3ra-815/21 — anularea actului administrativ

3ra-815/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-815/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Stanilă, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

29 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului local al satului Pelinia cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva

hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

c o n s t a t ă :

La data de 09 noiembrie 2020, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al satului Pelinia cu

privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a indicat că la 28 iulie 2020 s-a desfășurat ședința

Consiliului local al satului Pelinia, în cadrul căreia a fost adoptată decizia nr. 3/19 din

28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a

bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei”.

Reclamantul a menționat că, prin notificarea nr. 1304/OT9-237 din

10 septembrie 2020 a Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, Consiliul

local al satului Pelinia a fost informat despre ilegalitatea deciziei nominalizate, fiind

solicitată abrogarea acesteia.

Reclamantul a subliniat că, în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate,

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia Consiliului local

al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

1

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei” contravine actelor normative în vigoare și anume prevederilor art. 44

alin. (1) și (2) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative,

potrivit căruia clauza de adoptare a actului normativ constă într-o propoziție care

cuprinde denumirea autorității publice emitente și decizia de adoptare, aprobare sau

emitere a actului normativ, iar pentru proiectele de legi cuprinde și categoria acestora.

Clauza de adoptare a actului normativ poate conține, după caz, și temeiul legal de

adoptare a actului normativ respectiv. Clauza de adoptare a actului normativ este

obligatorie pentru toate actele normative.

Reclamantul a precizat că decizia Consiliului local al satului Pelinia

nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria

Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei” a fost adoptată

în baza Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat,

organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor

fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995,

care a fost abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate

publică.

Reclamantul a invocat că potrivit pct. 25 subpct. 5) din Regulamentul cu privire

la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.672 din 28 august 2017, în Registru se includ în mod obligatoriu

materialele aferente actelor administrative care au stat la baza adoptării/emiterii

acestora, inclusiv procesele-verbale ale ședințelor consiliilor locale, licitațiilor,

achizițiilor, care se plasează în fișiere separate în Registru.

Reclamantul a relevat că decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din

28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a

bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei” a fost publicată în Registrul

de stat al actelor locale, fără anexele corespunzătoare, cu nota informativă care nu

corespunde cerințelor anexei nr. 1 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire

la actele normative, fără procesul-verbal care dovedește că au fost efectuate consultări

publice.

Reclamantul a concluzionat că, Consiliul local al satului Pelinia a adoptat

decizia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei”, cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile

art. 101 alin. (1), art. 14 alin. (2) lit z1), art. 68 alin. (4) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală; art. 49, art. 30 din Legea nr.

100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative; pct. 25 subpct. 5) din

Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017; art. 189, 196, art. 206

alin. (1) lit. a), art. 208 alin. (1), art. 211, 212, art. 214 alin. (4), art. 224 din Codul

administrativ.

În final, reclamantul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a solicitat

anularea deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu

privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor

acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei”, ca fiind ilegală.

2

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Pelinia privind anularea

deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la

transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul

imobil proprietate a Primăriei” (f.d. 38, 43-49).

Hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central a fost

notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin intermediul

serviciului de livrare „Poșta Moldovei” la data de 27 ianuarie 2021, fapt confirmat

prin avizul de recepție nr. DS8000009515AS, anexat la actele cauzei (f.d. 42).

La data de 08 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus apel împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 51-53).

Hotărârea motivată din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central

a fost notificată Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin intermediul

serviciului de livrare „Poșta Moldovei” la data de 04 martie 2021, fapt confirmat

prin avizul de recepție nr. DS8000374550AS, anexat la actele cauzei (f.d. 70).

Ulterior, la data de 16 martie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat a depus în adresa Curții de Apel Bălți cererea de apel suplimentară (f.d. 57).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul central.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul depus

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei împotriva hotărârii din 18 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul central (f.d. 95, 96-105).

La data de 21 iulie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus recurs împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel (f.d. 108-109-verso).

Iar, la data de 17 august 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

recurs suplimentar împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți

(f.d.117-117-verso).

În susținerea recursului Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin

faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost

constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Subsecvent, recurentul a menționat că instanța de apel incorect invocă faptul,

că actul administrativ contestat nu este un act normativ și prevederile

art. 10¹ alin.(2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, în partea obligativității consultărilor publice și Legea nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, nu sunt aplicabile speței.

