3r-138/21 — anularea actului administrativ

3r-138/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3r-138/2021

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (Gh. Purici)

Instanța de apel : Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca -Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Egoreni

privind anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din

motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ,

c o n s t a t ă :

La 10 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Egoreni, prin care a solicitat

anularea deciziei Consiliului sătesc Egoreni nr. 07/2 din 06 august 2020 „Cu privire la

notificarea Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat”.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Egoreni privind

anularea deciziei nr. 07/2 din 06 august 2020 ,,Cu privire la notificarea Oficiului

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat” (f.d.15, 22-24).

La 01 februarie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere

de apel nemotivată împotriva hotărârii din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d.18).

La 01 martie 2021 (data de pe plicul poștal), Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, a depus motivarea cererii de apel (f.d.29, 30).

Prin încheierea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost declarat inadmisibil

apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din motiv că a fost

1

depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ

(f.d.31-34).

La 23 martie 2021 (data de pe plicul poștal), Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat a contestat cu recurs încheierea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

solicitând repunerea în termen, casarea încheierii din 10 martie 2021 a Curții de Apel

Bălți, adoptarea unei decizii de remitere a cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

indicat că este greșită soluția instanței de apel, menționând că dispozitivul hotărârii din

10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost emis și pronunțat la data

de 10 decembrie 2020, în lipsa Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat care a

depus cerere de examinare a cauzei în lipsă, cu remiterea ulterioară în adresa

reclamantului a copiei de pe hotărâre.

Totodată, recurentul a indicat că examinarea cauzei a avut loc în lipsa

reclamantului, însă copia de pe hotărâre a fost expediată prin intermediul poștei

electronice abia la 27 ianuarie 2021, ora 15:59, astfel Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat nu a cunoscut despre soluția adoptată or, legislația în vigoare

prevede faptul examinării cauzei în lipsa participanților care au depus cerere de

examinare în lipsă, cu remiterea neîntârziată a hotărârii emise.

A mai invocat recurentul că hotărârea instanței de judecată nu a fost publicată pe

portalul instanțelor de judecată, iar în opinia sa neglijența instanței de judecată de a

publica hotărârea a dus la imposibilitatea recurentului de a face cunoștință cu hotărârea

pronunțată.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a mai menționat că la 29 ianuarie

2021, a depus cerere de apel nemotivată, specificând că ulterior va prezenta motivarea

apelului potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, anexând dovada când a făcut

cunoștință cu hotărârea primei instanțe. Concomitent, a făcut trimitere la prevederile

Codului administrativ privind repunerea în termen, însă instanța de apel nu a luat în

considerare acest fapt. Similar, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și în

cererea de apel motivată a invocat prevederile art. 65 din Codul administrativ, dar

instanța de apel la fel nu a luat în considerare acest fapt. De asemenea, instanța de apel

nu a ținut cont de faptul că dovada imposibilității de a contesta în termen hotărârea a

fost anexată la cererea de apel nemotivată.

La 02 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimatului Consiliului sătesc Egoreni copia recursului depus de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva încheierii din 10 martie 2021 a Curții de Apel

Bălți, cu explicarea dreptului de a depune referință. Însă, până la examinarea recursului,

intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință cu criticile sale

față de motivele recursului.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în

cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilești un

termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

2

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 10 martie 2021, a notificat-

o recurentului prin scrisoare cu aviz de recepție la 18 martie 2021 (f.d.36). Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale și în termen,

la 23 martie 2021 (data de pe plicul poștal), a depus recurs împotriva încheierii din data

de 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge

recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la 10 noiembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus prezenta acțiune. Judecătoria Drochia, sediul Central,

stabilind ședința de pregătire pentru dezbaterile judiciare, a citat participanții la proces

pentru 10 decembrie 2020, ora 09:30 (f.d.9).

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 13 noiembrie 2020, a recepționat

citația instanței de fond, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f.d.10).

La 02 decembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

referință la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat examinarea cauzei în

lipsa reprezentantului autorității reclamante potrivit art. 206 alin. (1) din Codul de

procedură civilă (f.d.13).

Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Egoreni privind

anularea deciziei nr. 07/2 din 06 august 2020 ,,Cu privire la notificarea Oficiului

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat” (f.d.15, 22-24).

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc la 10 decembrie 2020,

Judecătoria Soroca, sediul Central a expediat părților la proces pentru notificare copia

dispozitivului hotărârii din 10 decembrie 2020, însă la materialele cauzei lipește dovada

recepționării actului judecătoresc.

Ulterior, la 27 ianuarie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

recepționat dispozitivul hotărârii din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail otcs_soroca@gov.md,

3

fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele dosarului

(f.d.17).

