3rh-25/22 — anularea actelor administrative

3rh-25/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-25/22

2-21068140-01-3rh-26042022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: A. Cobăneanu, N. Craiu, A. Miron, Iu.

Bejenaru, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând cererile de revizuire depuse de Primarul General al municipiului

Chișinău și de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Pavel Croitoru împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău, terți Primarul General al

municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost admis recursul depus de Pavel Croitoru, casată integral hotărârea din data de

30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La data de 30 aprilie 2021 Pavel Croitoru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău, terți Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău cu privire la anularea ordinului directorului Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 22

din 29 mai 2020 privind aprobarea Regulamentului privind emiterea Avizului pentru

documentația de proiect sau constatarea nulității acestuia și anularea

Regulamentului privind emiterea Avizului pentru documentația de proiect, inclusiv

pct. 12 și 16 din Regulament, sau după caz constatarea nulității (f.d. 3-13).

1

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, legislația

în vigoare nu prevede obligativitatea avizării documentației de proiect de către

arhitectorul-șef, pentru a obține autorizația de construire. Or, prin Legea nr. 153 din

30 iulie 2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, art. IX pct. 5,

din conținutul art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construire a fost exclus textul „avizate de către

arhitectul-șef”. Prin urmare, începând cu data de 14 august 2015 legiuitorul a exclus

competența arhitectorului-șef de a aviza documentația de proiect.

Reclamantul a menționat că, prin aceeași lege, a fost modificat și art. 2 din

Legea nr. 163 din 09 iulie 2010, din care rezultă că autorizația de construire se

eliberează în baza documentației de proiect elaborate și verificate, fiind exclusă

condiția avizării pentru ca aceasta să fie aprobată.

Reclamantul Pavel Croitoru a invocat că, temei legal pentru aprobarea

Regulamentului contestat este indicat art. 5 alin. (5) din Legea nr. 163 din 09 iulie

2010, articol, care constituie obiectul sesizării la Curtea Constituțională privind

exercitarea controlului constituționalității a acestor prevederi.

Totodată, reclamantul a subliniat faptul că, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 163 din

09 iulie 2010 se referă la termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru

proiectare, dar nu la obligația beneficiarului de a aviza documentația de proiect la

arhitectorul-șef, în scopul obținerii autorizației de construire. Or, conform art. 12

alin. (1) lit. c) și art. 2 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, orice beneficiar are dreptul de a obține

autorizația de construire fără avizul arhitectorului-șef, motiv din care este

neîntemeiată adoptarea Regulamentului privind emiterea Avizului pentru

documentația de proiect.

Reclamantul Pavel Croitoru a relatat că în art. 12 alin. (1) și alin. (2) din Legea

nr. 163 din 09 iulie 2010, care prevede lista exhaustivă de acte necesare pentru a

obține autorizația de construire și în lista actelor necesare pentru a obține autorizația

de construire, publicată pe pagina web a Primăriei Chișinău, lipsește necesitatea de

a prezenta avizul arhitectorului-șef.

La fel, reclamantul a menționat că, autoritatea publică emitentă nu este lipsită

de posibilitatea de a verifica documentația de proiect și actele aferente la etapa de

examinare a cererii pentru eliberarea autorizației de construire, având ca instrument

legal opțiunea de a refuza eliberarea autorizației de construire din cauza

necorespunderii documentației de proiect. Astfel, nu este justificată legal

introducerea unei operațiuni administrative intermediare, care complică esențial

procedura de obținere a autorizației de construire.

Reclamantul a invocat că potrivit art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 163 din

09 iulie 2010 și art. 4 alin. (21) din Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind

reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, primarul localității, în

calitate de emitent al autorizației de construire, este obligat să obțină de sinestătător

de la subdiviziunea competentă în domeniul arhitecturii și urbanismului, orice avize

sau informații cu privire la actul permisiv eliberat, fără implicarea beneficiarului.

2

Însă, contrar legii, prin Regulamentul contestat, anume beneficiarul este obligat să

întreprindă acțiunile necesare pentru a obține avizul arhitectorului-șef.

