3r-93/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-93/23 2-20029968-01-3r-11042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca DECIZIE 31 mai 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Aliona Miron examinând recursul depus de către Ihili Șapiro, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Paulinei Croitoru și Pavel Croitoru împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații funciare, terți Galina Iurașco, Anatolie Iurașco, Ludmila Toporova, Cristina Munteanu, Maria Munteanu, Tamara Munteanu, Ghenadie Bîlba, Diana Unciuc, Svetlana Coev cu privire la anularea actelor administrative, constatarea faptelor și obligarea de a elibera actelor administrative, împotriva încheierii din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea lui Ihili Șapiro cu privire la atragerea sa în proces în calitate de persoană terță, constată: La 02 martie 2020, Paulina Croitoru și Pavel Croitoru au depus acțiune în contencios administrativ, concretizată prin cererea din 13 iulie 2020, împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, prin care au solicitat constatarea nulității deciziei de suspendare nr. 21/11193 din 15.01.2020, emise de Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare,

prin care s-au solicitat acte suplimentare pentru eliberarea autorizației de construire a unei clădiri cu destinație mixtă (locativă și nelocativă) D+P+4E+M, pe terenul eliberat în urma demolării construcțiilor existente din str. XXX, 128A; anularea, ca fiind ilegale și neîntemeiate a deciziilor pârâților Primarul General al mun. Chișinău și Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, prin care au fost respinse solicitările reclamanților de eliberare a autorizației de construire și desființare din 15.01.2020, 23.01.2020, 03.02.2020, 14.02.2020, 15.06.2020, 22.07.2020, 23.07.2020; constatarea intervenirii aprobării tacite a autorizației de desființare a construcțiilor existente pe terenul din str. XXX, 128A, mun.

Chișinău; constatarea intervenirii aprobării tacite a autorizației de construire a unei clădiri cu destinație mixtă (locativă și nelocativă) D+P+4E+M pe terenul eliberat în urma demolării construcțiilor existente din str. 1 XXX, 128A; obligarea Primarului General al mun. Chișinău și a Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, să elibereze reclamanților Croitoru Paulina și Croitoru Pavel autorizația de construire a unei clădiri cu destinație mixtă (locativă și nelocativă) D+P+4E+M pe terenul eliberat în urma demolării construcțiilor existente din str. XXX, 128A; obligarea Primarului General al mun. Chișinău și a Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare să elibereze reclamanților Croitoru Paulina și Croitoru Pavel autorizația de desființare a construcțiilor existente pe terenul din str. XXX 128A mun.

Chișinău (vol. I, f.d. 178-179). Prin încheierea din 05 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, au fost atrași în proces, în calitate de terți, Galina Iurașco, Anatolie Iurașco, Ludmila Toporova, Cristina Munteanu, Maria Munteanu, Tamara Munteanu, Ghenadie Bîlba, Diana Unciuc, Svetlana Coev (vol. II, f.d. 116). La 22 februarie 2021, reclamanții Paulina Croitoru și Pavel Croitoru au formulat o altă cerere de concretizare a pretențiilor acțiunii, prin care au indicat că, contestă toate actele administrative defavorabile emise de pârâți, prin care s-a refuzat în satisfacerea cererilor privind emiterea actelor permisive în construcții. Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Ne fiind de acord cu soluția primei instanțe, la 02 iulie 2021, Paulina Croitoru și Pavel Croitoru au depus apel nemotivat, iar la 14 septembrie 2021 au prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin încheierea din 21 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost înlocuit terțul Ghenadie Bîlba cu succesorii în drepturi procedurale, Vera Cîrlan și Ion Cîrlan (vol. III, f.d. 198-200). Prin încheierea din 13 decembrie 2022 Curții de Apel Chișinău a fost înlocuit terțul Ludmila Toporova cu succesorii în drepturi procedurale, Vitalie Robu și Ilona Robu (vol. IV, f.d. 123-125). La 20 februarie 2023, Ihili Șapiro a depus cerere cu privire la intervenirea în proces, în calitate de persoană terță, motivând că este proprietarul locuinței amplasate în imediată vecinătate cu imobilului ce intenționează să-l edifice reclamanții.