La 01 februarie 2021, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere

de apel nemotivată împotriva hotărârii din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central (f.d.18), ulterior la 01 martie 2021 (data de pe plicul poștal), a prezentat

motivarea cererii de apel (f.d.29, 30).

Prin încheierea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a declarat inadmisibil

apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din motiv că a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ

(f.d.31-34).

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a conchis că apelantul Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a depus cererea de apel după expirarea termenului

prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar contrar obligației de a se

comporta cu bună-credință, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a dat

dovadă de diligență și nu a manifestat interes față de hotărârea emisă, urmând să

conteste hotărârea cu apel în termen de 30 zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii

prevăzut la art. 232 din Codul administrativ. Mai mult, apelantul nu a înaintat cerință

privind repunerea în termen.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea

cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții

la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor

normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea

efectelor negative.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară

ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor pentru demararea căii de

atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Astfel, art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

4

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii judecătorești

participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă termenul de 30 de

zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de apelul.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în care

sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de bună-

credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Astfel, autoritatea reclamantă și reprezentantul acesteia trebuiau să facă uz de toate

drepturile sale procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească

pronunțată asupra fondului cauzei.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat public

pe 10 decembrie 2020 (f.d.21).

Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că cererea de apel

depusă de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii primei

instanțe a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Soroca, sediul Central pe 01

februarie 2021 (f.d.18).

Prin urmare, în cauza dată termenul de declarare a apelului a început a curge la 11

decembrie 2020, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 09 ianuarie 2021, zi de sâmbătă, astfel ultima zi de depunere a

cererii de apel a fost data de 11 ianuarie 2021. Cu toate acestea, apelul a fost depus la

01 februarie 2021, fapt ce denotă depunerea apelului după expirarea termenului legal,

nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de atac

și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

publicată la data de 30 decembrie 2020 pe portalul instanței de judecată, care, la fel,

putea servi o sursă de informare despre hotărârea instanței de fond. În acest sens,

instanța de recurs notează că accesând portalul instanței

https://jsr.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/e9129143-8528-47c4-863a-

f0c998005c09, se constată publicarea la data de 30 decembrie 2020 a dispozitivului

hotărârii instanței de fond pronunțat la 10 decembrie 2020.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea informației

prezentate mai sus și, anume că la data de 30 decembrie 2020 a fost publicată decizia

nominalizată pe pagina web sus-citată.

Prin urmare, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a avut alternative legale

de a lua cunoștință de hotărârea primei instanțe și a depune cererea de apel în termenul

prevăzut de lege. În această ordine de idei, instanța de recurs consideră neîntemeiată

alegația recurentului referitor la faptul că instanța de judecată nu a publicat hotărârea

pe portalul instanțelor de judecată.

5

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că având în vedere că Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat a cunoscut despre existența și examinarea prezentului litigiu, prin urmare,

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, de a se interesa despre desfășurarea

litigiului și de a proteja drepturile sale de acces la instanță fapt, fapt ignorat de acesta și

care a generat omiterea termenului de declarare a apelului.

Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a apelului a

fost cauzat în întregime de comportamentul reprezentantului Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat. La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ consideră că, prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul

administrativ, autoritatea reclamantă avea obligația prezumată de a manifesta diligență

și atitudine activă și la un interval rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace

eficiente dacă a fost sau nu pronunțată hotărârea și care este soluția pronunțată prin

această hotărâre. Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea

măsurilor de protejarea a dreptului de acces la instanță și declararea în termen a căii de

atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ.

Conjunctura relevată demonstrează faptul că în prezenta cauză lipsesc circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori

neprezentarea autorității reclamante la pronunțarea dispozitivului hotărârii din data de

10 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, nu constituie motiv justificat

de omitere a termenului procedural de declarare a apelului.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin recursul înaintat a solicitat

repunerea cererii în termen.

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul deși a invocat prevederile art. 65 din Codul

administrativ, în cererea de apel nu a solicitat expres repunerea în termen a cererii de

apel, nu a indicat nici un motiv întemeiat privind omiterea termenului de declarare a

apelului și nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului conform

prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul administrativ.

Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru

exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și

evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și

se modifică o complexitate de relații dintre părți potrivit unor norme de drept distincte.

Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o

încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție

inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

6

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 10 martie

a Curții de Apel Bălți este adoptată în conformitate cu normele de drept și cu aprecierea

tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră întemeiată

or, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a întreprins vreo acțiune de a

prezenta cererea de apel în modul stabilit de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

până la 11 ianuarie 2021, ziua în care a expirat termenul pentru depunerea apelului, fapt

pentru care survin consecințele dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Se menține încheierea din 10 martie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

7