ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 13.10.2022

3ra-355/21 — constatarea incalcarii dreptului prin nesolutionarea in termen legal a cererii, anularea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

HOTĂRÂRE

13.10.2022

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: constatarea incalcarii dreptului prin nesolutionarea in termen legal a cererii, anularea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
Temei legal: temeiurile declarării recursului

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

3ra-355/21 — constatarea incalcarii dreptului prin nesolutionarea in termen legal a cererii, anularea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-355/21

2-19138729-01-3ra-09022021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

13 octombrie 2022 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

înaintată de Valentina Croitoru, Nichita Croitoru și Dumitru Tagârș, succesor în

drepturi Ștefan Doboș, împotriva Consiliului municipal Chișinău, terți Primarul

General al municipiului Chișinău, Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău, cu privire la constatarea încălcării

dreptului prin nesoluționarea în termen legal a cererii, anularea refuzului și

obligarea emiterii actului administrativ individual privind autentificarea dreptului

de proprietate comună asupra terenului,

împotriva deciziei din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 23 august 2019 Tagârș Dumitru, Croitoru Valentina și Nichita

Croitoru au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

municipal Chișinău, solicitând constatarea încălcării dreptului coreclamanților

prin nesoluționarea în termenul legal a cererii din 15 mai 2019 privind

autentificarea dreptului de proprietate comună asupra terenului situat în

municipiul Chișinău, strada Valea Albă X, obligarea emiterii actului administrativ

individual (decizie) prin care să fie dispusă autentificarea dreptului de proprietate

comună asupra terenului situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X, cu

suprafața de 0,0945 ha, dintre care suprafața de 419 m.p. în mod gratuit, iar 526

m.p. – vânzarea la preț normativ conform următoarelor cote-părți: 3/5 în

beneficiul coreclamanților Croitoru Valentina și Croitoru Nichita și 2/5 în

beneficul reclamantului Dumitru Tagârș (f.d. 2-12, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că, la data de 13 martie

2019, Dumitru Tagârș și Croitoru Valentina au depus la Primăria municipiului

Chișinău cerere, prin care au solicitat autentificarea dreptului de proprietate

comună asupra terenului situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X.

Ulterior, la data de 15 mai 2019 Tagârș Dumitru, Croitoru Valentina și Nichita

Croitoru au depus la Primăria municipiul Chișinău cerere prin care și-au retras

cererea depusă la data de 13 martie 2019 în legătură cu necesitatea de a modifica

petiția, inclusiv obiectul acesteia, precum și apariția unui nou petiționar – Nichita

Croitoru, solicitând examinarea solicitărilor expuse în continuare ca o petiție

nouă, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, menționând că nu au

primit răspuns la cererea depusă la 13 martie 2019.

Prin cererea depusă la 15 mai 2019, reclamanții au solicitat emiterea unei

decizii prin care să fie dispusă autentificarea dreptului de proprietate comună

asupra terenului situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X, cu

suprafața de 0,0945 ha, dintre care 419 m.p. în mod gratuit, iar aproximativ

526 m.p. – vânzarea la preț normativ, conform următoarelor cote-părți: 3/5

pentru Croitoru Valentina și Nichita Croitoru și 2/5 pentru Tagârș Dumitru.

În motivarea cererii au invocat că prin contractul nr. 1-1195 din 15 iulie

1989, încheiat între Serviciul funciar al municipiului Chișinău și Croitoru

Valentina, ultima a primit în folosință un teren cu suprafața de 390 m.p.

situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X, pentru construcția casei de

locuit particulare.

Pe terenul în cauză, soții Valentina Croitoru și Nichita Croitoru au ridicat mai

multe construcții, ce le aparțin cu drept de proprietate.

La depunerea cererii din data de 15 mai 2019 la Primăria municipiului

Chișinău, au anexat toate actele prevăzute de legislație, precum și actele

suplimentare indicate pe pagina web a Primăriei municipiului Chișinău.