În acest sens, recurentul a făcut referire la prevederile art. 10¹ alin.(2) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, potrivit

căruia proiectele actelor normative ale autorităților administrației publice locale se

fac publice, în vederea consultării, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de ziua

aprobării actului. Adoptarea actelor în regim de urgență se efectuează în

3

conformitate cu Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în

procesul decizional.

În continuare, recurentul a specificat că decizia Consiliului local al satului

Pelinia nr.3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei” a fost publicată în Registrul actelor locale, fără procesul-verbal, care

dovedește că au fost consultări publice. În această ordine de idei, recurentul a

menționat că până în prezent procesul-verbal privind consultările publice, nu a fost

publicat în Registrul de stat al actelor locale, conform cerințelor stipulate în

pct.25 alin.(5) și pct.28 din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului

de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din

28 august 2017, care prevede că în Registru se includ în mod obligatoriu materialele

aferente actelor administrative care au stat la baza adoptării/emiterii acestora.

Includerea actelor administrative și materialelor aferente în Registru se realizează

obligatoriu în formă scanată, în format PDF, întrunind condițiile de formă

(semnat/contrasemnat, ștampilă), conform atributelor definite de sistem).

Recurentul a relevat, că instanța de apel invocă faptul că potrivit

pct. 41-44 din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al

actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017, este

prevăzută procedura de rectificare a actului normativ. Însă, secretarul Consiliului

local al satului Pelinia, nu a solicitat rectificarea actului, așa cum prevede pct. 43 din

Regulamentul nominalizat.

Mai mult, recurentul a menționat că secretarul Consiliului local al satului

Pelinia, nu a modificat temeiul legal al deciziei adoptate, fapt ce contravine

art. 44 alin.(2) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, care prevede că clauza de adoptare a actului normativ este obligatorie

pentru toate actele normative.

Recurentul a susținut că până la emiterea notificării, specialistul Oficiului

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, responsabil de sectorul Drochia a comunicat

în mod verbal secretarului Consiliului local al satului Pelinia să plaseze actele cu

anexe, în special procesul-verbal privind consultările publice, lucru ce nu a fost

îndeplinit.

Prin urmare, recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel,

precum că nepublicarea în Registrul de stat al actelor locale a materialelor aferente

actului administrativ contestat, nu constituie temei de anulare a acestuia, fapt ce

contravine prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, care prevede că anexele sunt parte integrantă a actului

normativ, au natura și forța juridică ale acestuia.

În final, recurentul consideră că este obligatoriu ca actul administrativ plasat

în Registrul de stat al actelor locale, pentru a fi verificat de Oficiului Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat, trebuie să fie plasat cu toate anexele care conține actul

în cauză. Or, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu poate efectua

controlul actului administrativ în sine, fără materialele relevante acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

4

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de

18 mai 2021, fiind notificată recurentului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat la data de 15 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție

nr.DS8001564566AS, anexat la actele cauzei (f.d.107).

Instanța de recurs consideră că recursul Oficiului Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat este depus în termenul legal, or, cererea de recurs a fost depusă la

21 iulie 2021 (f.d. 108-109-verso), adică în interiorul termenului de 30 de zile de la

notificarea deciziei contestate.

La data de 29 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Consiliului local al satului Pelinia copia recursului depus de Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 114).

Deși, la data de 03 august 2021, Consiliul local al satului Pelinia a recepționat

copia recursului, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat (f.d.116).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care,

prin încheierea din 22 septembrie 2021 a fost numit pentru examinare în complet de

5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 18 mai 2021 a

Curții de Apel Bălți și hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

central, cu emiterea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

5

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel

se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din

Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Articolul art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ prevede că,

examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată, în baza

unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual,

precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sânt

ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Din actele cauzei se atestă că, la data de 28 iulie 2020 Consiliului local al

satului Pelinia a adoptat decizia nr. 3/19 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei”.

Potrivit deciziei nominalizate Consiliului local al satului Pelinia a decis de a

transmite în gestiunea Întreprinderii Municipale „Gospodăria Comunală”, bunurile

imobile din domeniul privat al Administrației Publice Locale – com. Pelinia și

anume bazinele acvatice cu construcții hidrotehnice (potrivit listei anexate); s-a

permis darea în subarendă a bazinelor acvatice pe un termen de 5 (cinci) ani cu plata

anuală de arendă în contul Primăriei și va constitui 2% din prețul normativ al

terenului arendat, inclusiv pasul de licitație 15%. Calculul va fi efectuat conform art.

