3ra-818/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-818/22 2-21143879-01-3ra-10082022 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: C.Botnaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, D.Corolevschi, D.Stănilă) Î N C H E I E R E 26 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursurilor depuse de avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica și de Valerian Donica, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valerian Donica împotriva Primăriei, Consiliului municipal Soroca cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul depus de Valerian Donica, c o n s t a t ă : La data de 29 septembrie 2021, reclamantul Valerian Donica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei, Consiliului municipal Soroca cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 15 iulie 2021 s-a adresat cu o petiție în adresa Primăriei Consiliului orășenesc Soroca privind repartizarea unui loc de parcare gratuit lângă geamul apartamentului său amplasat pe str.XXXXX cu înlăturarea obstacolelor din preajma blocului. La 20 iulie 2021 a primit răspuns la petiția respectivă fiind informat că, problema vizată a fost soluționată. Apoi interpelând Inspectoratul de Poliție Soroca în rezultat s-a constatat, că problema vizată nu a fost soluționată. Pentru soluționarea problemei date, la 10 august 2021 a fost adresată Primăriei, Consiliului orășenesc Soroca o cerere prealabilă cu pretențiile supra. La 14 septembrie 2021 a primit răspuns la cererea prealabilă.

Prin răspunsul din decizia nr. D-872/21 din 10.08.2021 starea reală a situației este cu totul diferită decât cea relatată în decizia respectivă. Primăria nici nu a încercat să îi propună un loc de parcare a automobilului în fața blocului locativ. Prin răspunsul în decizia nr.D872/21 din 10.08.2021 a fost interpelată Direcția Situații Excepționale Soroca și Societatea pe acțiunii ”Regia Apă-Canal Soroca”, pentru consultația cazului respectiv, reprezentantul Direcției Situații excepționale Soroca, a ieșit în teritoriu. 1 A notat că în răspunsul nr.527 din 01.09.2021 a instituției respective nu se găsește informația, că porțiunea de teritoriu unde la moment este parcat automobilul său este preconizat doar pentru auto speciale.

În informația Societății pe Acțiuni ,,Regia Apă Canal Soroca” este relatat, că teritoriul unde este parcat automobilul lui nu creează careva impedimente procesului tehnologic al sistemului de canalizare. Nefiind de acord cu decizia Primăriei din 10.08.2021 din motiv că pretențiile lui nu au fost admise și problema vizată a rămas fără soluție, s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune. A mai menționat că, fiind o persoană cu dizabilități locomotorii (lipsa unui membru inferior) în cererile care au fost adresate Primăriei, Consiliului orășenesc Soroca a solicitat emiterea unei decizii cu privire la eliberarea unui permis pentru locul gratuit de parcare în preajma balconului său, pentru a avea posibilitatea de a instala cameră video, pe motiv că anterior automobilul ultimului a fost furat.

Până în prezent infractorii nu au fost identificați.

În argumentarea poziției sale, reclamantul a făcut referire la art. 7 a Legii nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanei cu dizabilități respectiv, prevederile alin.(1) prezumă că, în scopul asigurării unei vieți independente persoanelor cu dizabilități, autoritățile publice centrale și locale, organizațiile nonguvernamentale, agenții economici, indiferent de forma de organizare juridică în funcție de competențele lor funcționale, evaluează situația în domeniu și întreprind măsuri concrete pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, la transport, la informație și la mijloacele de comnunicare, inclusiv la tehnologia informației și la comunicațiile electronice, la alte utilități și servicii deschise sau furnizate publicului, atît în localitățile urbane, cît și în localitățile rurale, inclusiv prin adaptarea, rezervarea și semnalizarea prin semnul internațional a cel puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare dar nu mai puțin de 2 locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu dizabilități, în conformitate cu normativele în vigoare.(2) Identificarea și eliminarea obstacolelor/barierelor față de accesul deplin al persoanelor cu dizabilități trebuie aplicate în special la clădiri, drumuri, mijloace de transport și alte utilități interioare și exterioare,

inclusiv școli, case, instituții publice și locuri de muncă, la serviciile de informare și comunicare, inclusiv serviciile electronice și de urgență, de asemenea la alte utilități și servicii publice. (3) Proiectarea și dezvoltarea bunurilor, serviciilor, echipamentelor și utilităților se fac în baza designului universal, care presupune o adaptare minimă și la cel mai scăzut cost al acestora, astfel încît ele să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități. (4) În spațiile de parcare ale domeniului public și în cele de la domiciliul persoanelor cu dizabilități, administratorul acestora repartizează persoanelor cu dizabilități, la solicitare, locuri de parcare gratuită cât mai aproape posibil de intrarea în clădire.

A mai invocat reclamantul că, o altă problemă este blocarea drumului de ieșire cu automobilul dat fiind faptul că, este persoană cu dezabilitate de deplasare îi este greu de a manevra automobilul întâlnind dificultăți la manevra de ieșire deoarece drumul este foarte îngust iar deplasarea fără transport a ultimului este dificilă, respectiv, din cauza blocării drumului în jurul la doi ani de zile nu poate ieși cu automobilul, respectiv consideră că prin nesoluționarea, tergiversarea și 2 atitudinea indiferentă a Primăriei Consiliul orășenesc Soroca față de situația sa, ca persoană cu dizabilitate a fost afectat moral.

