3ra-276/20 — anularea autorizatiei de construire, anularea certificatului de urbanism, anularea autorizatiei de schimbare a destinatiei, anularea proiectului de executie

3ra-276/20 — anularea autorizatiei de construire, anularea certificatului de urbanism, anularea autorizatiei de schimbare a destinatiei, anularea proiectului de executie (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-276/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Badan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir

Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar,

Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco,

Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu,

Anastasia Croitor împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind declararea ilegală și anularea

autorizației de construire, declararea ilegală și anularea proiectului de execuție,

declararea ilegală și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare, declararea

ilegală și anularea autorizației de schimbare a destinației,

împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată integral hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și emisă o decizie nouă cu privire la respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare

în judecată,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2017, avocatul Anușca Georgeta, acționând în interesele

Alexandrei Rîbac și Elenei Croitor, a adresat cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii Inspecția de stat în construcții, Vasile Dulgheru, solicitând declararea

ilegală și anularea autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016

eliberată de Primăria municipiului Chișinău și a documentației de proiect referitoare

la reconstruirea apartamentului nr. XXX, numărul cadastral – XXX, declararea

ilegală și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.462i/16 din 06

octombrie 2016, încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-8, vol.I).

1

La 17 octombrie 2017, avocatul Anușca Georgeta a depus o cerere prin care și-a

concretizat pretențiile, solicitând anularea proiectului de execuție „Reconstruirea

apartamentului nr. XXX cu extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXX”

elaborat de „Damitex Grup” SRL; anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 426i/16 din 06 octombrie 2016; anularea autorizației de schimbare a

destinației nr.72id/16 din 06 octombrie 2016 eliberată de Primăria municipiului

Chișinău, anularea autorizației de construire nr.385-c/16 din 28 decembrie 2016

eliberată de Primăria mun.Chișinău, cu restituirea cheltuielilor de judecată, constituite

din onorariul avocatului în mărime de 5000 de lei (f.d.55-64, vol.I).

Tot la 17 octombrie 2017 Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria

Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu,

reprezentați de avocatul Elena Garaz, și ulterior și Anastasia Croitor, au depus cerere

privind intervenirea în proces în calitate de coreclamanți (f.d. 101-109, vol.I și f.d.

172, vol. II).

La 13 noiembrie 2017, avocatul Elena Garaz, acționând în interesele

reclamanților Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena

Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei

municipiului Chișinău privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire,

declararea ilegală și anularea proiectului de execuție, declararea ilegală și anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare și declararea ilegală și anularea

autorizației de schimbarea a destinației (f.d. 2-9, vol.I (conexat).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 aprilie 2018 cauzele

civile au fost conexate într-o singură procedură (f.d. 210-211, vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au invocat că, Alexandra

Rîbac (Gârleanu), Elena Croitor și Anastasia Croitor sunt coproprietarii

apartamentului la sol nr. XXX, amplasat pe str. XXX, cu nr. cadastral XXX. Larisa

Pașcaneanu și Iulia Bejenar sunt coproprietarii imobilului din str. XXX, fiecare având

cote-părți din imobil sub formă de apartamente cu intrări/ieșiri separate și anume nr.

cadastral XXX și respectiv XXX. Galina Dumitrașco, Vladimir Dumitrașco, Valeria

Dumitrașco și Elena Garaz, sunt coproprietarii apartamentului XXX, cu nr. cadastral

XXX, iar Sofia Dobreva este proprietara apartamentului nr. XXX, cu nr. cadastral

XXX, care se află în curtea comună cu nr.cadastral XXX, în care se află și

apartamentul nr. XXX, ce aparține lui Vasile Dulgheru și care a obținut ilegal

autorizația de construire nr.385-c/16 din 28 decembrie 2016.

Astfel, proprietarul apartamentului nr. XXX cu nr. cadastral XXX, Vasile

Dulgheru, a solicitat Elenei Croitor și fiicei minore, XXX, acordul privind

reconstrucția apartamentului nr. XXX în limitele teritoriale existente, asigurându-le

că nu dorește să extindă suprafața apartamentului, fapt pentru care a obținut acordul

acestora, iar în acest sens, la 24 martie 2016, de către notarul public Victor Șevciuc, a

fost perfectată declarația din partea familiei Croitor, prin care și-au dat acordul la

reconstrucția apartamentului nr. XXX în limitele teritoriale existente, însă contrar

celor convenite, în declarație s-a menționat că, familia Croitor dă acordul la

construcția unui alt apartament cu extindere, fapt care nu a fost înțeles de semnatari,

care sunt vorbitori de limba rusă, declarația fiind întocmită în limba română.

La 06 octombrie 2016, Primăria mun. Chișinău a eliberat lui Vasile Dulgheru

certificatul de urbanism pentru proiectare nr.462i/16, iar la 28 decembrie 2016 a fost

emisă autorizația de construire nr. 385-c/16 cu privire la executarea lucrărilor de

2

reconstruire a apartamentului nr. XXX cu extindere volumetrică de pe adresa str.

XXX.

În luna iunie 2017, Vasile Dulgheru a demarat lucrările de demolare totală a

apartamentului nr. XXX, fără a dispune de autorizație de desființare, lucrările de

demolare punând în pericol imediat de avarie toate apartamentele care fac parte din

imobilul comun cu nr. cadastral XXX, care nu are fundament, fiind construit de mai

mult de 100 ani în urmă, iar sub acest imobil există o construcție subterană, care

asigură iminența avarierii imobilului cu număr cadastral XXX și implicit

apartamentul nr. XXX cu nr. cadastral XXX, motiv din care la 10 august 2017,

coproprietarii apartamentului nr. XXX, Elena Croitor și fiica minoră, XXX au

retractat acordul.

Deși Alexandra Rîbac (Gârleanu) la fel este coproprietară a apartamentului nr.