Prin contractul de atribuire a terenului în folosință pe termen nelimitat

nr. 1-1195 din 15 iulie 1989, reclamanta Valentina Croitoru a primit în

folosință un teren cu suprafața de 390 m.p. În contract s-a strecurat o eroare

tehnică privind suprafața terenului atribuit, iar suprafața corectă a terenului este de

419,25 m.p., această suprafață urmând a fi autentificată în mod gratuit.

În tot acest interval de timp, au posedat terenul cu grija unui proprietar

și nimeni nu le-a înaintat nici o pretenție, fapt confirmat prin planul terenului din

11 decembrie 1998, elaborat de Organul Cadastral Teritorial Chișinău, din care

rezultă posesia unui teren de 0,11 ha. În toată perioada de după înregistrare,

Valentina Croitoru a achitat impozit funciar pentru folosința terenului cu suprafața

de 0,11 ha. În confirmarea acestui fapt reclamanții au prezentat avizele de plată

a impozitului emise de Primăria municipiului Chișinău și dovada de achitare pentru

ultimii 4 ani. La fel, întru confirmarea faptului posedării terenului, reclamanții au

mai prezentat instanței extrasul din Registrul bunurilor imobile din 7 octombrie

2009, documentația tehnică a imobilului, precum și Planul terenului. Garajul cu nr.

cadastral xxxxxxxxxxxxxxxx există din anul 1998 și pentru acesta s-au achitat

impozite în toată această perioadă.

Având în vedere că Valentina Croitoru întrunește toate condițiile prevăzute

de lege, reclamanții au pretins că dreptul de folosință asupra terenului cu

suprafața de 945 m.p. este uzucapat și, prin urmare, în conformitate cu

prevederile art. 524 Cod civil, nu se mai admite radierea acestuia din Registrul

bunurilor imobile.

Au învederat instanței că pârâtul Consiliul municipal Chișinău prin acțiunile

și inacțiunile sale a dat naștere unei speranțe legitime precum că cererea cu

privirea la autentificarea dreptului deținătorului de teren va fi acceptată.

Consideră că interesul patrimonial referitor la terenul aflat în folosința lor

reprezintă un bun în sensul art. 1 al Protocolului nr. 1 și respectiv este

apărat de Convenție. Suplimentar, în suportul acțiunii, a evidențiat principiul

nediscriminării și speranța legitimă, precum și practica judiciară relevantă pe

aspectele disputate degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pe parcursul derulării prezentului proces, inginerul cadastral Morcov

Alexandru a efectuat și anexat la materialele cauzei ”Studiul privind formarea

bunului imobil”, în baza încheierii protocolare din 19 noiembrie 2019 (f.d. 117-

118, 127-138, vol. I).

La data de 12 decembrie 2019, reclamanții au înaintat o cerere privind

micșorarea pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea încălcării dreptului

coreclamanților prin nesoluționarea în termenul legal a cererii din 15 mai 2019

privind autentificarea dreptului de proprietate comună asupra terenului situat în

municipiul Chișinău, strada Valea Albă X; obligarea emiterii actului administrativ

individual (decizie) prin care să fie dispusă autentificarea dreptului de

proprietate comună asupra terenului situat în municipiul Chișinău, strada Valea

Albă X, cu suprafața de 0,0945 ha, dintre care suprafața de 0,0419 ha în mod

gratuit, iar 0,0505 ha – vânzarea la preț normativ conform următoarelor cote-

părți: 3/5 în beneficiul reclamanților Valentina Croitoru și Nichita Croitoru și 2/5

în beneficul reclamantului lui Dumitru Tagârș (f.d. 139-140, vol. I).

Ulterior, prin cererea de completare a acțiunii cu pretenții accesorii,

reclamanții, prin intermediul reprezentatului lor, avocatul Croitoru Pavel, au

suplinit cerințele acțiunii inițiale, solicitând suplimentar anularea refuzului

Consiliului municipal Chișinău privind satisfacerea cererii reclamanților din 15

mai 2019 de autentificare a dreptului de proprietate comună asupra terenului situat

în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X (f.d. 180-181, vol. I).

