3ra-912/22 — privind anularea actului administrativ

3ra-912/22 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-912/2022

2-21186493-01-3ra-06092022

prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central (jud: O. Jamba)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Soroca privind anularea deciziei nr.13/7 din 30 septembrie 2021 „Cu

privire la defrișarea arborilor din spațiile verzi ale municipiului Soroca”,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și a

fost menținută hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 20 decembrie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva

Consiliului municipal Soroca privind anularea Deciziei nr. 13/7 din 30 septembrie

2021 ,,Cu privire la defrișarea arborilor din spațiile verzi ale municipiului Soroca”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 30 septembrie 2021, Consiliul

municipal Soroca a aprobat Decizia nr. 13/7 din 30 septembrie 2021 ,,Cu privire la

defrișarea arborilor din spațiile verzi ale municipiului Soroca”.

În conformitate cu art.63, 64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia

menționată și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale.

Astfel, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a expediat în adresa

Consiliului municipal Soroca notificarea nr. 1304/OT9-217 din 04 noiembrie 2021,

privind ilegalitatea deciziei nominalizate, solicitând abrogarea actului administrativ.

La 16 decembrie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

recepționat scrisoarea nr. 028/1-5/1286, remisă de Consiliul municipal Soroca, prin

care s-a adus la cunoștință faptul că la data de 09 decembrie 2021 a avut loc ședința

extraordinară și a fost adoptată Decizia nr. 15/7 din 09 decembrie 2021 ,,Cu privire la

examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nr.

1304/OT9-217 din 04 noiembrie 2021” prin care s-a respins notificarea Oficiului.

1

A susținut reclamantul că, în rezultatul controlului obligatoriu de legalitate,

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că decizia dată este ilegală.

A menționat reclamantul că, conform pct. 1 al Deciziei sus numite, Consiliul

municipal Soroca decide acceptarea defrișării arborilor din intravilanul municipiului

Soroca, conform actului de examinare fitosanitară a vegetației forestiere cu nr. 182,

emis de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice și se pune în sarcina Serviciului

de Amenajare și Înverzire să organizeze și să desfășoare lucrările de defrișare, contrar

prevederilor art. 22 alin. (1) al Legii privind administrarea publică locală nr. 436 din

28 decembrie 2006. Astfel, Consiliul municipal Soroca, în pct. 2 al deciziei

contestate, organizează și desfășoară lucrările de defrișare, însă nu sunt anexate acte

confirmative care permit efectuarea acestor lucrări, și anume avizul Inspectoratului

pentru protecția mediului Soroca și autorizația tăierilor în fondul forestier și vegetația

forestieră din afara fondului forestier.

Drept urmare, a notat reclamantul că prin demersul cu nr. 1303/OT9-365 din 19

octombrie 2021 s-a adresat către Ministerul Mediului, prin care a solicitat o precizare

referitor la procedura de acordare a autorizației pentru tăieri în fondul forestier și în

vegetația forestieră din afara fondului forestier, deoarece Consiliile locale, adopt

decizia de defrișare, și nu solicită de la Inspecția Teritorială pentru Protecția Mediului

din teritoriu, eliberarea acestei autorizații.

Prin scrisoarea nr. 18-712/2021 din 31 octombrie 2021, Ministerul Mediului i-a

informat despre procedura de acordare a autorizației pentru tăieri în fondul forestier și

în vegetația forestieră din afara fondului forestier. Iar, conform Ordinului emis de

către Agenția de Mediu nr. 24/2021 cu privire la modificarea procedurii de eliberare a

unor acte permisive, se înaintează solicitarea către Inspectoratul pentru Protecția

Medicului pentru veridicitatea și corectitudinea actelor premergătoare actului

permisiv solicitat.

Astfel, reieșind din cele menționate reclamantul a solicitat anularea deciziei

Consiliului municipal Soroca nr. 13/7 din 30 septembrie 2021 ,,Cu privire la

defrișarea arborilor din spațiile verzi ale municipiului Soroca”.

Prin hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat. (f.d.54)

Dispozitivul hotărârii din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

a fost notificat Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin intermediul poștei

electronice la data de 10 martie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.56)

La 11 martie 2022, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii depuse de Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. (f.d. 60)

La 08 aprilie 2022, Judecătoria Soroca, sediul central, prin intermediul poștei

electronice a expediat pentru notificare Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat, copia hotărârii motivate a primei instanțe, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.65), iar la data de 18 aprilie 2022, prin

intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

motivarea apelului (f.d. 68/69).