XXX, acesteia nu i-a fost solicitat acordul pentru efectuarea lucrărilor de demolare și

reconstrucție. Un atare acord nu a fost solicitat nici din partea celorlalți reclamanți,

coproprietari ai bunului comun. Ca urmare, la 16 august 2017, Alexandra Rîbac și

Croitor Elena s-au adresat cu cerere prealabilă către Consiliul municipal Chișinău și

Primăria municipiului Chișinău, solicitând anularea autorizației de construire, a

documentației de proiect și a certificatului de urbanism.

Prin răspunsul nr. 21/1315 din 24 august 2017, cererea prealabilă a fost respinsă,

necătând la faptul că Consiliul municipal Chișinău a recunoscut că, autorizația de

construire a fost eliberată fără certificatul de descărcare arheologică și că raportul de

expertiză în baza căruia a fost eliberată autorizația de construire este necorespunzător,

nu s-a ținut cont de faptul că este un imobil comun și că sunt necesare soluții de

consolidare a peretelui comun și de executare a fundațiilor obiectivului preconizat.

Din răspunsul respectiv, reclamanții au mai aflat că lui Vasile Dulgheru i-a fost

eliberată autorizația de schimbare a destinației nr.72id/16 din 06 octombrie 2016 prin

care, a fost schimbată destinația apartamentului nr. XXX din locativă în nelocativă.

La 12 septembrie 2017 Alexandra Rîbac și Croitor Elena au adresat cerere

prealabilă Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău,

solicitând anularea autorizației de schimbarea destinației, primind răspunsul

Consiliului municipal Chișinău nr.21/2286-P din 29 septembrie 2017, prin care

cererea prealabilă a fost respinsă.

La 28 septembrie 2017 Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria

Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu au

adresat cerere prealabilă Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău, solicitând anularea autorizației de construire, a documentației de proiect, a

certificatului de urbanism și a autorizației de schimbare a destinației eliberate lui

Vasile Dulgheru pentru apartamentul nr. XXX, însă prin răspunsul nr. 21/2413-p din

11 octombrie 2017, cererea prealabilă a fost respinsă.

Astfel, reclamanții consideră că autorizația de construire, proiectul de execuție,

certificatul de urbanism pentru proiectare și autorizația de schimbarea a destinației

sunt ilegale și urmează a fi anulate.

Cu privire la ilegalitatea autorizației de construire, a certificatului de urbanism și

a documentației de proiect, partea reclamantă invocă că, certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie 2016 a fost eliberat în lipsa acordului

autentificat notarial al tuturor coproprietarilor de imobil ale căror interese sunt

afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de demolare și reconstrucție.

Astfel, în lipsa acordului dat de către toți proprietarii apartamentelor vecine, inclusiv

3

a Alexandrei Rîbac, coproprietara apartamentului nr. XXX, care are un perete comun

cu apartamentul nr. XXX, Consiliul municipal Chișinău nu a fost în drept să

primească setul de documente și să emită certificatul de urbanism.

Prin demolarea neautorizată a apartamentului nr. XXX, care a avut o suprafață

de 26,7 m.p., și construirii în locul acestuia a unui imobil nou cu 2 nivele și cu o

suprafață de 150 m.p., sunt afectate interesele proprietarilor apartamentelor nr. XXX,

nr. XXX și nr. XXX, având în vedere că toate aceste apartamente fac parte dintr-o

construcție comună.

La fel și certificatul de urbanism și autorizația de construire, nelegitim au fost

eliberate în baza Raportului de constatare tehnico-științifică nr.238 din 05 august

2016, deoarece expertul Anatol Achimov, care a eliberat raportul nu este atestat în

domeniul construcțiilor. La eliberarea certificatului de urbanism și autorizației de

construire a fost examinat doar apartamentul nr. XXX, fără a se ține cont de celelalte

apartamente care fac parte dintr-un bun imobil comun.

În susținerea poziției de ilegalitate a certificatului de urbanism și autorizației de

construire, partea reclamantă mai indică că, Vasile Dulgheru nu are dreptul de

posesie și folosință a terenului pe care urmează a se efectua construcția. Mai mult,

terenul pe care este autorizată extinderea apartamentului nr. XXX aparține cu drept

de folosință tuturor locatarilor din curtea comună.

Se mai menționează că, proiectul de execuție este efectuat cu încălcarea

autorizației de construire și anume autorizația a fost eliberată pentru reconstruirea

apartamentului cu extindere volumetrică – P+E (parter + etaj), pe când proiectul de

execuție a fost elaborate pentru extinderea spațial volumetrică P+M (parter +

mansardă). Proiectul de execuție a fost elaborat fără studiu geologic.

Cu privire la ilegalitatea autorizației de schimbare a destinației, se menționează

că, la eliberarea autorizației nu s-a ținut cont de faptul că apartamentul face parte din

bun imobil cu nr. cadastral XXX format din mai multe apartamente ce au destinație

locativă și nu a fost obținut acordul pentru schimbarea destinației apartamentului nr.

XXX de la coproprietarii bunului imobil comun cu nr. cadastral XXX, dar și a

celorlalți locatari ai curții, în special proprietarul apartamentului nr. XXX, care va fi

privat de iluminare naturală.

La eliberarea autorizației de schimbare a destinației nu a fost respectată

procedura reglementată de Regulamentul privind organizarea funcționării și

schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 306 din 30.03.2000, inclusiv, de către Vasile Dulgheru nu au fost

prezentate toate actele prevăzute de lege. Concomitent, prin schimbarea destinației

apartamentului nr. XXX va fi afectat dreptul la viață privată a locuitorilor curții

comune din str. XXX garantat de art. 8 CEDO.