A mai făcut referire la prevederile art.2036 alin. (1) Cod civil unde este indicat că ”în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri”. (2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. (3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.

(4) Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă persoanei vătămate doar când aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit. Respectiv, în virtutea raportului obligațional și în acord cu prevederile legale reclamantul consideră că a fost frustrat, afectat de emoții negative, a pierdut încrederea și speranța în ajutor din partea autorităților publice locale mai mult ca atît, pînă în prezent din cauza blocării drumului este impus în situația de a se deplasa pe jos cea ce este dificil pentru ultimul.

În atare împrejurări deoarece repararea prejudiciului moral este prevăzută de legislație, odată ce norma de drept enunțată care reglementează expres dreptul la plata de despăgubiri, consideră că pârâtul urmează a fi obligat la plata despăgubirilor morale în cuantum de 20 000 de lei. A solicitat reclamantul, obligarea Primăriei, Consiliul orășenesc Soroca de a emite o decizie de repartizare reclamantului a unui loc de parcare gratuit lângă geamul apartamentului amplasat pe str.XXXXX, cu înlăturarea obstacolelor din preajma blocului și încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei. Prin încheierea din 04.10.2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central cerința reclamatului privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei a fost declarată inadmisibilă.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul central din 07 decembrie 2021, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Donica Valerian către Primăria, Consiliul orășenesc Soroca cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral (f.d.70, 78- 83). La 08 decembrie 2021 (f.d.75), apelantul Donica Valerian a înaintat cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul central din 07 decembrie 2021, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi soluții pe caz. În speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă la 08 decembrie 2021 și a expirat la 06 ianuarie 2022, inclusiv, prin urmare, apelul a fost declarat în termen.

Prin decizia din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Valerian Donica împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul central din 07 decembrie 2021. 3 Pentru a decide astfel, instanța de apel a invoca că la materialele dosarului a fost anexat planul urbanistic general (f.d.46), unde sunt indicate toate căile de acces la străzile cu interes de oraș și străzile cu interes de raion care nu prevede formarea sectoarelor de teren în scopul unor parcări private, iar terenul la care se face referire, este cu destinație de spații verzi, cu acces numai a autospecialelor.

În acest context, instanța de apel justificat a reținut prevederile pct.18 al Hotărârii Guvernului nr.1159/2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice ”Reguli Generale de Apărare împotriva Incendiilor din Republica Moldova, care statuează că, ”Drumurile, căile de acces, trecerile la clădirile, instalațiile, depozitele deschise și la sursele de apă pentru stingerea incendiilor, precum și la scările de incendiu și la mijloacele de stingere a incendiilor, trebuie să fie permanent libere și să fie menținute în stare ce asigură posibilitatea de acces”.

În consecință, instanța de apel a reținut cu temeinicie și prevederile art.5 alin.(2) al Legii nr.29/2018 privind delimitarea proprietății publice, de unde rezultă că regimul juridic al bunurilor domeniului public ”Bunurile domeniului public: a) nu pot fi înstrăinate sau depuse în capitalul social al unor persoane juridice; b) nu pot fi supuse urmăririi silite; c) nu pot fi incluse în masa debitoare în cazul insolvabilității, falimentului persoanei juridice; d) nu pot fi obiectul unei garanții reale”, precum și prevederile art.11 alin. (2) lit. d) al Legii sus menționate, care prevede că, ”De domeniul public al unităților administrativ- teritoriale de nivelul întâi țin: piețele, parcurile, scuarurile, grădinile publice, ariile naturale și alte spații verzi, piețele comerciale, târgurile, zonele de agrement, obiectivele sportive ale administrației publice locale și terenurile aferente acestora”.

Potrivit prevederilor art.11 Cod Funciar al Republicii Moldova, Autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată doar numai pentru case și grădini iar sectorul solicitat de reclamant contrazice cerințelor prevăzute de Planul Urbanistic General al mun. Soroca cu atât mai mult că drumurile, căile de acces trebuie să fie permanent libere și să fie menținute în stare ce asigură posibilitatea de acces a autospecialelor în caz de calamități, incendii, precum și la deservirea post utilizării în timp a fațadei clădirii. Instanța de apel a mai constatat că, reclamantul Donica Valerian este persoană în etate și cu dizabilități, fapt confirmat prin certificatul de încadrare în grad de dizabilitate seria/nr.XXXXX (f.d.19).

Art.2 al Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr.60/2012 stipulează definiția adaptării rezonabile fiind modificările și ajustările necesare și adecvate, care nu impun un efort disproporționat sau nejustificat atunci când este necesar, pentru a permite persoanelor cu dizabilități să se bucure sau să- și exercite, în condiții de egalitate cu ceilalți, toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului; la art.20 alin.(7) este stipulat că, persoanele cu dizabilități locomotorii beneficiază, la cerere, de permis pentru locurile gratuite de parcare gestionate de autoritățile administrației publice locale. Autovehiculul care transportă o persoană cu dizabilități locomotorii posesoare de permis beneficiază de parcare gratuită.