2

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 18 februarie

2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul depus

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârii din 18

februarie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central. (f.d.112;113/121)

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art. art. 5, 12, 16,

20, 22, 24 alin.(1), 189 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile pct. 8 lit. g) al

Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie

2009, precum și prevederile art. 14 alin. (1), 62 alin. (1), 68 al Legii nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică local, în coraport cu circumstanțele

cauzei a constatat că prima instanța corect a reținut faptul că, deși Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Sta, în susținerea poziției sale privind ilegalitatea actului

administrativ contestat invocat faptul că lipsește avizul comisiei de specialitate de

domeniul respective, totuși la materialele cauzei a fost prezentat actul nr. 182 de

examinare fitosanitară a vegetației forestiere întocmit de Institutul de Cercetări și

Amenajări Silvice la data de 19 august 2021 cu prezentarea recomandării privind

extragerea arborilor indicați, fiind prezentate totodată și motivele unei astfel de

necesități.

Cu referire la argumentul părții apelante precum că, la adoptarea deciziei

contestate, pârâtul a încălcat procedura prevăzută de lege pentru efectuarea tăierilor

vegetației forestiere pe teritoriul specificat, instanța de apel a notat că în temeiul art.

26 al Legii nr. 239 din 08 noiembrie 2007 regnului vegetal, a fost solicitată opinia

Ministerului Mediului referitor la procedura de acordare a autorizației pentru tăieri în

fondul forestier și vegetația forestieră în afara fondului forestier, iar prin răspunsul nr.

18/7122021 din 31 octombrie 2021, la capitolul ”acte necesare” a indicat necesitatea

prezentării deciziei deținătorului de teren, actul de cercetare fitosanitară a arborilor,

actul de coordonare cu serviciul cadastral, la fel fiind explicat și faptul că drept

urmare a depunerii cererii privind acordarea autorizației pentru tăieri în fondul

forestier, autoritatea emitentă va solicita Inspectoratului pentru Protecția Mediului

verificarea corespunderii informațiilor prezentate de către solicitant.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că prima instanța corect a

concluzionat faptul că Consiliul municipal Soroca, prin Decizia nr. 13/7 din 30

septembrie 2021, de fapt, a demarat lucrările de organizare a defrișării arborilor din

spațiile verzi al municipiului Soroca, care include în sine, prioritar obținerea

documentației necesare pentru efectuarea defrișărilor date, în conformitate cu

legislația în vigoare.

În aceste context, instanța de apel a notat că prima instanța corect a statuat că

adoptarea Deciziei contestate, în virtutea prevederilor legislației pertinente, constituie

o condiție obligatorie pentru înaintarea pachetului de documente pentru obținerea

autorizației necesare tăierii arborilor din spațiile verzi ale municipiului Soroca.

În consecință, instanța de apel a notat că prima instanța justificat a apreciat

drept-necesar a respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ depusă de

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Mai mult, instanța de apel a reținut că la depunerea cererii de apel, apelantul și-a

expus repetat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, cărora prima

3

instanță le-a dat aprecierea cuvenită, iar în opoziție, apelantul nu a prezentat

argumente verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate de prima instanță.

Astfel, în lipsa unor argumente coerente și convingătoare, precum și a unui

suport probator de natură să răstoarne soluția adoptată pe caz, instanța de apel a

conchis că prima instanța a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei și a aplicat corect normele de drept material și procedural, iar

hotărârea adoptată fiind legală și întemeiată.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a concluzionat că prima instanța a

examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios,

circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce

guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și

echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat

prin art.6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

La 05 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus cerere de recurs nemotivat, iar la 04 august 2022, prin

intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Bălți a

depus motivarea recursului împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Bălți, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea

depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În motivarea recursului a invocat că, că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, astfel concluziile instanței fiind în contradicție cu

circumstanțele pricinii, iar încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită

a litigiului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată 16 iunie 2022, în

ședință publică. (f.d.112)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 16 iunie

2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificat Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, prin intermediul poștei electronice la data de 28 iunie 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.122)

Decizia motivată din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost notificată

Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin intermediul poștei electronice la

data de 28 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei. (f.d.125/126)

4

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 12 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Consiliului

municipal Soroca, copia cererii de recurs depusă de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului. (f.d.131).

Prin referința depusă la 26 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Consiliului municipal Soroca a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de recurs depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6