În asemenea circumstanțe, reclamanții în final au solicitat declararea ilegală și

anularea Autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016 eliberată de

Primăria municipiului Chișinău; declararea ilegală și anularea Proiectului de execuție

„Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu extinderea spațial volumetrică P+M din

str. XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL; declararea ilegală și anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie 2016;

declararea ilegală și anularea Autorizației de schimbare a destinației nr.72id/16 din 06

octombrie 2016 eliberată de Primăria municipiului Chișinău și compensarea

cheltuielilor de judecată.

4

Prin încheierea din 12 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

menținută prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea de asigurare a acțiunii și s-a suspendat autorizația de construire nr.385-C/16

din 28 decembrie 2016 eliberată de Primăria municipiului Chișinău, până la

soluționarea definitivă a cauzei (f.d. 49-50, 200-203, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 iunie 2018, s-a

dispus succesiunea în drepturi procedurale în privința intervenientului accesoriu

Inspecția de stat în construcții cu Agenția pentru Supraveghere Tehnică (f.d. 200,

vol.II).

Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

civilă înaintată de către Alexandra Rîbac, Elena Croitor, Vladimir Dumitrașco, Galina

Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa

Pașcaneanu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău, intervenienți accesorii Dulgheru Vasile și Agenția pentru Supraveghere

Tehnică privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire nr. 385-c/16

din 28 decembrie 2016, certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din

06 octombrie 2016, autorizației de schimbarea a destinației nr. 72id/16 din 06

octombrie 2016, eliberate de Primăria municipiului Chișinău, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată, iar procesul civil în partea pretențiilor, ce țin de declararea ilegală și

anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu

extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL,

a fost încetat, pe motiv că pretenția nu urmează a fi judecată în procedură civilă (f.d.

211, 222-230, vol.II).

Manifestând dezacord cu hotărârea instanței de fond, avocatul Elena Garaz, în

interesele apelanților Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Dumitrașco Vladimir, Galina

Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa

Pașcaneanu a declarat apel împotriva hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Referitor la termenul depunerii cererii de apel, instanța de recurs menționează că

apelanții au respectat termenul prevăzut de lege, atât la depunerea cererii de apel

nemotivată, cât și a apelului motivat, or Judecătoria Chișinău, sediul Centru a

pronunțat dispozitivul hotărârii la 29 iunie 2018, apelul nemotivat fiind înregistrat la

27 iulie 2018 (f.d. 21, vol. II).

Totodată prin încheierea din 26 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a

dat curs cererii de apel depusă de avocatul Elena Garaz, în interesele apelanților

Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Dumitrașco Vladimir, Galina Dumitrașco, Valeria

Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu, fiindu-

le comunicat despre necesitatea prezentării apelului motivat în instanța de apel, în

termen de 20 de zile din momentul primirii încheierii (f.d. 235-237, vol. II).

Conform materialelor dosarului, avocatul Anușca Georgeta și apelanții

Dumitrașco Vladimir, Dumitrașco Galina, Dumitrașcu Valeria și Dobreva Sofia au

recepționat încheierea de a nu da curs la 06 noiembrie 2018 (f.d. 240-242, vol.II), iar

avocatul Elena Garaz a luat cunoștință cu materialele dosarului la 20 noiembrie 2018

(f.d. 9, vol.III). Prin urmare apelanții s-au conformat indicațiilor din încheierea de a

nu da curs din 26 octombrie 2018, apelul motivat fiind înregistrat la 22 noiembrie

2018 la Curtea de Apel Chișinău (f.d.10-19, vol.III).

Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost declinată

competența completului specializat în materie de insolvabilitate al Curții de Apel

5

Chișinău, la examinarea cauzei în ordine de apel, în favoarea judecătorilor

completelor specializate în contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău (f.d.

114-118, vol. III).

Prin încheierea protocolară din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Agenția

Proprietății Publice a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță (f.d. 189,

vol.III).

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

integral hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o

decizie nouă cu privire la respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată

depusă de către Alexandra Rîbac, Croitor Elena, Vladimir Dumitrașco, Galina

Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa

Pașcareanu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău, intervenienți accesorii Dulgheru Vasile, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind declararea ilegală și anularea

autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, declararea ilegală și

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie

2016, declararea ilegală și anularea autorizației de schimbarea a destinației nr.

72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberate de Primăria municipiului Chișinău.

A fost încetat procesul civil în privința pretențiilor cu privire la declararea

ilegală și anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu

extinderea spațial volumetrică P+M din s XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL, pe

motiv că pretenția nu urmează a fi judecată în procedură civilă (f.d. 54, 55-79,

vol.IV).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a omis

atragerea în proces a unui terț, și anume a Agenției Proprietății Publice, motiv din

care instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe, și a emis o decizie nouă în

acest sens.

Instanța de apel a reținut că reieșind din sensul Regulamentului privind

autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, fiecare

persoană fizică sau juridică deținătoare a titlului de proprietate asupra construcțiilor și

amenajărilor poate înainta autorităților administrației publice locale o cerere pentru

autorizarea schimbării destinațiilor proprietăților lor, cu respectarea condițiilor

instituite prin lege. Astfel, instanța a stabilit că, la cererea lui Vasile Dulgheru, care

este proprietar al apartamentului nr. XXX, Primăria municipiului Chișinău a eliberat

autorizația de schimbare a destinației nr.72 id/16, prin care s-a autorizat schimbarea

destinației construcției apartamentului nr. XXX, cu suprafața totală de 26,7 m.p. – în

destinație nelocativă (comercială), cu mențiunea că imobilul se va utiliza cu altă

destinație, cu îndeplinirea condițiilor stipulate în avizul ecologic nr. 1086 din 15

august 2016, iar în cazul necesității efectuării lucrărilor de replanificare a spațiului

deținut, solicitantul va obține certificatul de urbanism la proiectare în modul stabilit

de lege.