Prin hotărârea din 26 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Tagârș Dumitru, Croitoru

Valentina și Nichita Croitoru a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 201, vol. I).

La data de 5 mai 2020, avocatul Croitoru Pavel, în interesele apelanților

Dumitru Tagârș, Croitoru Valentina și Nichita Croitoru, a declarat apel împotriva

hotărîrii din 26 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând

casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin

care acțiunea să fie admisă (f.d. 226-227, vol. I).

Prin decizia din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

depusă de avocatul Croitoru Pavel, în interesele apelanților Dumitru Tagârș,

Croitoru Valentina și Nichita Croitoru a fost admisă, fiind emisă o nouă hotărâre,

prin care cererea de chemare în judecată a fost admisă integral.

La data de 15 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a recepționat și

înregistrat cererea de recurs depusă de către reprezentantul Consiliului municipal

Chișinău și al Primăriei municipiului Chișinău împotriva deciziei din 9 decembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 131), prin care recurenții au solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei

noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 23 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani.

La 25 februarie 2021, recurenții au depus motivarea recursului, prin

intermediul oficiului poștal.

În susținerea cererii de recurs, aceștia au reiterat circumstanțele invocate în

fond și în ordine de apel privitoare la netemeinicia și tardivitatea acțiuniii.

Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul a fost

numit spre examinare, în complet de 5 judecători.

Pe 23 iunie 2021, avocatul intimaților Pavel Croitoru a depus, în interesele

intimaților Dumitru Tagârș, Croitoru Valentina și Nichita Croitoru, cerere privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a următoarelor prevederi: sintagma „cu

excepțiile prevăzute la alin. (4)” din articolul 1 alin. (2) din Legea nr. 354 din 28

octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile și expresia „cu cel mult

10 la sută decât suprafața menționată în documente” din punctul 6 din

Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor

de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998.

Prin decizia din 20 ianuarie 2022, Curtea Constituțională a declarat

inadmisibilă sesizarea nr. 166g/2021 privind excepția de neconstituționalitate

ridicată de avocatul Pavel Croitoru.

La 19 mai 2022, reprezentantul intimaților, avocatul Pavel Croitoru, a depus

cerere privind renunțarea la acțiune și încetarea procesului, în interesele lui

Dumitru Tagârș, Valentina Croitoru și Nichita Croitoru, prin care a solicitat casarea

deciziei din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 26 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, admiterea cererii privind renunțarea

la acțiune, cu încetarea procesului de contencios administrativ.

Prin cererea din 1 iunie 2022, reprezentantul intimaților avocatul Pavel

Croitoru a depus cerere privind retragerea cererii de renunțare la acțiune depusă la

data de 19 mai 2022, solicitând examinarea recursului depus de către Consiliul

municipal Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău și adoptarea unei decizii

de respingere a acestuia, ca fiind neîntemeiat.

În ședința publică din 30 iunie 2022, a parvenit cererea lui Ștefan Doboș,

reprezentat de avocatul Victor Panțâru, privind înlocuirea intimatului cu succesorul

în drepturi, prin care a solicitat înlocuirea intimatului Dumitru Tagârș cu Ștefan

Doboș, având în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1-382 din 9

iunie 2022, intimatul Dumitru Tagârș a vândut lui Ștefan Doboș construcțiile

situate în mun. Chișinău, str. Valea Albă X: 2/5 cotă parte din casa de locuit

xxxxxxxxxxxx și construcțiile accesorii xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxxx.

Prin încheierea din 22 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admisă cererea depusă de Ștefan Doboș, reprezentat de avocatul Victor Panțâru,

privind înlocuirea intimatului cu succesorul în drepturi. S-a înlocuit intimatul-

reclamant Dumitru Tagârș cu Ștefan Doboș în procedura de examinare a cauzei în

ordine de recurs.