10 din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare

- cumpărare a pământului. Defalcările stabilite vor avea loc la bugetul local până la

data de 30 iunie a anului de gestiune. Primarul Titus Sărăteanu de comun cu

managerul Î.M. „Gospodăria Comunală”, va constitui o comisie de predare-primire a

6

bunurilor nominalizate în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la

modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a

subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995.

Decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 a fost

adoptată în temeiul art. 3 alin. (2), art. 14 alin. (2) lit. b) și d), art. 77 alin. (2) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală; art. 4 alin.

(1) lit. g) din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din 28 decembrie

2006; art. 1 pct. 2 din Legea nr. 246 din 23 noiembrie 2017 cu privire la

întreprinderea de stat și întreprinderea municipală; art. 10 din Legea nr.1308 din

25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului;

Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat,

organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor

fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie

1995, la propunerea primarului Titus Sărăteanu, ținând cont de avizul comisiilor de

specialitate.

Urmare a controlului obligatoriu de legalitate, conform prevederilor art. 64 din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, la data de

10 septembrie 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a expediat în

adresa Consiliului local al satului Pelinia notificarea nr.1304/OT9-237, prin care a

solicitat anularea deciziei nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în

gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil

proprietate a Primăriei”, ca fiind ilegală (f.d.8-9).

Cu titlu de motiv al ilegalității deciziei contestate, Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a invocat faptul că decizia a fost adoptată în baza unui act

normativ abrogat și anume a Regulamentului cu privire la modul de transmitere a

întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor,

construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 688 din 09 octombrie 1995, totodată s-a invocat că decizia contestată a fost

publicată în Registrul actelor locale fără anexele corespunzătoare și anume, nota

informativă și procesul-verbal care dovedesc, că au fost efectuate consultări publice.

Fiind recepționată de către Consiliul local al satului Pelinia la data de

16 septembrie 2020, notificarea a fost lăsată fără soluționare de către administrația

publică locală (f.d. 12).

Nefiind întreprinse anumite măsuri în urma notificării privind ilegalitatea

actului administrativ, la 09 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat a depus prezenta cerere de chemare în judecată.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în

favoarea netemeiniciei cererii de chemare în judecată, pe care a respins-o ca

neîntemeiată.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a respins apelul

depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că obiectul

prezentei acțiuni îl constituie verificarea legalității deciziei Consiliului local al

satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

7

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei”.

Instanța de apel a relevat că adoptarea deciziei Consiliului local al satului

Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei”, a fost generată de avizul Comisiei Consultative de Specialitate

(agricultură, protecția mediului și amenajarea teritoriului) de pe lângă Consiliul local

al satului Pelinia din 28 iulie 2020, prin care a fost avizat pozitiv proiectul deciziei

nr. 3/19 din 28 iulie 2020, Comisia recomandând Consiliului local al satului Pelinia

adoptarea proiectului de decizie nr. 3/19 din 28 iulie 2020, inițiat de primarul Titus

Sărăteanu „Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a

bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei” și Nota informativă a

inginerului funciar din cadrul Primăriei satului Pelinia, cu privire la suprafața totală

a bazinelor acvatice aflate la balanța Primăriei satului Pelinia care sunt date în

arendă.

Instanța de apel a notat că, potrivit procesului-verbal nr.1, la data de

12 iulie 2020 s-a desfășurat ședința de audiere publică, la care potrivit listei anexate

au participat 29 de cetățeni, în ordinea de zi fiind inclusă și întrebarea cu privire la

transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunuri

imobile proprietate a Primăriei.

În acest context, instanța de apel a remarcat prevederile pct. 1 din

Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.672 din 28 august 2017, care prevede că

Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale (în

continuare – Regulament) stabilește modul de ținere a Registrului de stat al actelor

locale (în continuare – Registru), destinat gestiunii actelor administrative ale

autorităților administrației publice locale.

Astfel, instanța de apel a subliniat că includerea materialelor aferente actelor

administrative în Registrul de stat al actelor locale se efectuează după includerea

actelor administrative.