Prin urmare, Colegiul civil a considerat că nu poate servi drept temei pentru

admiterea acțiunii argumentul precum că, la solicitarea autorizației de schimbare a

destinației, de către Dulgheru Vasile nu au fost prezentate toate actele prevăzute de

lege, inclusiv, studiul de fundamentare privind schimbarea destinației, copia auditului

ecologic coordonat cu Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului or, legislația în

domeniu prevede exhaustiv înscrisurile care se anexează la cererea privind eliberarea

autorizației de schimbare a destinației imobilului, dar și procedura de examinare a

6

unei astfel de cereri. Nu a fost apreciat argumentul apelanților/reclamanților precum

că, pentru schimbarea destinației apartamentului nr. XXX erau necesare acordurile

proprietarilor apartamentelor nr. XXX or, în circumstanțele în care unicul imobil cu

care se mărginește apartamentul nr. XXX printr-un perete comun este doar

apartamentul nr. XXX, instanța a considerat că acordul proprietarilor din blocul

locativ comun nu era necesar în ceea ce privește schimbarea destinației or, cei din

urmă nu sunt afectați prin emiterea actului administrativ de schimbare a destinației.

Mai mult, reclamanții Galina Dumitrașco, Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco,

Elena Garaz și Sofia Dobreva sunt proprietari ai imobilelor din ograda comună, care

la fel nu sunt afectați prin schimbarea destinației imobilului, respectiv un atare acord

din partea acestora nici nu era necesar. Or, cerință a legii referitoare la imperativul

obținerii acordului proprietarilor de imobile învecinate pentru schimbarea destinației

nu se conține, astfel nu poate fi pusă problema încălcării legii în acest sens.

Instanța de apel a remarcat că, vecin nemijlocit a apartamentului nr. XXX este

doar apartamentul nr. XXX, a cărui coproprietari sunt Elena Croitor, Anastasia

Croitor și Alexandra Rîbac (Gîrleanu), iar la data de 24 martie 2016 proprietarii

apartamentului nr. XXX precum și cei din nr. XXX și-au exprimat acordul în privința

demolării și reconstruirii de către Vasile Dulgheru a apartamentului nr. XXX,

concomitent aceștia și-au dat acordul și în privința construirii unui alt imobil prin

extindere, acordurile fiind autentificate notarial.

Totodată, instanța de apel cercetând probatoriul prezentat nu a stabilit careva

temeiuri de anulare a autorizației de schimbare a destinației imobilului. Instanța nu a

reținut nici argumentul precum că reclamanții ar deține dreptul de folosință comună

asupra terenului pe care Vasile Dulgheru urmează să extindă imobilul or, în ședința

de judecată s-a stabilit că terenul aferent blocului de locuit constituie proprietate

municipală, iar în privința apelanților nu s-a emis niciun act privind atribuirea acestui

teren în folosință comună, iar la materialele dosarului înscrisuri care să confirme

contrariul lipsesc, iar faptul că Vasile Dulgheru nu deține niciun drept asupra

terenului pe care se desfășoară lucrări de reconstruire, nu constituie temei de anulare

a actelor administrative contestate, în circumstanțele în care acest teren aparține

municipalității, care a decis în favoarea autorizării lucrărilor de reconstruire, instanța

nefiind în drept să intervină în gestionarea terenurilor proprietatea autorității publice

locale.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ a considerat că nu poate

servi drept temei pentru admiterea acțiunii faptul că prin dispoziția Primarului

General nr. 713-d din 26 iulie 2017 au fost sistate lucrările de construcție demarate în

baza autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016. Or, faptul sistării

lucrărilor de construcție nu poate servi drept temei pentru declararea autorizației de

construire nulă, or sistarea a fost dispusă până la adoptarea unei decizii de descărcare

arheologică și identificarea unor soluții de protejare a imobilelor vecine și vestigiilor

depistate.

Referitor la pretenția privind declararea ilegală și anularea proiectului de

execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu extinderea spațial volumetrică

P+M din str. XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL, instanța de apel a concluzionat

referitor la încetarea în privința pretenției date a procesului civil, din motivul că

pretenția dată nu urmează a fi judecată în procedură civilă, prin prisma art. 195 Codul

administrativ în coroborare cu art. 265 lit.a) Cod de procedură civilă. Or, legea în

mod expres prevede că obiectul acțiunii în contencios administrativ îl constituie

7

manifestarea juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în

concret a legii (pentru nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de

drept administrativ), iar proiectul de execuție contestat, nu constituie în sine obiect al

cauzei care poate fi examinată în procedură civilă de contencios administrativ,

nefiind un act cu caracter administrativ, întrucât manifestarea de voință a emitentului

nu este îndreptată spre producerea efectului organizării executării sau executării în

concret a legii, ci un act care ar sta la baza unui act administrativ viitor, emis de o

persoană juridică privată.

La 08 octombrie 2019 (data de pe plicul poștal) Elena Croitor, Alexandra Rîbac,

Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa

Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, au depus recurs nemotivat, ulterior

la 13 noiembrie 2019 au depus recursul motivat împotriva deciziei 11 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu emiterea

unei hotărâri noi prin care să fie admise integral pretențiile din cererea de chemare în

judecată.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel eronat a stabilit limitele

controlului judiciar, nu a motivat o circumstanță fundamentală care este importantă

pentru soluționarea corectă a cauzei, nu a aplicat normele dreptului material care

reglementează procedura de administrare a fondului funciar, nu a aplicat normele

dreptului material referitor la modul de atribuire a terenului folosit de proprietarii

apartamentelor care au drept de folosință în comun, a efectuat o motivare

contradictorie referitor la existența acordurilor proprietarilor vecini afectați de

construcție, în mod arbitrar nu a ținut cont de expertiza tehnică care a stabilit

pericolul de prăbușire a apartamentului nr. XXX, cât și nu a dat nici o apreciere

faptului că certificatul de urbanism nelegitim a fost eliberat în baza Raportului de

constatare tehnico-științifică nr. 238 din 05 august 2016.