În ședința publică din 6 octombrie 2022, reprezentantul recurenților Consiliul

municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, Maria Crețu a susținut

integral motivele de fapt și de drept expuse în cererea de recurs, învederând

instanței că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus pe inadmisibilitatea cererii

de chemare în judecată. Suplimentar a invocat prevederile art. 53 alin. (2) din Legea

nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice,

conform cărora actele în al căror temei proprietarii de bunuri privatizate sau de

întreprinderi private dețin în posesiune și folosință terenurile aferente lor, cu

excepția contractelor de arendă, se anulează.

Un alt argument al reprezentantului recurenților expus în ședința de judecată

a constat în faptul că terenul litigios aparține autorității publice locale cu drept de

proprietate privată, astfel încât dreptul de a dispune de acesta aparține exclusiv

Consiliului municipal Chișinău, iar instanța nu poate substitui autoritatea publică

locală în dreptul acesteia de a dispune de bunul său.

Reprezentantul intimiților, avocatul Pavel Croitoru, a comunicat instanței că

nu susține recursul, că bunurile clienților săi se află pe un teren unic de 9 ari, iar

dacă autoritatea publică locală susține că acesta poate fi divizat pentru formarea a

două bunuri imobile distincte, urmează să probeze acest lucru. După cum a indicat

și instanța de apel în decizia recurată, din motiv că formarea a două imobile

distincte nu este posibilă, pârâții, în schema lor, și-au extins terenul din partea

surplusului cu o porțiune de teren din domeniul public. Însă defrișarea pe acea

porțiune este interzisă, motiv pentru care acel teren nu va putea fi folosit pentru

construcții.

Cu referire la construcțiile amplasate pe terenul în litigiu, a comunicat

instanței că, la moment, nu există nicio procedură legală, fie contravențională sau

civilă, prin care să fie contestată legalitatea acestora. Mai mult decât atât, începând

cu anul 1998, primăria a făcut de 3 ori inventarierea terenului și niciodată nu a

înaintat pretenții intimaților în legătură cu construcțiile ridicate sau modul de

posesiune a terenului. Mai mult decât atât, dreptul de folosință al intimaților asupra

terenului a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile începând cu anul 1998, iar

pe parcursul a mai mult de 20 de ani, intimații au plătit impozit funciar pentru toată

suprafața terenului.

Reprezentantul intimatului Ștefan Doboș, avocatul Victor Panțâru, în ședința

de judecată a susținut acțiunea înaintată, solicitând respingerea recursului. În

argumentarea poziției sale, a comunicat instanței faptul că, indiferent de istoria sau

situația juridică anterioară a bunului litigios, clientul său a dobândit în proprietate

bunuri imobile situate pe un teren unic de 9 ari, înscris în Registrul bunurilor

imobile sub un număr cadastral unic. Respectiv, acesta se subrogă în drepturi

reclamantului/intimat Dumitru Tagârș și deține, conform legii, dreptul de a

privatiza înregul teren, astfel cum a fost expus în cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 decembrie 2020

și a comunicat recurenților decizia integrală la 28 ianuarie 2021 (f.d. 136-137).

Astfel, recursul motivat depus la 25 februarie 2021, prin intermediul oficiului

poștal, este în termen.

La 9 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f. d. 141), iar la 12 martie 2021 a expediat copia motivării recursului.

Totodată, la 4 martie 2021, reprezentantul intimaților, avocatul Pavel Croitoru a

luat cunoștință de materialele cauzei la sediul Curții Supreme de Justiție.

Astfel, la 10 martie 2021, 16 iunie 2021, 23 iunie 2021, 13 iulie 2021, 28

februarie 2022, 13 mai 2022 reprezentantul intimaților, Pavel Croitoru, a depus

referințe și explicații la cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Chișinău

și Primăria municipiului Chișinău, prin care a solicitat declararea drept inadmisibilă

a recursului.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Primarul General al municipiului Chișinău urmează a fi admis, iar decizia din data

de 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată, cu restituirea

cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată, din următoarele

motivele.

Din materialele cauzei rezultă că, prin contractul nr. 1-1195 din 15 iunile

1989, reclamantei Valentina Croitoru i-a fost atribuit un teren cu suprafața de 390

m.p. pentru construcția casei de locuit (vol. I, f.d. 42-45).

