administrației publice (minister, departament, autoritatea centrală de specialitate asimilată la acestea sau autoritatea administrației publice locale), precum și din gestiunea unei autorități a administrației publice în gestiunea altei autorități a administrației publice, a fost aplicat un act normativ abrogat, și anume: Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995. Instanța de apel a relatat că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat atât la înaintarea notificării cât și la intentarea prezentului proces a invocat temei de anulare a deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr.3/21 din 28 iulie 2020, adoptarea deciziei în baza unui act normativ abrogat – Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995,

însă prima instanță a lăsat fără apreciere circumstanța respectivă, fapt ce a determinat emiterea unei hotărâri neîntemeiate. În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat argumentul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, precum că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr.3/21 din 28 iulie 2020 urmează a fi anulată, or, în conformitate cu art. 141 alin. (1) din Codul administrativ, un act administrativ individual este nul 4 dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerație.

Instanța de apel a notat că Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, a fost abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, în vigoare din 06 ianuarie 2016. Instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care statuează acțiunea actului normativ încetează dacă actul este abrogat.

Totodată, instanța de apel a menționat prevederile art.73 alin. (3) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care stipulează că actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultra activ.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că odată ce Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, a fost abrogat prin adoptarea unui nou Regulament, administrația publică locală urma să țină cont de prevederile noului Regulament, care instituie un șir de reguli și condiții pentru transmiterea instituțiilor bugetare/publice la autogestiune, întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor lor, terenurilor, mijloacelor fixe, inclusiv bunurilor distincte, clădirilor, edificiilor și altor active proprietate publică (în continuare – bunuri proprietate publică).

Cu titlu de temei de anulare a actului administrativ contestat, instanța de apel a remarcat faptul că, Consiliul local al satului Pelinia a omis de a supune dezbaterilor chestiunea referitoare la componența și instituirea comisiei de transmitere a bunurilor imobile proprietate publică, aceasta reprezentând o abatere directă de la art. 31 din Regulamentul cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale, aprobat prin Legea nr. 457 din 14 noiembrie 2003 precum și de la capitolul III, art. 13-16 din Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică. Instanța de apel a reiterat că omisiunea Consiliului local al satului Pelinia de a dezbate și de a vota pe marginea chestiunii referitoare la instituirea comisiei de transmitere, echivalează cu neinstituirea acestei comisii.

Astfel, un organ colegial poate adopta soluții doar în rezultatul dezbaterilor pe marginea unui anumit subiect și votării de către membrii acestuia pe marginea subiectelor respective. Suplimentar, instanța de apel a subliniat că autoritatea publică la emiterea deciziei contestate a aplicat prevederile unui act normativ abrogat, prin urmare, se constată aplicarea eronată de către autoritatea publică a normelor material- procesuale, ce stabilesc procedura de transmitere a instituțiilor bugetare/publice la autogestiune, întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor lor, terenurilor, mijloacelor fixe, inclusiv bunurilor distincte, clădirilor, edificiilor și altor active proprietate publică, ceea ce duce la necesitatea și raționalitatea soluției de anulare a actului administrativ.

5 La data de 19 iulie 2021, prin intermediul serviciului de livrare „Poșta Moldovei”, Consiliul local al satului Pelinia a depus recurs împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe (f.d. 109-111). În susținerea recursului Consiliul local al satului Pelinia a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Suplimentar, recurentul a menționat că constatările expuse în decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălti, contravin pct.13-14 din Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului modul de transmitere a bunurilor proprietate publică. În continuare, recurentul a specificat că Consiliul local al satului Pelinia la emiterea deciziei nr. 3/21 din 28 iulie 2020, la pct. 5 a decis că, primarul Titus Sărăteanu de comun cu managerul Î.M.

„Gospodăria Comunală”, va constitui o comisie de predare-primire a bunurilor nominalizate, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995. Recurentul a relevat, că comisia de transmitere a fost instituită de Primăria satului Pelinia, din 5 reprezentanți ai Primăriei și 2 reprezentanți ai Î.M.

„Gospodăria Comunală”, la data de 07 octombrie 2020 fiind întocmit actul de transmitere a terenului, mijloacelor fixe și altor active proprietate publică, care corespunde cu anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015. Recurentul a susținut că, la emiterea deciziei nr. 3/21 din 28 iulie 2020 de către Consiliul local al satului Pelinia, eronat s-a indicat Regulamentul abrogat cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, însă indicarea acestui Regulament abrogat nu a dus la încălcarea prevederilor art.14 alin. (7) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și a prevederilor Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 și a art. 118 alin.(1)-(2) lit. a), art.141 alin. (1) din Codul administrativ.

În final, recurentul a relevat că Consiliul local al satului Pelinia a comis o greșeală, care, în conformitate cu art. 131 din Codul administrativ poate fi rectificată prin corectarea erorii evidente . La data de 04 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat copia recursului depus de Consiliul local al satului Pelinia, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.130). 6 Prin referința depusă la data de 19 august 2021, intimatul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat să fie respins recursul depus de Consiliul local al satului Pelinia, cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d.134-135).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Examinând admisibilitatea cererii de recurs în raport cu actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 25 mai 2021, dispozitivul deciziei nominalizate fiind notificat recurentului Consiliului local al satului Pelinia, prin intermediul serviciului de livrare „Poșta Moldovei” la data de 09 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8000939902AS, anexat la actele cauzei (f.d.105). Decizia motivată din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost notificată recurentului Consiliului local al satului Pelinia la data de 30 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8001562453AS, anexat la actele cauzei (f.d.107).

La data de 19 iulie 2021, prin intermediul serviciului de livrare „Poșta Moldovei”, Consiliul local al satului Pelinia a depus recurs împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.109-111, 127). În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. 7 În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special cînd: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a recursului de către Consiliul local al satului Pelinia este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării dispozitivului deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, adică ziua de 10 iunie 2021, iar termenul limită fiind data de 09 iulie 2021, ora 24:00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Consiliul local al satului Pelinia a prezentat doar motivarea recursului la Curtea de Apel Bălți, la data de 19 iulie 2021 (f.d.127). Instanța de recurs reține că, în conținutul recursului, Consiliul local al satului Pelinia face referire la faptul că, la data de 30 iunie 2021 recurentului i-a fost notificată decizia motivată din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, însă ultimul nu a concretizat circumstanțele și motivele pentru care a omis să dispună de dreptul său procedural prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ și nici nu a solicitat repunerea în termen.

La aspectul dat, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, de la momentul notificării dispozitivului deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți – 09 iunie 2021, recurentul Consiliul local al satului Pelinia a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune recurs, în interiorul termenului instituit la 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că după expirarea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, Consiliul local al satului Pelinia a depus recursul la 19 iulie 2021. În atare circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 8 al Curții Supreme de Justiție opinează că declararea recursului depus de Consiliul local al satului Pelinia ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură administrativă, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor din Codul administrativ în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale, din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul local al satului Pelinia.

În conformitate cu art. 230, art. 245 alin. (1) și art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Consiliul local al satului Pelinia, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 9