Reclamantul Pavel Croitoru a menționat că în cazul în care, beneficiarul s-a

adresat de sine stătător și a primit un aviz negativ din partea arhitectorului-șef,

beneficiarul va fi nevoit să conteste actul individual ilegal defavorabil în instanța de

judecată. Iar, după anularea acestuia printr-o hotărâre de judecată irevocabilă, va

avea posibilitatea să depună cerere privind eliberarea autorizației de construire.

Reclamantul a remarcat că legislația în vigoare nu prevede obligativitatea

avizării proiectului de desființare de către arhitectorul-șef, pentru a obține autorizația

de desființare.

De asemenea, reclamantul a invocat că este vădit ilegal pct. 14 din

Regulamentul contestat, care stabilește că, în cazul operării unor modificări în

documentația de proiect, după emiterea avizului favorabil, este obligatorie obținerea

unui nou certificat de urbanism pentru proiectare.

Reclamantul a susținut că, după elaborarea și verificarea documentației de

proiect, de multe ori este necesar de adaptat proiectul din cauza unor condiții, care

nu au fost posibile de a fi prevăzute inițial.

Reclamantul Pavel Croitoru a invocat că, potrivit art. 16 din Legea nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construire și pct. 5.3 din

Normativul în construcții NCM A.07.02-2012 privind procedura de elaborare,

avizare, aprobare și conținutul-cadru al documentației de proiect pentru construcții,

aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor nr. 130 din

09 septembrie 2013, legiuitorul obligă obținerea unui nou certificat de urbanism

pentru proiectare și a unei noi autorizații de construire, doar pentru modificările

esențiale introduse în documentația de proiect, capabile să afecteze regimul

arhitectural-urbanistic.

Astfel, contrar normelor legale menționate, pct. 14 din Regulamentul contestat

lipsesc beneficiarul de dreptul de a efectua orice modificări în proiect, chiar și cele

neînsemnate.

Reclamantul a specificat că pct. 14 din Regulament este în contradicție cu

prevederile art. 2 și art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, care nu prevede dreptul

arhitectorului-șef de a aviza documentația de proiect. Or, dacă arhitectorul-șef nu

este abilitat să avizeze documentația de proiect, nu poate să avizeze modificări la

proiect.

Reclamantul Pavel Croitoru a indicat că, deși potrivit art. 12 din Regulamentul

contestat, avizul favorabil emis, este un aviz tehnic și poate fi folosit doar în scopul

aprobării documentației de proiect de către arhitectorul-șef al mun. Chișinău,

articolul 6 alin. (1) lit. d) lin. 10) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție îi oferă dreptul arhitectorului-șef de a

aproba doar schița de proiect, dar nu și documentația de proiect.

Reclamantul a specificat că, prevederile pct. 14 din Regulamentul privind

emiterea Avizului pentru documentația de proiect sunt contrare normelor

constituționale și legale privind protecția investițiilor și proprietății private.

3

Astfel, pentru a obține dreptul de a construi un imobil, inițial beneficiarul este

obligat să obțină dreptul de proprietate sau superficie asupra unui teren. Ulterior, să

obțină actele permisive în construcție, care implică și elaborarea documentației de

proiect, costul căreia variază între 7-10% din valoarea investițiilor în edificarea

construcției. Respectiv, necesitatea de a obține un nou certificat de urbanism pentru

proiectare, în cazul unor modificări de proiect, în limitele prevăzute de lege, este

echivalentă cu pierderea investițiilor făcute de investitor până la acel moment. Acest

fapt constituie o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate a beneficiarului,

precum și este contrar obligației constituționale și legale a statului de a proteja

drepturile investitorilor.

Reclamantul a indicat că, nici o normă legală nu a acordat împuterniciri

autorității publice locale de a adopta acte normative cu privire la reglementarea

regimului juridic al certificatului de urbanism pentru proiectare, implicit să

stabilească cazurile în care este necesar obținerea unui nou certificat de urbanism

pentru proiectare.

Reclamantul Pavel Croitoru a menționat că potrivit art. 3 alin. (1) din Legea

163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție,

certificatul de urbanism se eliberează de către Primarul localității. Prin urmare,

arhitectorul-șef nu are vreun drept să anuleze sau să limiteze efectele juridice ale

certificatelor de urbanism.