Au menționat că în cadrul examinării cauzei dânșii au invocat că pârâții au

autorizat lui Dulgheru Vasile extindere pe suprafață suplimentară de teren aflat în

folosința locatarilor curții comune care nu i-a fost atribuit acestuia conform

procedurilor prevăzute de lege, iar instanța de apel contrar prevederilor art. 194 Cod

administrativ a considerat că nu este de competența instanței de judecată aprecierea

faptului dacă administrația publică locală a gestionat legal terenul. Instanța de apel nu

a examinat dacă a fost respectată procedura decizională prevăzută de lege de atribuire

lui Dulgheru Vasile a terenului suplimentar pentru extinderea construcției. Prin

urmare, raționamentul instanței de apel este eronat, instanța având competența și

obligația atribuită prin lege de a examina dacă administrația publică locală a respectat

procedurile legale de autorizare a construcțiilor pe teren municipal sau de stat.

Au invocat că instanța de apel a conchis că terenul este proprietatea

mun.Chișinău, contrar extrasului Oficiului Cadastral Teritorial anexat la dosar. Lipsa

dreptului Consiliului municipal Chișinău, inclusiv a Direcției Arhitectură Urbanism a

Primăriei municipiului Chișinău, de dispunere de terenurile statului Republica

Moldova a fost invocată și de Agenția Proprietății Publice în referința depusă, însă

instanța de apel a făcut o concluzie arbitrară precum că proprietarul terenului ar fi

administrația publică locală a municipiului Chișinău. Prin nemotivarea acestei

circumstanțe fundamentale pentru soluționarea corectă a pricinii, a fost încălcat

exigențele art. 6 CEDO, care impune motivarea hotărârilor cel puțin în privința

aspectelor importante și relevante cauzei.

8

Respectiv instanța de apel nu a aplicat prevederile legale referitoare la dreptul și

modalitățile de gestiune a Agenției Proprietății Publice asupra fondului funciar care

aparține statului, și astfel a încălcat atât drepturile statului asupra patrimoniului său

funciar, cât și drepturile recurenților, care în calitate de cetățeni ai statului, au dreptul

să pretindă gestionarea fondului funciar în condiții de legalitate.

Au accentuat, că gestionarea fondului funciar municipal este de competența

exclusivă a Consiliului municipal Chișinău, care aprobă darea în folosință sau

proprietate a terenurilor municipale, iar Direcția Arhitectură și Urbanism, care a

aprobat actele permisive de construire contestate, nu are nici un drept de a decide cu

privire la modul de atribuire a terenurilor, la emiterea actelor permisive urmând a fi

verificat dacă solicitantul, Dulgheru Vasile, avea careva drepturi asupra terenului pe

care urmează să se extindă.

La data de 21 ianuarie 2020, recursul a fost notificat intimaților (f.d. 104, 105-

110, vol. IV), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la data de 21 februarie 2020, și suplimentar la 06 martie

2020, Agenția Proprietății Publice a solicitat admiterea recursului, cu casarea deciziei

din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi.

A menționat că conform informației cadastrale, terenul cu nr.cadastral XXX

situat în XXX constituie proprietatea statului Republicii Moldova, dreptul acestuia

fiind legal intabulat la 21 martie 2000, în temeiul Legii cadastrului bunurilor imobile.

Astfel terenul nominalizat care aparține cu drept de proprietate statului, poate fi

transmis din proprietatea statului în proprietatea unității administrativ-teritoriale doar

în baza unei hotărâri de Guvern.

A relatat că potrivit prevederilor Legii privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007, dreptul de proprietate al Statului Republica

Moldova sau al unităților administrativ-teritoriale se înregistrează în registrul

bunurilor imobile în urma delimitării terenurilor proprietate publică. Or, în adresa

Agenției Proprietății Publice nu au parvenit spre coordonare materialele de

delimitare, în special planuri geometrice, liste, care ar atesta respectarea procedurii de

delimitare a terenului în cauză.

La 22 septembrie 2020 Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco,

Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa

Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, au depus cerere de recurs cu

motive suplimentare, solicitând casarea deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

La 22 septembrie 2020 Alexandra Râbac a depus cerere de recurs suplimentară,

solicitând casarea deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

A menționat că personal nu a dat acord pentru reconstruirea ap. XXX, deși

dânsa este coproprietarul ap. XXX, și nici nu a dat împuternicire celorlalți

coproprietari să-i reprezinte interesele și să exprime pentru dânsa acordul la

reconstruire.

A indicat că instanța de apel nu a dat nici o apreciere argumentului apelanților,

confirmat prin extrasul din registrul bunurilor imobile anexat la dosar, referitor la

faptul că nu administrația publică locală, ci statul Republica Moldova este

proprietarul terenului și urma să dea acordul la extinderea apartamentului nr. XXX.

9

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) din Codul administrativ al

Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform articolului 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău datează cu 11 septembrie 2019, iar recursul

nemotivat a fost depus la Curtea de Apel Chișinău la data de 08 octombrie 2019 (data

de pe plicul poștal), în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel

(f.d.87-88, vol.IV).

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la proces

la 16 octombrie 2019 (f.d. 81, vol.IV), fiind recepționată la 22 octombrie 2019

(f.d.82-86, vol.IV), iar de către avocatul Elena Garaz a fost primită personal la 16

octombrie 2019, conform recipisei anexate la materialele cauzei (f.d. 80, vol.IV).

Prin urmare și recursul motivat depus de către Elena Croitor, Alexandra Rîbac,

Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa

Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, la 13 noiembrie 2019 este în

termen.