Conform pct. 1.1 al deciziei nr. 7/18-9 din 1 aprilie 1999 a Primăriei

municipiului Chișinău, a fost aprobat procesul–verbal de recepție finală a casei

de locuit particulare lit. „A” și anexa lit. „ A1” din strada Valea Albă, X, din 5

odăi, cu suprafața totală de 230,8 m.p., suprafața locativă 103,7 m.p., inclusiv

anexa lit. „a2”-8,9 m.p., veranda lit. „a”-4,0 m.p., veranda lit. „a1” – 5,7 m.p.,

construită de Valentina Croitoru (vol. I, f.d 49-51).

La 25 februarie 2019 între Alina Căpățâna și Dumitru Tagârș a fost încheiat

contractul de vânzare–cumpărare nr. 1006, conform căruia Dumitru Tagârș devine

proprietarul a 2/5 cotă parte din construcție (casă individuală), cu suprafața la sol

de 147, 6 m.p., cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx și construcțiile cu suprafața de 33,5

m.p. (nr. cadastral xxxxxxxxxxxx și 31,6 m.p. (nr. cadastral xxxxxxxxxxxxxx),

amplasate în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X (vol. I, f.d. 61-66).

Astfel, potrivit certificatului din 27 iunie 2022 din Registrul bunurilor

imobile, proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx, cu suprafața de

0,0945 ha situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă, X este Consiliul

municipiul Chișinău, iar coproprietari ai construcției amplasate pe acest teren cu

nr. cadastral xxxxxxxxxxxxx, cu suprafața de 147,6 m.p. sunt Valentina Croitoru

și Nichita Croitoru – 3/5 cotă-parte și Ștefan Doboș – 2/5 parte. Totodată, proprietar

exclusiv al construcțiilor cu nr. cadastrale xxxxxxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxxx,

cu suprafața de 33,5 m.p. și respectiv 31,6 m.p. este Ștefan Doboș. Valentina

Croitoru deține în folosință terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxxx, în temeiul

contractului de folosință nelimitată nr. 1-1195 din 15 iulie 1989 (f.d. 101, vol. III).

La 13 martie 2019, Dumitru Tagârș și Valentina Croitoru au depus cerere la

Consiliul municipal Chișinău, solicitând autentificarea dreptului de proprietate

comună asupra terenului situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X, cu

număr cadastral xxxxxxxxxx (inclusiv procurarea surplusului de teren la preț

normativ), conform următoarelor cote-părți: 3/5 pentru Valentina Croitoru și 2/5

pentru Dumitru Tagârș (vol. I, f.d. 20).

Ulterior, la 15 mai 2019, Valentina Croitoru, Nichita Croitoru și Dumitru

Tagârș au înaintat petiție, în temeiul căreia și-au retras petiția depusă la 13 martie

2019 și au solicitat examinarea cerințelor expuse în continuare ca o petiție nouă, în

conformitate cu prevederile Codului Administrativ.

Prin petiție au solicitat emiterea de către Consiliul municipal Chișinău a unei

decizii prin care să fie dispusă autentificarea dreptului de proprietate comună

asupra terenului situat în municipiul Chișinău, strada Valea Albă X, cu suprafața

de 0,0945 ha din care suprafața de 419 m.p. în mod gratuit, iar 526 m.p. – vânzarea

la preț normativ, surplusul de teren cu suprafața de 150 m.p. De asemenea, s-a

solicitat eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

conform următoarelor cote-părți: 3/5 pentru Valentina Croitoru și Nichita Croitoru

și 2/5 pentru Dumitru Tagârș (vol.I, f.d. 21-26).

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Judecătoria Chișinău sediul

Râșcani, prin hotărârea din 26 martie 2020, a respins drept neîntemeiată acțiunea

înaintată de Dumitru Tagârș, Valentina Croitoru și Nichita Croitoru (vol. I, f.d.

201, 207-220).