Reclamantul a specificat că, Regulamentul privind emiterea Avizului pentru

documentația de proiect nu a fost consultat public, or nu există nici un anunț despre

aceasta nici pe pagina web a Primăriei municipiului Chișinău și nici pe alte platforme

de consultare publică, fapt prin care a fost încălcat dreptul cetățenilor de a participa

la luarea deciziilor. De asemenea, nu a fost efectuată expertiza anticorupție, fapt ce

a generat adoptarea unui act normativ ilegal.

Reclamantul Pavel Croitoru a invocat că din analiza surselor publice, rezultă că

actul normativ contestat nu a fost publicat în Monitorul Oficial, Registrul de stat al

actelor juridice sau în Registrul de stat al actelor locale și consideră că prin

nepublicare, actul normativ contestat nici nu a intrat în vigoare, neproducând careva

efecte juridice.

De asemenea, reclamantul a relatat că din scrisoarea Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 21/1800 din 12 aprilie 2021, rezultă că

autoritatea publică emitentă a ignorat prevederile art. 13 din Legea nr. 235 din data

de 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de

întreprinzător, fapt care reconfirmă caracterul abuziv al acțiunilor autorităților în

raport cu cetățenii săi. Or, actul normativ contestat va avea un impact negativ asupra

activității de întreprinzător, acțiune contrară scopului stabilit în art. 2 al Legii citate,

care constă în crearea cadrului juridic favorabil mediului de afaceri și climatului

investițional pentru dezvoltarea social-economică.

Reclamantul Pavel Croitoru a invocat că, actul administrativ normativ contestat

îi încalcă dreptul de a introduce modificări permise de legislație în documentația de

proiect, elaborată conform certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 297i/19

din 28 august 2019, emis de Primăria municipiului Chișinău. Astfel, pentru a obține

4

autorizația de construire, potrivit art. 12 din Legea 163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, este necesar ca documentația de

proiect să fie avizată doar de către Consiliul Național pentru Monumente Istorice,

dar nu și de arhitectorul-șef al autorității publice locale. Însă, prin pct. 14 din

Regulamentul contestat, arhitectorul-șef a instituit o nouă normă juridică potrivit

căreia, în cazul efectuării oricărei modificări, beneficiarul este obligat să obțină un

nou certificat de urbanism pentru proiectare, fapt echivalent cu anularea

certificatului emis anterior și a tuturor acțiunilor și actelor obținute.

La fel, reclamantul a indicat că i-a fost încălcat dreptul de a fi consultat asupra

proiectelor de acte normative, prevăzut de art. 6 din Legea nr. 239 din 13 noiembrie

2008 privind transparența în procesul decizional. Iar, prin încălcarea procedurii de

publicare a actelor normative și limitelor competenței stabilite de lege, reclamantul

se află în incertitudine în privința drepturilor sale, fapt ce contravine dreptului

fundamental prevăzut de art. 23 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

Reclamantul Pavel Croiroru a menționat că la data de 30 aprilie 2021, prin

intermediul poștei electronice, a expediat în adresa Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea sau

constatarea nulității Ordinului nr. 22 din 29 mai 2020 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind emiterea Avizului pentru documentația de proiect, emis de

directorul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. Respectiv,

prin scrisoarea Direcției Generale Arhitectură, Urbanism si Relații Funciare nr.

21/1800 din 12 aprilie 2021, a fost respinsă cererea prealabilă ca neîntemeiată,

menționând că nu reprezintă o autoritate publică, iar actul administrativ normativ

contestat nu reprezintă un act administrativ, deoarece nu a fost emis în regim de

putere publică, nu conține norme de drept și lipsește elementul „impunerii forțate”.

Reclamantul a specificat că Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare este autoritate publică care acționează în regim de putere publică, în

virtutea faptului că a fost creată prin act normativ, este persoană juridică de drept

public, care are conturi de decontare în instituțiile trezoreriale, ștampilă cu stema

Republicii Moldova, are atribuții prevăzute de lege în domeniul urbanismului și

construcțiilor, iar deciziile directorului Direcției nominalizate sunt obligatorii pentru

toate persoanele implicate în activitățile respective. Mai mult, Regulamentul

autorității publice prevede expres că, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare poate fi reclamant și pârât în instanțele de judecată.