Prin urmare, din analiza probatoriului cauzei, instanța de apel a relatat că, Primăria mun. Soroca i-a propus reclamantului Donica Valerian posibilitatea de a amenaja o parcare în fața curții blocului de locuit, dat fiind faptul că locul parcării pe care îl solicită petiționarul se află pe calea de acces a autospecialelor din cadrul Direcției Situații Excepționale, Serviciului de canalizare a S.A. ”Regia Apă-Canal 4 Soroca”, dar ultimul a refuzat această propunere, motivând că dorește ca automobilul său să fie parcat lângă geamul apartamentului cei aparține. În speță, instanța de apel a reliefat că la examinarea obiecțiilor reclamantului s-a ținut cont de doleanțele acestuia, precum că membrii comisiei să fie incluși reprezentant al IP Soroca, polițistul de sector, reprezentant de la Direcția Situații Excepționale Soroca, un reprezentant de la S.A.

”Regia-Apă-Canal Soroca”, respectiv, în urma medierii problemei privind parcarea pentru persoana cu dizabilitate, din conținutul procesului- verbal al comisiei din 26.11.2021 (f.d.56- 59) s-a stabilit că, membrii comisiei desemnați prin dispoziția primarului, s-au deplasat la fața locului și au început discuțiile cu privire la amenajarea locului de parcare pentru persoana cu dizabilitate iar locul propus de către membrii comisiei a fost respins de către Donica Valerian, chiar dacă pentru amenajarea parcării cheltuielile urmau să fie suportate de Primăria mun.

Soroca, iar la amenajare urmau a fi luate în considerație toate cerințele reclamantului și anume: suprafața terenului necesară pentru ca dumnealui să poată manevra cu mașina, acoperirea acestei porțiuni de teren, instalarea plăcuței că locul este pentru persoană cu dizabilitate, iar locul solicitat de către Donica Valerian a fost exclus din start, deoarece locul în care staționează automobilul reclamantului împiedică la calea de acces a autospecialelor fiind necesar să fie deschis acest drum pentru cazurile de intervenție a pompierilor.

În acest context, din analiza răspunsului autorității publice locale, instanța de apel a invocat că, reclamantul, adresându-se de mai multe ori către organele administrației publice locale, i-a fost oferită posibilitatea acordării unui loc de parcare în cadrul parcării amenajate din fața blocului său de locuit, însă acesta a refuzat invocând dorința de a parca automobilul în alt loc (spatele blocului locativ), astfel, instanța specializată în contencios administrativ corect a apreciat faptul că remanierea operată (oferirea unui loc de parcare în apropiere de intrarea în blocul de locuit al reclamantului) ca fiind proporțională situației și necesităților particulare ale acestuia totodată, Primăria mun.

Soroca în încercarea de a soluționa cauza pe cale amiabilă a mers în întâmpinarea doleanțelor reclamantului prin lărgirea și acoperirea cu pietriș a căii de acces către locul unde petiționarul preferă să păstreze automobilul.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că administrația publică locală nu a refuzat și nici nu refuză reclamantului Valerian Donica în acordarea unui loc de parcare, doar că acesta nu poate fi cel care ultimul l-a solicitat, or, toți membrii comisiei care s-au deplasat la fața locului au constatat cu certitudine imposibilitatea acordării și amenajării acestuia, fapt care rezultă atât din conținutul procesului- verbal întocmit la fața locului, cât și din reportajul video care a fost vizionat în cadrul examinării cauzei, realizat la fața locului în cadrul negocierilor în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, or, tot procesul a fost însoțit și de prezența presei, unde este clar manifestat refuzul reclamantului de a accepta un oricare alt loc de parcare, ultimul insistând anume la cel care este imposibil de oferit, din cauza impedimentelor la care s-a făcut referire supra.

La data de 16 iunie 2022, avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.188-189). 5 Ulterior, la data de 05 august 2022 avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica a prezentat motivarea recursului (f.d.194-197). În susținerea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au afdoptat o hotărâre ilegală, au încălcat dreptul persoanei cu nevoi speciale căruia îi sunt garantate prin lege drepturi speciale ca facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, la transport.

La 09 august 2022 Valerian Donica a depus recurs motivat împotriva deciziei din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi decizii. În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2022, avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica a depus recurs nemotivat la 16 iunie 2022. Decizia motivată din 26 mai 2022 a Curții de Apel Bălți a fost recepționată de către Valerian Donica la 29 iulie 2022, conform avizului de recepție (f.d.162). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica și Valerian Donica s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul nemotivat la 16 iunie 2022, iar recursul motivat la 05 august 2022 și 09 august 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 15 septembrie 2022 Primăria municipiului Soroca a depus referință și a solicitat respingerea recursului depus de Donica Valerian. Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica și de Valerian Donica, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 6 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 7 În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica și de Valerian Donica.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de avocatul Rodica Croitor, reprezentantul recurentului Valerian Donica și Valerian Donica se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8