La 03 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena

Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz,

Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție l-a numit

spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a casa integral decizia

din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare

în instanța de apel din următoarele considerentele.

Colegiul consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat

pentru fiecare argument al recurenților, ci va analiza doar motivele decisive pentru

soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Din suportul probator prezent la materialele cauzei, rezultă că la 04 februarie

2016 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 278, Vasile Dulgheru și Galina

Dulgheru au devenit proprietarii ap. XXX, număr cadastral XXX (f.d. 42, vol.I), iar

10

conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, pe terenul cu nr. cadastral XXX

din str. XXX sunt amplasate trei blocuri locative, și anume nr. XXX, nr. XXX și nr.

XXX (f.d. 43-44, vol. I).

Astfel, coproprietari pe cote-părți ai apartamentului la sol nr. XXX, din str.

XXX, cu nr. cadastral XXX, sunt Galina Dumitrașco, Vladimir Dumitrașco, Valeria

Dumitrașco și Elena Garaz; proprietara apartamentului nr. XXX, situat pe str. XXX,

cu nr. cadastral XXX este Sofia Dobreva; proprietara a apartamentului nr. XXX,

situat pe str. XXX, cu nr. cadastral XXX, este Larisa Pașcaneanu; proprietara

apartamentului nr. XXX, situat pe str. XXX cu nr. cadastral XXX, este Iulia Bejenar;

coproprietarii apartamentului nr. XXX, situat pe str. XXX, cu numărul cadastral

XXX, sunt Elena Croitor, Anastasia Croitor, Alexandra Rîbac (Gîrleanu);

proprietarul apartamentului nr. XXX situat pe str. XXX, cu numărul cadastral XXX,

este Vasile Dulgheru și Galina Dulgheru (f.d. 40-46, vol.I).

La 06 octombrie 2016, Primăria municipiului Chișinău a eliberat lui Dulgheru

Vasile autorizația de schimbare a destinației nr. 72id/16, prin care s-a autorizat

schimbarea destinației construcției apartamentului nr. XXX, cu suprafața totală de

26,7 m.p. – proprietate a solicitantului în nelocativă (comercială), cu mențiunea că

imobilul se va utiliza cu altă destinație, cu îndeplinirea condițiilor stipulate în avizul

ecologic nr. 1086 din 15 august 2016, iar în cazul necesității efectuării lucrărilor de

replanificare a spațiului deținut, solicitantul va obține certificatul de urbanism la

proiectare în modul stabilit de lege (f.d. 29-30, vol.I).

Tot la 06 octombrie 2016, Primăria municipiului Chișinău a eliberat lui

Dulgheru Vasile certificatul de urbanism pentru proiectare nr.462i/16, pentru

executarea lucrărilor de reconstruire a apartamentului nr. XXX cu extindere spațial

volumetrică – P+E de pe adresa str. XXX (f.d.25-28, vol. I).

La 28 decembrie 2016 în baza certificatului de urbanism și a documentației de

proiect elaborată de SRL „Damitex Grup”, Primăria municipiului Chișinău a eliberat

lui Dulgheru Vasile autorizația de construire nr. 385-C/16 a apartamentului nr. XXX,

cu extindere volumetrică – P+E, de pe adresa str. XXX (f.d. 21-24, vol. I).

La 24 martie 2016 Croitor Veaceslav, Croitor Anastasia, Croitor Elena au dat

acordul lui Vasile Dulgheru la demolarea apartamentului nr. XXX, str. XXX cu

proiectarea reconstruirea/construirea unui alt apartament nr. XXX pe aceeași adresă

cu extinderea acestuia, precum și la darea în exploatare și înregistrarea dreptului de

proprietate pe numele dânsului a construcțiilor efectuate, acord autentificat notarial la

24 martie 2016, iar la 10 august 2017 Croitor Veaceslav, Croitor Anastasia și Croitor

Elena au retras declarația sa prin care au dat acordul cet.Vasile Dulgheru (f.d. 32-33,

34-35, vol.I).

În legătură cu lucrările de reconstruire a imobilului desfășurate de Vasile

Dulgheru, la data de 16 august 2017, Alexandra Rîbac și Croitor Elena s-au adresat

cu cerere prealabilă către Consiliul municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău, prin care au solicitat anularea autorizației de construire, a documentației de

proiect și a certificatului de urbanism (f.d. 11-16, vol.I), iar prin răspunsul Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr. 21/1315 din 24 august 2017,

cererea prealabilă a fost respinsă, reclamantele fiind informate despre sistarea

lucrărilor de construcție până la adoptarea unei decizii de descărcare arheologică și

identificarea unei soluții tehnice de protejare a imobilelor vecine și vestigiilor

depistate (f.d. 17-18, vol. I).

11

Ulterior, la data de 28 septembrie 2017 și reclamanții Vladimir Dumitrașco,

Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și

Larisa Pașcaneanu au adresat cerere prealabilă Consiliului municipal Chișinău și

Primăriei municipiului Chișinău, prin care au solicitat anularea autorizației de

construire, a documentației de proiect, a certificatului de urbanism și a autorizației de

schimbare a destinației eliberate lui Vasile Dulgheru pentru apartamentul nr. XXX

însă prin răspunsul nr. 21/2413-p din 11 octombrie 27, cererea prealabilă a fost

respinsă (f.d. 16-20, 21, din dosarul conexat, vol. I).