Suplimentar, instanța de apel a relevat prevederile punctelor 41-43 din

Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.672 din 28 august 2017, potrivit cărora

Registrul de stat al actelor locale va permite angajaților autorizați: efectuarea

operațiunilor de rectificare a erorilor materiale admise în procesul includerii actelor

administrative în Registru; accesarea și vizualizarea datelor incluse în Registru la

orice etapă, până la și după rectificare; identificarea angajatului autorizat care a

efectuat includerea actului administrativ rectificat/a materialului aferent actului

rectificat în Registru; vizualizarea datei și orei includerii rectificării. Rectificarea

erorii materiale se face de către angajatul autorizat în cel mult 24 de ore de la data

includerii informației ce conține erori materiale. În cazul omiterii termenului

prevăzut la pct. 42, procedura de rectificare a erorii materiale din actul administrativ

inclus în Registru poate fi realizată prin intermediul angajatului autorizat din cadrul

oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, cu respectarea procedurii specificate la

pct.43. În cazul depistării erorii materiale în actul administrativ de către persoana

autorizată din cadrul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, procedura de

rectificare se va desfășura în condițiile pct.43.

8

Procedura de rectificare, în condițiile pct.421 și 422, constă în: includerea în

fișierul actului administrativ respectiv a notei motivate/argumentate de solicitare a

rectificării actului sau fișierului acestuia, semnate de către secretarul consiliului

local/raional/municipal, care va conține textul rectificat și data; informarea imediată

a angajatului autorizat din cadrul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat despre

solicitarea rectificării actului; examinarea de către angajatul autorizat din cadrul

oficiului teritorial al Cancelariei de Stat a temeiului solicitării rectificării actului și

elaborarea notei informative, care va include propunerea argumentată privind

acceptul sau refuzul de a rectifica actul administrativ. Nota va fi înaintată șefului

oficiului teritorial al Cancelariei de Stat spre avizare. După aplicarea rezoluției

șefului oficiului teritorial al Cancelariei de Stat privind acceptarea sau refuzul

efectuării rectificării actului, nota informativă se include obligatoriu în fișierul

actului administrativ vizat din Registru; accesarea, cu avizul pozitiv al șefului

oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, de către angajatul autorizat din cadrul

oficiului teritorial al Cancelariei de Stat a compartimentului special al Registrului

(”act spre rectificare”) pentru a permite angajatului autorizat din cadrul autorității

publice locale emitente să efectueze rectificarea. Din momentul autorizării, Registrul

va genera automat termenul de 48 de ore pentru corectarea erorii materiale;

includerea de către angajatul autorizat din autoritatea publică locală emitentă în

Registru a actului rectificat în original, înlocuind actul administrativ ce conține

eroare.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că decizia Consiliului local al satului

Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei” a fost adoptată după prezentarea avizului Comisiei Consultative de

Specialitate (agricultură, protecția mediului și amenajarea teritoriului) de pe lângă

Consiliul local al satului Pelinia din 28 iulie 2020, a Notei informative a inginerului

funciar din cadrul Primăriei satului Pelinia și după desfășurarea ședinței de audieri

publice din 12 iulie 2020, însă s-a omis anexarea actelor respective la plasarea

deciziei în Registrul de stat al actelor locale.

Instanța de apel a accentuat faptul că deși, la actele cauzei a fost prezentată

confirmarea întocmită de secretarul Consiliului local al satului Pelinia precum că

actele nominalizate supra au fost publicate în Registrul actelor locale, la data de

12 august 2020, verificând pagina web: actelocale.gov.md s-a constatat lipsa

acestora (https://actelocale.gov.md/ral/act/cu-privire-la-transmiterea-n-gestiunea-m-

gospodria-comunal-a-bazinelor-acvatice-bunuri-imobile-proprietate-a-primriei-

542717.html).

Totodată, instanța de apel a subliniat că decizia Consiliului local al satului

Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei” nu este un act normativ, respectiv prevederile art.101 alin. (2) din Legea

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și prevederile din

Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, nu sunt

aplicabile speței.

De asemenea, instanța de apel a notat că deși și-a găsit confirmare argumentul

Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind indicarea incorectă de către

Consiliul local al satului Pelinia, în temeiul legal al deciziei nr. 3/19 din

9

28 iulie 2020 a Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor

de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor,

mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.688 din

09 octombrie 1995 care este abrogată, în vigoare fiind Hotărârea Guvernului

nr. 901 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului modul de

transmitere a bunurilor proprietate publica, totuși eroarea nominalizată poate fi

corectată de către Consiliul local al satului Pelinia printr-o altă decizie de modificare

a deciziei contestate fără, anularea acesteia.