Ihili Șapiro a invocat că, despre intenția vecinilor reclamanți de a construi clădirea mixtă cu 7 nivele a aflat de la un alt vecin, care i-a explicat că, în cazul dezacordului său cu edificarea construcției în cauză, este în drept să solicite instanței atragerea în proces, în calitate de persoană terță. Ihili Șapiro relevat că, apartamentul nr. 19 cu 2 nivele care îi aparține cu drept de proprietate, situat pe str. XXX, 130, parțial este situat la hotar cu terenul și imobilul din str. XXX, 128A, ce aparține reclamanților. Astfel, a considerat că, în urma lucrărilor de construcție, apartamentul ce îi aparține ar avea de suferit. Or, ferestrele bucătăriei de la parter și a odăilor de locuit de la et.

2 vor fi blocate de iluminare solară pe timpul zilei. Prin urmare, Ihili Șapiro a considerat oportun de a fi atras în proces, pentru a-și expune dezacordul cu construcția blocului locativ multietajat de către reclamanți. 2 Prin încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea lui Ihili Șapiro cu privire la atragerea sa în proces în calitate de persoană terță, ca fiind neîntemeiată. La 03 aprilie 2023, Ihili Șapiro a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva încheierii din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate și adoptarea unei încheieri noi prin care să fie atras în proces în calitate de terț. În motivarea recursului a reiterat temeiuri de fapt și de drept similare celor cuprinse în cererea cu privire la atragerea în proces în calitate de terț.

Prin referința depusă electronic la 19 mai 2023, intimatul Pavel Croitoru a considerat întemeiată și legală încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, dar, în același timp, a considerat posibilă atragerea în proces a lui Ihili Șapiro, în calitate de terț. În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea recurată a instanței de apel datează cu 23 martie 2023. Conform recipisei de la fila dosarului 185, vol. IV, încheierea instanței de apel a fost notificată lui Ihili Șapiro la 31 martie 2023. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece cererea de recurs motivată a fost depusă la 03 aprilie 2023 (vol. IV, f.d.

186). Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. În sensul art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării 3 drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Articolul 17 din Codul administrativ definește dreptul vătămat ca fiind orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

În corespundere cu prevederile art. 205 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces.

Această prevedere se aplică, în special, când: - persoana contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; - persoana contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; - persoana înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; - persoana înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel întemeiat a respins cererea înaintată de Ihili Șapiro cu privire la atragerea în proces, în calitate de persoană terță, or, argumentele invocate de acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ, deoarece transpunerea normei legale din Codul administrativ, ce prevede instituția atragerii în proces a terților, nu poate fi apreciată ca argumentare logico-juridică a solicitării formulate. Instanța de recurs notează că, fiecare participant are obligația de a-și argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze.

Din obiectul prezentului litigiu nu se atestă că drepturile recurentului Ihili Șapiro ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, iar prin prisma art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, dreptul de a atrage în proces terții, ale căror drepturi pot fi afectate de litigiul în cauză, este un drept discreționar al instanței de judecată, dar nu o obligație. Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia, cu menținerea încheierii recurate. Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul administrativ, completul Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de către Ihili Șapiro.

Se menține încheierea din 23 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Paulinei Croitoru și Pavel Croitoru împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații funciare, terți Galina Iurașco, Anatolie Iurașco, Ludmila Toporova, Cristina Munteanu, Maria Munteanu, Tamara 4 Munteanu, Ghenadie Bîlba, Diana Unciuc, Svetlana Coev cu privire la anularea actelor administrative, constatarea faptelor și obligarea de a elibera actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Aliona Miron 5