Ca rezultat în temeiul art. 3 alin. (1), (2), (5) lit. a); 16; 17 alin. (1) lit. a); 19; 21

alin. (1); 26 alin. (1) lit. a), c) Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10.02.2000, art. 379 alin. (1), 380, 389 Cod civil, art. 3 alin. (1) lit. d), alin. (3) al

Legii privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010, art. 1

Protocolul 1 CEDO, art. 6 CEDO, reclamanții Elena Croitor, Alexandra Rîbac,

Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa

Pașcaneanu, Anastasia Croitor au înaintat prezenta cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău,

solicitând declararea ilegală și anularea autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28

decembrie 2016 eliberată de Primăria municipiului Chișinău; declararea ilegală și

anularea Proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu

extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL;

declararea ilegală și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16

din 06 octombrie 2016; declararea ilegală și anularea Autorizației de schimbare a

destinației nr.72id/16 din 06 octombrie 2016 eliberată de Primăria municipiului

Chișinău și compensarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

netemeiniciei acțiunii depuse, fiind respinse ca neîntemeiate cerințele ce țin de

anularea autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, certificatului

de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie 2016, autorizației de

schimbare a destinației nr. 72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberate de Primăria mun.

Chișinău, iar procesul civil în partea pretențiilor, ce țin de declararea ilegală și

anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu

extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL,

a fost încetat, pe motiv că pretenția nu urmează a fi judecată în procedură civilă (f.d.

211, 222-230, vol.II).

Instanța de apel examinând legalitatea hotărârii primei instanțe în baza

materialelor dosarului, a stabilit că deși concluziile primei instanțe, expuse în

hotărâre, corespund circumstanțelor de fapt, însă instanța de fond a omis atragerea în

proces a Agenției Proprietății Publice, motiv din care instanța de apel a casat

hotărârea primei instanțe și a emis o decizie nouă privind respingerea ca fiind

neîntemeiată a cererii de chemare în judecată înaintată de Alexandra Rîbac, Croitor

Elena, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz,

Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcareanu împotriva Consiliului municipal

Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Dulgheru Vasile și

Agenția pentru Supraveghere Tehnică privind declararea ilegală și anularea

autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, declararea ilegală și

anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie

2016 și declararea ilegală și anularea autorizației de schimbarea a destinației nr.

72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberate de Primăria municipiului Chișinău, cu

12

încetarea procesului civil în partea ce ține de declararea ilegală și anularea proiectului

de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu extinderea spațial volumetrică

P+M din str. XXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL, pe motiv că pretenția nu

urmează a fi judecată în procedură civilă (f.d. 54, 55-79, vol.IV).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, nu a soluționat toate pretențiile înaintate, s-a abținut

de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a

încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare

se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul lărgit a considerat că trebuie să opereze cu prevederile art. 390 alin. (1)

lit. e) și f) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu aceste dispoziții legale

procedurale, decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor

instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de

apel în urma examinării apelului.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă

a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în

mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această

obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată

în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84;

Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

La caz, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor legale menționate,

concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă incertă, neavând putere de

convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul

13

litigiu în raport cu materialul probator, precum și cu normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept,

care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții, trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel a concluzionat asupra legalității

eliberării autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, certificatului

de urbanism pentru proiectare nr. 426i/16 din 06 octombrie 2016, autorizației de

schimbare a destinației nr. 72id/16 din 06 octombrie 2016 eliberate de Primăria

municipiului Chișinău.

Instanța de recurs, analizând argumentele recursului constată prematură soluția

instanței ierarhic inferioare, or din lecturarea părții motivate a deciziei contestate se

deduce că instanța de apel nu a supus verificării și aprecierii pretențiile formulate de

părți, în coraport cu materialul probator și normele de drept ce reglementează acest

aspect. Or, se distinge că instanța de apel practic nu a examinat cerințele înaintate de

către reclamanți cu privire la declararea ilegalității și anularea autorizației de

construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016 eliberată de Primăria municipiului

Chișinău și declararea ilegalității și anularea certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 426i/16 din 06 octombrie 2016 eliberat de Primăria municipiului

Chișinău, invocând doar că respinge cerințele ca fiind neîntemeiate, fără a se expune

asupra argumentelor invocate de către recurenți în susținerea acestor pretenții și fără a

verifica circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău nu a dat nicio apreciere probelor

prezentate de către reclamanți în sprijinul cerințelor sale, astfel nefiind clară poziția

instanței de apel privind admiterea sau respingerea suportului probator.

În cererea de apel, apelanții au invocat că terenul cu nr. cadastral XXX potrivit

Registrului bunurilor imobile, este proprietatea statului Republicii Moldova, fiind

gestionat de Agenția Proprietății Publice, care și exercită dreptul de dispoziție asupra

bunului, poziție susținută și de către reprezentantul Agenției Proprietății Publice, însă

instanța de apel a ezitat să se expună în privința acestui argument, motivând doar că

terenul pe care se desfășoară lucrări de reconstruire de către Vasile Dulgheru,

aparține municipalității, care a decis în favoarea autorizării lucrărilor de reconstruire,

instanța nefiind în drept să intervină în gestionarea terenurilor proprietatea autorității

publice locale, respectiva opinie fiind contrară extrasului din Registrul bunurilor

imobile (f.d. 43, vol.I). În acest context, instanța de apel a mai menționat și faptul că

deși Vasile Dulgheru nu deține nici un drept asupra terenului, aceasta nu constituie

temei de anulare a actelor administrative, concluzie care este apreciată ca fiind

eronată.

Aici, Colegiul menționează că instanța de apel nu a supus verificării respectarea

procedurilor legale de autorizare a construcțiilor, or instanța urma să efectueze

controlul de legalitate al actelor contestate, inclusiv și prin prisma prevederilor Legii

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09.07.2010,

obiectul căreia îl constituie reglementarea modului de autorizare, avizare și verificare

a lucrărilor de proiectare, executare sau desființare a construcțiilor și amenajărilor în

conformitate cu documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului prin

aplicarea sistemului de documente normative în construcții în scopul asigurării

14

transparenței și publicității la emiterea actelor administrative și al creării unor condiții

favorabile mediului de afaceri.