Instanța de apel a conchis că două bazine acvatice din gestiunea administrației

publice locale Pelinia deja au fost transmise în gestiunea Î.M. „Gospodăria

Comunală”, iar reieșind din copia Actului de transmitere a terenului, mijloacelor fixe

și altor active proprietate publică din 07 octombrie 2020, acesta a fost întocmit în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 901 din

31 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului modul de transmitere a

bunurilor proprietate publica.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu criticele formulate

în recurs și cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la

concluzia că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare contravine

circumstanțelor cauzei și este greșită, rezultată din aprecierea incorectă a

materialului probator și interpretarea eronată a normelor de drept material. Or, o

astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului,

criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub

toate aspectele, mai mult că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt bazate pe

o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție

cu normele de drept procedural.

Aici, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că următoarele elemente ale cazului, analizate

în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri certe privind temeinicia acțiunii

înaintate de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și respinse de instanțele

ierarhic inferioare.

În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din

oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Articolul 10 din Codul administrativ prevede, că actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

10

Conform art.189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Iar, art. 189 alin. (3) din Codul administrativ, stipulează că în cazurile

prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării drepturilor ce reies dintr-un

contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi înaintată și de

autoritatea publică.

Astfel, Codul administrativ a instituit reguli clare de înaintare a unei acțiuni în

contencios administrativ, nemijlocit de către autoritatea publică.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).

Instanța de recurs reține că, prin prisma prevederilor Codului administrativ,

instanțele de judecată nu doar verifică legalitatea unui act administrativ, ci realizează

verificarea exercitării de către autoritatea publică a întregii activități, a dreptului

discreționar. Prin dreptul discreționar al autorității publice se subînțelege puterea de

care dispune autoritatea publică, în baza legii, să hotărască fie necesitatea actului

însuși, fie cuprinsul lui, fie momentul adoptării lui, în funcție de interesul general pe

care trebuie sa-l satisfacă continuu și permanent serviciul public. Totodată, dreptul

discreționar al autorității publice presupune posibilitatea acesteia de a opta între mai

multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție

legală. Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.

Respectiv, instanțele de judecată sunt investite cu obligația legală de a analiza

dacă, în procesul activității sale decizionale, materializată prin totalitatea actelor

administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale,

precum și a operațiunilor administrative, autoritatea publică a realizat dreptul

discreționar: cu respectarea limitelor de competență și regulilor de procedură

instituite de lege; cu luarea în considerare a tuturor faptele relevante; conform

scopului acordat prin lege.

În corespundere cu prevederile art. 225 alin. (2) din Codul administrativ,

verificarea de către instanța de judecată a exercitării de către autoritatea publică a

dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: și-a exercitat

dreptul discreționar – se constată faptul acțiunii/ inacțiunii autorității publice; a luat

în considerare toate faptele relevante – circumstanță care se referă la verificarea

legalității în fond al activității autorității administrative; a respectat limitele legale

ale dreptului discreționar; și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege – circumstanțe care se referă la respectarea condițiilor de ordin

procedural și a regulilor în materia competenței stabilite de lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că obiectul material al prezentei cereri de chemare

în judecată îl constituie verificarea legalității deciziei Consiliului local al satului

Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M.

„Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei”.

Instanța de recurs menționează că în temeiul art. 61 din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, activitatea autorităților

11

administrației publice locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și a celor din

cadrul unității teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului

administrativ în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative.

Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale

vizează respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care Republica

Moldova este parte, a prezentei legi și a altor acte normative atât de către autoritățile

administrației publice locale de nivelurile întîi și al doilea, cât și de către funcționarii

acestora. Controlul administrativ include controlul legalității și controlul

oportunității activității autorităților administrației publice locale. Controlul

administrativ se efectuează din oficiu sau la cerere.

Articolul 62 alin. (1) și (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, statuează că controlul administrativ se întemeiază pe

următoarele principii: exercitarea acestuia numai potrivit procedurilor și în cazurile

prevăzute de legislația în vigoare; respectarea proporționalității între amploarea

intervenției autorității de control și importanța intereselor pe care le protejează;

neadmiterea limitării dreptului autorității administrației publice locale de a

administra în mod autonom, în condițiile legii, afacerile ce țin de propria

competență. Controlul administrativ vizează, în principal, legalitatea activității

autorităților administrației publice locale.

Potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, de organizarea controlului administrativ al activității

autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta

fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale,

conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

În conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a) și alin. (11) din Legea

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, controlului

obligatoriu sânt supuse următoarele acte ale autorităților administrației publice

locale: deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi și al doilea. Actele menționate la

alin.(1) vor fi supuse controlului obligatoriu de către Cancelaria de Stat prin

intermediul Registrului de stat al actelor locale.