În motivarea soluției sale, instanța de fond a aplicat prevederile art. 3 alin. (4)

lit. g) din Legea contenciosului administrativ și pe cele ale art. 2 alin. (3) din Codul

administrativ, ce exceptează de la controlul judiciar al instanței de contencios

administrativ actele de gestiune emise de autoritatea publică în calitate de persoană

juridică, în legătură cu administrarea și folosirea bunurilor ce aparțin domeniului

său privat, precum și raporturile juridice de drept privat la care participă autoritățile

publice.

Pe fond, în raport de incidența în speță a dispozițiilor legale citate, instanța a

conchis asupra lipsei competenței jurisdicționale materiale a instanței de contencios

administrativ în soluționarea speței deduse judecății, dată fiind apartenența de

domeniul privat a patrimoniului municipal a terenului cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxx din mun. Chișinău, str. Valea Albă X, fapt consolidat prin decizia

nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014 a Consiliului mun. Chișinău despre delimitarea

terenurilor proprietate municipală din sectorul Râșcani și anexa la aceasta (f. d.

77-81).

Instanța de fond a concluzionat că nu este abilitată să supună analizei conduita

autorității publice pârâte și să o oblige la înstrăinarea bunurilor sale, riscând ca, în

asemenea manieră, să substituie autoritatea publică și să intervină în discreția

decizională a ultimei în raport cu bunurile domeniului privat.

În continuarea aceluiași raționament, fondul a respins argumentarea juridică a

acțiunii reclamanților privitoare la aplicarea în speță a dispozițiilor art. 4 alin. (10)

din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului, ce reglementează modalitatea de vânzare a terenurilor

proprietate publică și, în consecință, este improprie speței deduse judecății. Din

contra, instanța a statuat asupra incidenței la caz a prevederilor 5 alin. (2) din

aceeași lege, conform cărora proprietarii au dreptul de a vinde terenurile la preț

liber.

Prin decizia din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

depusă de avocatul Croitoru Pavel, în interesele apelanților Dumitru Tagârș,

Croitoru Valentina și Nichita Croitoru a fost admisă, fiind emisă o nouă hotărâre,

prin care cererea de chemare în judecată a fost admisă integral.

În favoarea acestei soluții, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată

hotărârea primei instanțe, constatând că refuzul Consiliului municipal Chișinău

privind satisfacerea cererii reclamanților din 15 mai 2019 de autentificare a

dreptului de proprietate comună asupra terenului situat în municipiul Chișinău,

strada Valea Albă X, exprimat prin nesoluționarea petiției, contravine normelor

legale în vigoare, fapt care duce la anularea acestuia. Iar, în circumstanțele în care

s-a demonstrat că autoritatea publică a refuzat în mod nejustificat și ilegal în

satisfacerea cerințelor formulate de reclamanți în petiția din 15 mai 2019,

subsecvent, prin prisma prevederilor art. 206 alin. (1) lit. b) în coroborare cu

prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, urmează a fi admisă și

pretenția reclamanților privind obligarea Consiliului Municipal Chișinău să emită

actul administrativ individual (decizia), prin care să fie dispusă autentificarea

dreptului de proprietate comună asupra terenului situat în municipiul Chișinău,

strada Valea Albă, X, cu suprafața totală de 0,0924 ha, dintre care: suprafața de

0,0419 ha, în mod gratuit, iar suprafața de 0,0505 ha prin vânzarea la preț normativ,

conform următoarelor cote-părți: 3/5 în beneficiul reclamanților Valentina

Croitoru și Nichita Croitoru, și 2/5 în beneficiul reclamantului Dumitru Tagârș.

Contrar alegațiilor pârâților/intimați, aceștia nu aveau niciun drept

discreționar de a decide, nefiind identificate mai multe soluții care pot fi

adoptate în această privință. Iar, în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Codul

administrativ, dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea

acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii,

atunci când aplică o dispoziție legală.

Unica soluție legală derivă din normele legale imperative de la art. 11 din

Codul funciar și art. 3, 14 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere în

proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, care

instituie obligația autorității publice locale de a transmite cetățenilor în

proprietate cu titlu gratuit terenul atribuit pentru construcția casei de locuit și

anexelor.