Reclamantul Pavel Croitoru a relatat că, prin Regulamentul contestat, se

instituie obligația beneficiarilor de a respecta o anumită procedură pentru a obține

avizul asupra documentației de proiect și a proiectului de execuție, în condițiile în

care, legea nu instituie o asemenea obligație. Iar, prin pct. 14 din Regulamentul

contestat, se incubă beneficiarului obligația de a obține un nou certificat de urbanism

pentru proiectare, în cazul oricăror modificări a documentației de proiect, fapt care

excede prevederile legislației în vigoare.

Prin urmare, reclamantul a solicitat anularea ordinului directorului Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău

nr. 22 din 29 mai 2020 privind aprobarea Regulamentului privind emiterea Avizului

5

pentru documentația de proiect sau constatarea nulității acestuia și anularea

Regulamentului privind emiterea Avizului pentru documentația de proiect, inclusiv

pct. 12 și 16 din Regulamentul nominalizat, sau după caz constatarea nulității și

dispunerea publicării hotărârii de judecată pe pagina web a Primăriei municipiului

Chișinău.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind neîntemeiată acțiunea în control normativ înaintată de Pavel Croitoru împotriva

Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal

Chișinău, terți Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău privind anularea ordinului șefului Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău Svetlana Dogotaru

nr. 22 din 29 mai 2020 privind aprobarea Regulamentului privind emiterea Avizului

pentru documentația de proiect și anularea Regulamentului privind emiterea

Avizului pentru documentația de proiect, inclusiv pct. 12 și 16 din Regulament (f.d.

71-85).

La data de 27 octombrie 2021 Pavel Croitoru a depus recurs împotriva hotărârii

din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

cererii de chemare în judecată depusă de Pavel Croitoru.

Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

depus de Pavel Croitoru. S-a casat integral hotărârea din 30 septembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Pavel Croitoru împotriva Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău, terți

Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău cu

privire la anularea actelor administrative și s-a emis o nouă decizie prin care: s-a

anulat ordinul directorului Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr. 22 din 29 mai 2020 privind aprobarea

Regulamentului privind emiterea Avizului pentru documentația de proiect. S-a

anulat Regulamentul privind emiterea Avizului la documentația de proiect. S-a

obligat Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău să publice prezenta decizie pe pagina web a Primăriei

municipiului Chișinău (www.chisinau.md).

La 21 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Primarul General al

municipiului Chișinău a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 13 aprilie

2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire

și casarea deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, cu rejudecarea

acțiunii depuse de Pavel Croitoru (f.d.152-161).

Revizuentul Primarul General al municipiului Chișinău a înaintat cererea de

revizuire în baza dispozițiilor art. 446-448, art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a relatat că, decizia din 13 aprilie

2022 a Curții Supreme de Justiție este neîntemeiată, cu aplicarea eronată a normelor

de drept și urmează a fi supusă revizuirii, deoarece produce efecte grave pentru

6

administrația publică locală întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice.

Revizuentul a specificat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

68/1-1 din 22 martie 2007 a fost aprobat Planul de Amenajare a Teritoriului

municipiului Chișinău. Iar, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 68/1-2

din 22 martie 2007 a fost aprobat Planul Urbanistic General al orașului Chișinău și

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 a fost

aprobat Regulamentul local de urbanism al orașului Chișinău, care reprezintă

ansamblul documentelor scrise, care detaliază și explică componentele

reglementatoare ale planurilor urbanistice generale și a zonelor aprobate, inclusiv

condițiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora.

Revizuentul Primarul General al municipiului Chișinău a invocat că, art. 5 alin.

(5) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor în

construcție, expres prevede că termenul de valabilitate a certificatului de urbanism

pentru proiectare se consideră consumat după avizarea de către arhitectul-șef a

documentației de proiect în volum de: plan general (plan de situație, plan trasare),

fațade, soluții cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție,

rețele edilitare exterioare. Respectiv, constatările instanței de recurs expuse în

decizia a cărei revizuire se solicită, precum că a fost exclusă competența arhitectului-

șef de a aviza documentația de proiect, sunt contrare prevederilor Legii nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor în construcție.

Revizuentul a specificat că, la 25 martie 2022 prin ordinul nr. 45, Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, a aprobat

Regulamentul privind emiterea Avizului general la documentația de urbanism, care

prevede expres la pct. 6.1 că printre actele necesare pentru emiterea avizului general

este și avizul arhitectului-șef la documentația de urbanism prezentată spre

examinare, conform prevederilor art. 19 lit. c) și art. 25 alin. (1) ale Legii nr. 835 din

17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului.