Reieșind din prevederile art. 68 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de

autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând

modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială. Oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat notifică autoritatea administrației publice locale în termen de: 30 de zile de la

data includerii actului în Registrul de stat al actelor locale – în cazul controlului

obligatoriu și facultativ; 30 de zile de la data primirii cererii de efectuare a

controlului – în cazul controlului solicitat de autoritatea administrației publice locale

sau de persoana vătămată. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării,

autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul

în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a menținut

poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat

poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în

cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

12

Prin prisma art. 74 alin. (1)-(3) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, constituie patrimoniu al unităților administrativ-

teritoriale bunurile mobile și imobile proprietate a satului (comunei), orașului

(municipiului), raionului și unității teritoriale autonome Găgăuzia, precum și

drepturile și obligațiile lor cu caracter patrimonial. Patrimoniul unităților

administrativ-teritoriale de nivelurile întâi și al doilea se delimitează și se separă clar

de patrimoniul statului potrivit legii sau în modul stabilit de lege. Bunurile

proprietate a unităților administrativ-teritoriale de nivelurile întîi și al doilea se

împart în bunuri ale domeniului public și ale celui privat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a remarca prevederile art. 10 din

Codul administrativ, care prevede că actul administrativ individual este orice

dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public. Decizia autorității publice privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este

un act administrativ individual.

În conformitate cu prevederile art.118 alin (1) și (3) din Codul administrativ,

motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul

audierii. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a)

motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv

formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt –

oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului

discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile –

o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al

actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului

administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că actul administrativ contestat în partea

aplicării normelor materiale ce stabilește și reglementează modul de organizare și

funcționare a autorităților administrației publice în unitățile administrativ-teritoriale

a fost adoptat de către Consiliul local al satului Pelinia reieșind din competențele

acordate prin lege, în limitele împuternicirilor și scopului pentru care a fost investit

în acest sens.

Or, Consiliul local al satului Pelinia fiind proprietarul bazinelor acvatice, care

au constituit obiectul deciziei contestate, prin prisma prevederilor Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Legii nr. 435 din

28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, a fost în drept să decidă

13

în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului privat al

satului (comunei). Însă, în partea aplicării normelor material-procesuale ce stabilesc

temeiurile și modul de transmitere a întreprinderilor, subdiviziunilor lor și a unor

obiecte aparte în cadrul unei autorități a administrației publice (minister,

departament, autoritatea centrală de specialitate asimilată la acestea sau autoritatea

administrației publice locale), precum și din gestiunea unei autorități a administrației

publice în gestiunea altei autorități a administrației publice, a fost aplicată o normă

abrogată, și anume: Regulamentul cu privire la modul de transmitere a

întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor,

construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

688 din 09 octombrie 1995.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că Consiliul local al satului Pelinia a

adoptat decizia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei” în baza unui act normativ abrogat, și anume: Regulamentul cu privire la

modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a

subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995.

Conform art. 141 alin.(1) din Codul administrativ, un act administrativ

individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident

în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare.

Astfel, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiat argumentul recurentului

Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, precum că decizia Consiliului local

al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea

Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a

Primăriei” urmează a fi anulată, reieșind din faptul că a fost adoptată în baza unui act

normativ abrogat.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că, Regulamentul cu privire la

modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a

subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, a fost abrogat prin

Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, în

vigoare din 06 ianuarie 2016.

Astfel, din sensul prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) din Legea nr.100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, rezultă că acțiunea actului

normativ încetează dacă actul este abrogat.

Iar, conform art.73 alin. (3) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și,

de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultra activ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție decelează că odată cu abrogarea Regulamentului cu

privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a

subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat

14

prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, prin adoptarea unui nou

Regulament, administrația publică locală urma să țină cont de prevederile noului

Regulament care instituie reguli și condiții pentru transmiterea instituțiilor

bugetare/publice la autogestiune, întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor

lor, terenurilor, mijloacelor fixe, inclusiv bunurilor distincte, clădirilor, edificiilor și

altor active proprietate publică.