Instanța de fond, la adoptarea actului judecătoresc contestat, nu a ținut

cont de normele legale enunțate, fapt care a generat casarea acestuia ca fiind emis

cu aplicarea greșită a normelor materiale care reglementează prezentul litigiu.

Cu privire la afirmațiile intimatului privind ilegalitatea executării lucrărilor de

construcție, instanța de control judiciar a reținut că, la materialele dosarului, sunt

anexate actele juridice care au dat naștere dreptului de proprietate asupra

construcțiilor capitale ale apelanților – procesul-verbal de recepție finală din 1

aprilie 1999, decizia nr. 7/18-9 din 1 aprilie 1999 a Primăriei municipiului

Chișinău, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1006 din 25 februarie 2019,

autentificat de notarul Galina Ceban, înregistrate în Registrul bunurilor imobile,

fapt confirmat prin extrasul din 12 martie 2019 (f.d. 49, 61-66, 27-29, vol. I).

Totodată, instanța de apel a constatat că, prin Studiul din 10 decembrie 2019

privind posibilitatea formării bunului imobil, s-a stabilit că nu va fi posibilă

formarea unui teren desinestătător chiar și în cazul inexistenței construcției

accesorii care îngrădește accesul la un eventual teren nou format, or, chiar și așa nu

vor fi respectate condițiile stabilite de art. 7 alin. (1) lit. f) și h) din Legea nr. 354

din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (f.d. 131-138 vol.

I). Astfel, afirmația autorității publice pârâte în privința ilegalității construcțiilor

este irelevantă, or acțiunea depusă de reclamanți este pasibilă de admitere chiar și

în lipsa construcțiilor accesorii. Reieșind din cele expuse, având în vedere

imposibilitatea formării unui teren desinestătător, instanța a reținut temeinicia

solicitării privind obligarea pârâtului la vânzarea la preț normativ a surplusului de

teren cu suprafața de 0,0505 ha.

În cele din urmă, instanța de control judiciar a concluzionat că, la emiterea

hotărârii, prima instanța nu a ținut cont de faptul că, în speță, autoritatea

publică pârâtă – Consiliul Municipal Chișinău - este limitată în dreptul său

discreționar. Potrivit art. 14-17 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire

la formarea bunurilor imobile și art. 4 alin. (10) din Legea nr. 1308 din 25 iulie

1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

autoritatea publică urma să efectueze un studiu și să stabilească prin aviz dacă

este posibilă formarea unui nou teren desinestătător din contul surplusului de

teren. În cazul în care se stabilea posibilitatea formării unui teren

desinestătător, atunci Consiliul Municipal Chișinău avea dreptul discreționar

de a transmite proprietatea asupra terenurilor persoanelor în drept sau să

înstrăineze terenul în alt mod conform legislației (concurs, licitație).

Totodată, în cazul în care se stabilește imposibilitatea formării unui teren

desinestătător din contul surplusului, atunci autoritatea publică intimată este

obligată conform legii să înstrăineze terenul persoanelor în folosința cărora se

află, dreptul discreționar fiind limitat deoarece la caz nu pot exista mai multe

soluții legale posibile. În acest caz, dreptul discreționar al intimatului se limitează

la determinarea exactă a hotarelor terenului, ținând cont de interesele generale ale

societății și de drepturile persoanelor terțe.

Apelanta Valentina Croitoru a posedat terenul cu grija unui proprietar și

nimeni nu i-a înaintat nicio pretenție pe parcursul a cel puțin 22 ani, fapt

care se confirmă inclusiv prin următoarele: planul terenului din 11 decembrie

1998, elaborat de Organul cadastral teritorial Chișinău, din care rezultă posesia

unui teren de 0.11 ha (f.d. 58, vol. I); în toată perioada de după înregistrare

Valentina Croitoru a achitat impozitul funciar pentru folosința întregului teren

și a construcțiilor, fapt confirmat prin avizele de plată a impozitului emise de

Primăria Chișinău și dovada de achitare pentru ultimii 4 ani (f.d. 68-74, vol. I);

extras din Registrul bunurilor imobile din 7 octombrie 2009 (f.d. 59-60, vol. I).