Revizuentul Primarul General al municipiului Chișinău a notat că, acțiunea

înaintată de Pavel Croitoru este inadmisibilă, deoarece acțiunea este înaintată

împotriva unei structuri funcționale și nu împotriva unei autorități publice precum

Primarul General al municipiului Chișinău sau Consiliul municipal Chișinău. La fel,

în cererea de chemare în judecată nu este argumentat și demonstrat dreptul vătămat

a lui Pavel Croitoru.

Revizuentul a subliniat că Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare este o subdiviziune a Consiliului municipal Chișinău, care se ocupă cu

realizarea unui ansamblu de activități specifice urbanismului și amenajării

teritoriului, iar prin Regulamentul contestat nu este realizat regimul de putere

publică, deoarece nu este adoptat cu efect exterior, or, acesta este un Regulament de

ordin intern. Astfel se constată lipsa „impunerii forțate”, iar actul nu se încadrează

în noțiunea de regim de putere publică, respectiv nu este un act administrativ. Prin

urmare, Pavel Croitoru nu a contestat un act administrativ cu caracter individual sau

normativ.

La 21 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Direcția Generală

7

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei din data

de 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, cu rejudecarea acțiunii depuse de

Pavel Croitoru (f.d.162-170).

Revizuenta Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a

Consiliului municipal Chișinău a indicat în cererea de revizuire aceleași temeiuri de

drept, aceleași circumstanțe și motive invocate de revizuentul Primarul General al

municipiului Chișinău, cererea de revizuire având același conținut.

Studiind cererile de revizuire în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererile de revizuire urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169–171.

Astfel, în legătură că Codul administrativ nu a reglementat procedura revizuirii

unei hotărâri judecătorești, cererile de revizuire depuse de Primarul General al

municipiului Chișinău și de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău se vor examina în conformitate cu

prevederile Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel,

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererile de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho

Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia,

12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

8

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate în cererile de revizuire

depuse de Primarul General al municipiului Chișinău și de Direcția Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău raportate

la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că temeiurile invocate în cererile de revizuire împotriva deciziei din 13 aprilie 2022

a Curții Supreme de Justiție nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a

acestor prevederi legale.

Or, argumentele prezentate în susținerea cererile de revizuire nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuenților la data examinării cauzei în ordine de recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că, Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nu au

prezentat probe, ce ar demonstra cu certitudine existența unor circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuienților la data

examinări cauzei.

De altfel, instanța de revizuire menționează că, Primarul General al

municipiului Chișinău și Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău au manifestat un rol activ la examinarea

cererii de recurs, prin prezentarea poziției sale, reflectată în referința depusă la data

de 03 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, care a fost luată în

considerare de către instanța de recurs la examinarea cauzei și care conține aceleași

argumente reflectate de revizuenți în cererile de revizuire.

Prin urmare, aspectele invocate de către Primarul General al municipiului

Chișinău și Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău în cererile de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care

se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuenți exprimându-

și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 13 aprilie 2022 a Curții

Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul depus de Pavel Croitoru. S-a casat

integral hotărârea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Pavel Croitoru împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău, terți Primarul General al municipiului

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău cu privire la anularea actelor

administrative și s-a emis o nouă decizie prin care: s-a anulat ordinul directorului

Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal

Chișinău nr. 22 din 29 mai 2020 privind aprobarea Regulamentului privind emiterea

Avizului pentru documentația de proiect. S-a anulat Regulamentul privind emiterea

9

Avizului la documentația de proiect. S-a obligat Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău să publice prezenta

decizie pe pagina web a Primăriei municipiului Chișinău (www.chisinau.md).

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea cererile de revizuire depuse de

Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău împotriva deciziei

din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care au fost

formulate, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil

la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și

Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

10

determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Primarul General al municipiului Chișinău și Direcția Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău în

cererile de revizuire depuse împotriva deciziei din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme

de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca

fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 270,

art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Primarul

General al municipiului Chișinău și Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău împotriva deciziei din 13 aprilie

2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Croitoru împotriva Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal

Chișinău, terți Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău cu privire la anularea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

11