La caz, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, autoritatea publică la emiterea deciziei

contestate a aplicat prevederile unui act normativ abrogat, prin urmare, se constată

aplicarea eronată de către autoritatea publică a normelor material-procesuale ce

stabilește procedura de transmitere a instituțiilor bugetare/publice la autogestiune,

întreprinderilor de stat/municipale, subdiviziunilor lor, terenurilor, mijloacelor fixe,

inclusiv bunurilor distincte, clădirilor, edificiilor și altor active proprietate publică,

ceea ce duce la necesitatea și raționalitatea soluției de anulare a actului administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel că,

eroarea privind indicarea incorectă de către Consiliul local al satului Pelinia în

temeiul legal al deciziei nr. 3/19 din 28 iulie 2020, a Regulamentului cu privire la

modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a

subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.688 din 09 octombrie 1995, care este abrogată, în

vigoare fiind Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea

Regulamentului modul de transmitere a bunurilor proprietate publica, poate fi

corectată de către Consiliul local al satului Pelinia printr-o altă decizie de modificare

a deciziei contestate fără anularea acesteia.

Or, din materialele cauzei rezultă cert că pe parcursul examinării cauzei de

către instanța de fond și instanța de apel, Consiliul local al satului Pelinia nu a

prezentat decizie de modificare a actului administrativ contestat, în vigoare până în

prezent, fiind decizia Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020, în

redacția inițială, contestată de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că Consiliul local al satului

Pelinia a omis de a supune dezbaterilor chestiunea referitoare la componența și

instituirea comisiei de transmitere a bazinelor acvatice, aceasta reprezentând o

abatere directă de la prevederile art. 31 din Regulamentul cadru privind constituirea

și funcționarea consiliilor locale și raionale, aprobat prin Legea nr. 457 din

14 noiembrie 2003, precum și de la capitolul III, art. 13-16 din Hotărârea Guvernului

nr. 901 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului cu privire la

modul de transmitere a bunurilor proprietate publică.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că omisiunea Consiliului local al satului Pelinia

de a dezbate și de a vota pe marginea chestiunii referitoare la instituirea comisiei de

transmitere, echivalează cu neinstituirea acestei comisii. Deci, un organ colegial

poate adopta soluții doar în rezultatul dezbaterilor pe marginea unui anumit subiect

și votării de către membrii acestuia pe marginea subiectelor respective.

15

Potrivit art. 137 din Codul administrativ, în exercitarea dreptului discreționar

atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. Dacă

autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe consecințe

juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la

alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în esență se

tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite numai

dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat

dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să

își exercite dreptul discreționar în același mod.

De altfel, instanța de recurs constată că autoritatea publică nu este complet

liberă în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se

bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din

prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit căruia autoritățile

publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu

respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Prin urmare, la adoptarea deciziei nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la

transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul

imobil proprietate a Primăriei”, Consiliul local al satului Pelinia avea obligația

pozitivă de a acționa cu bună-credință și fără erori discreționare.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că, potrivit Registrului de stat al

actelor locale se atestă că până în prezent nu au fost publicate anexele la decizia

Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la

transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul

imobil proprietate a Primăriei”, adică nota informativă și procesul-verbal cu privire la

efectuarea consultărilor publice.

Astfel, instanța de recurs consideră recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat întemeiat, or, reclamantul corect a constatat ilegalitatea

deciziei Consiliului local al satului Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la

transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul

imobil proprietate a Primăriei”.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe,

menținută de instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.

Având în vedere constatarea ilegalității deciziei Consiliului local al satului

Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea în gestiunea Î.M.

„Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei”,

instanța de recurs consideră întemeiat argumentul recurentului că Consiliul local al

satului Pelinia a adoptat decizia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la transmiterea

în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul imobil

proprietate a Primăriei”, cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Din considerentele menționate și având în vedere că atât instanța de apel, cât

și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în

litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

16

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, de a casa decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central cu emiterea

unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în judecată depuse de Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul local al satului Pelinia cu

privire la anularea actului administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârea

din 18 ianuarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, în cauza de contencios

administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul local al satului Pelinia cu

privire la anularea actului administrativ și se emite o nouă decizie, prin care:

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul local al satului Pelinia cu privire la

anularea deciziei Consiliului sătesc Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu privire la

transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor acvatice, bunul

imobil proprietate a Primăriei”.

Se anulează decizia Consiliului sătesc Pelinia nr. 3/19 din 28 iulie 2020 „Cu

privire la transmiterea în gestiunea Î.M. „Gospodăria Comunală” a bazinelor

acvatice, bunul imobil proprietate a Primăriei”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nina Vascan

17