În partea de ține de achitarea impozitelor, instanța a constatat că, conform art. 10,

12 din Legea nr. 1245 din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar și

modul de impozitare, temeiul stabilirii impozitului funciar este titlul de proprietate,

posesiune sau de beneficiere funciară. Impozitul funciar de la persoanele fizice

și juridice este calculat începând cu luna ce urmează după luna primirii terenului

în proprietate, posesiune sau beneficiere.

Reieșind din prevederile legii menționate, având în vedere că apelanții

folosesc fără impedimente, de cel puțin 22 de ani, un teren în hotare cadastrale

aprobate de către proprietarul Consiliul municipal Chișinău, care a efectuat

inventarierea terenului de două ori și nu a înaintat careva pretenții în adresa

apelanților, ținând cont de faptul că dreptul de folosință al apelantei Croitoru

Valentina este înregistrat în Registrul bunurilor imobile din anul 1999, iar

pentru folosirea terenului se achită în mod regulat impozitul funciar, instanța a

statuat asupra existenței unui interes patrimonial al apelanților referitor la terenul

aflat în folosința lor , care ar reprezenta un “bun” în sensul articolului 1 al

Protocolului nr. 1 și, respectiv, este apărat de Convenție.

Față de considerentele instanței de apel privind fondul cauzei, instanța de

recurs nu le va da o apreciere, dată fiind incidența la caz a prevederilor art. 248

alin. (1) lit. d) Cod administrativ, citate supra.

Instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Articolul 38 alin. (1) Cod administrativ statuează că înaintea fiecărei decizii

judecătorești pe fond, participanților la proces li se oferă posibilitatea de a-și

expune punctul de vedere. Audierea poate fi făcută verbal sau în scris.

Potrivit art. 39 Cod administrativ, controlul judecătoresc al activității

administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică

un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Articolul 40 din Codul administrativ garantează participanților la proces

dreptul la apărare, precum și posibilitatea de a participa la toate etapele de

desfășurare a procesului.

În conformitate cu principiul nemijlocirii procedurii în contencios

administrativ, instituit la art. 42 Cod administrativ, probele se administrează

nemijlocit de către instanța de judecată competentă care soluționează litigiul, dacă

legea nu prevede altfel.

Iar principiul contradictorialității și egalității în drepturi procedurale a

participanților la proces, statuat la art. 43 Cod administrativ, presupune că

examinarea judiciară a cauzelor de contencios administrativ se desfășoară în baza

principiului contradictorialității și al egalității în drepturi procedurale a

participanților la proces.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptia art. 169–

171.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că prezentul litigiu vizează, în principal, obligarea

emiterii actului administrativ individual privind autentificarea dreptului de

proprietate comună asupra terenului de către autoritatea publică locală.

Dat fiind faptul că înlocuirea părții în proces, în persoana intimatului

Dumitru Tagârș, care a fost înlocuit cu noul proprietar al construcțiilor situate pe

terenul litigios, Ștefan Doboș, a intervinit la etapa examinării cauzei în ordine de

recurs, drepturile și obligațiile reclamantului Dumitru Tagârș au trecut la

succesorul său în drepturi Ștefan Doboș, care până la acest moment nu a participat

la proces și, respectiv, nu a putut dispune de drepturile statuate supra.

Astfel, având în vedere că în ședința de judecată reprezentantul lui Ștefan

Doboș a susținut pe deplin cererea de chemare în judecată, pentru a nu îngrădi

dreptul la un proces echitabil al noului participant la proces, dreptul său de acces la

justiție și la toate drepturile procedurale stipulate supra, instanța de recurs consideră

necesar de a transmite cauza la rejudecare în ordin de apel, cu casarea deciziei

recurate.

Totodată, succesorul în drepturi Ștefan Doboș urmează să-și concertizeze

pretențiile în cadrul rejudecării cauzei, având în vedere că reclamantul inițial,

Dumitru Tagârș, a solicitat instanței constatarea încălcării dreptului