Instanța de recurs relevă, că instanța de apel nu s-a expus nici la argumentul

apelanților referitor la faptul că Vasile Dulgheru a demolat spațiul locativ existent,

fără a dispune de autorizație de desființare, or anume autorizația de desființare este

actul eliberat, prin care se autorizează executarea lucrărilor de demolare, totală sau

parțială, a unei construcții/amenajări.

Colegiul lărgit evidențiază și faptul că instanța de apel nu a verificat și nu a dat

apreciere cuvenită necoincidențelor datelor din actele permisive eliberate lui Vasilii

Dulgheru de către Primăria municipiului Chișinău și documentele proiectului de

execuție a beneficiarului Vasile Dulgheru, ceea ce la caz este extrem de important

pentru soluționarea corectă a litigiului, în special în certificatul de urbanism nr.

426i/16 din 06 octombrie 2016 eliberat de Primăria municipiului Chișinău (f.d. 25-

26, vol.I), autorizația de schimbare a destinației nr. 72id/16 din 06 octombrie 2016

eliberată de Primăria municipiului Chișinău (f.d. 29-30, vol.I), autorizației de

construire nr.385-c din 28 decembrie 2016 eliberată de Primăria municipiului

Chișinău (f.d. 21-22, vol.I), este indicată suprafața imobilului de 26,7 m.p., iar în

documentația de proiect se indică suprafața ariei construire de 98,0 m.p. și aria lotului

de 1930 m.p. (f.d. 72-82, vol.I).

Colegiul civil apreciază examinarea superficială de către instanța de apel și a

alegației privind lipsa acordului exprimat de către toți coproprietarii ap. XXX, str.

XXX, vecinul nemijlocit cu ap. XXX str. XXX, privind demolarea și reconstruirea

de către Vasile Dulgheru a apartamentului nr. XXX, cât și în privința construirii unui

alt imobil prin extindere. Instanța de apel în pct.134-135 din decizia contestată a

calificat acest argument ca fiind neîntemeiat, indicând că interesele minorei Croitor

Anastasia, la acel moment erau reprezentate de către reprezentanții săi legali Croitor

Veaceslav, tata și Croitor Elena, mama, fapt invocat în declarația întocmită la notar

(f.d. 75, vol. IV).

La capitolul dat, instanța de recurs reține că conform extrasului din Registrul

bunurilor imobile XXX coproprietari ai ap. XXX, str. XXX sunt Croitor Elena,

Gîrleanu Alexandra, Croitor Anastasia (f.d. 45, vol.I), pe când în declarația notarială

din 24 martie 2016 nu se regăsește acordul proprietarului Rîbac (Gîrleanu) Alexandra

(f.d. 32-33, vol.I), care se consideră afectată de construcția lui Vasile Dulgheru.

Conform art. 3 alin. (1) lit.d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163 din 09.07.2010, certificatul de urbanism pentru proiectare

(anexa nr.1) se elaborează și se emite în baza cererii, în care se indică locul

amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, acordul

autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi

afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit.

La fel și art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163 din 09.07.2010, autorizația de desființare (anexa nr.4) se emite

în baza cererii, la care se anexează acordul autentificat notarial al coproprietarilor de

imobil/teren, ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării

lucrărilor de desființare totală sau parțială a imobilului.

În acest context, instanța de recurs remarcă că instanța de apel urma să verifice

minuțios acordurile prezentate de către Vasile Dulgheru, în vederea solicitării

15

eliberării de către Primăria municipiului Chișinău a actelor permisive de a construi,

pe când acest aspect a fost apreciat arbitrar de către instanța de apel.

Suplimentar instanța de apel urmează să stabilească și cercul deplin al

participanților, care ar putea fi afectați prin hotărâre judecătorească, or în acest sens

informațiile din Registrul bunurilor imobile referitor la imobilele din str. XXX,

denotă proprietarii imobilelor, care ar urma a fi implicați în litigiu, în special urmează

de verificat coproprietarii imobilului litigios (f.d. 42, vol.I).

Prin urmare, dacă decizia recurată nu este întemeiată pe o analiză efectivă,

nefiind examinat fondul cauzei, instanța de recurs nu poate suplini în totalitate

instanța de apel în examinarea fondului cauzei, deoarece în acest caz s-ar încălca

dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului.

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecării la caz și în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor înaintate, era indispensabil, alături de cele

constatate, de a verifica cerințele formulate în raport cu normele de drept invocate în

cererea de chemare în judecată de către reclamanți.

În acest context, instanța va menționa că cerințele din acțiune nu trebuie reduse

numai la fundamentul raportului juridic dedus judecății, ci și la temeiurile de drept

ale cererii.

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a

soluționat prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt

pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. Or,

în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în

cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a

ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6 § 1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

La capitolul dat, instanța de recurs reține că, în sensul art. 6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, instanțele de judecată trebuie să

indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază hotărârile, iar având în

vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o

apreciere a faptelor supuse judecării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil

impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să

examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, prezumă dreptul la o

hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei

diferite spre soluționare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri necesitatea

motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea, obligația

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse (cauza Fomin vs Moldova, 2011).

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul

16

nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei).

Ca urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a da o apreciere completă

și justă cazului supus judecării în condițiile când instanța de apel nu a dat o apreciere

corespunzătoare probelor prezentate de către participanții la proces și a omis să se

expună asupra argumentelor și cerințelor formulate, oferind în decizie explicații

neclare și contradictorii, făcând astfel imposibilă verificarea corectitudinii aplicării de

către instanța de apel a cadrului legal.

Concomitent, Colegiul lărgit învederează că nu va analiza celelalte motive

inserate în cererea de recurs, fiind de altfel, o garanție de a nu prejudicia și influența

opinia instanței ierarhic inferioare la rejudecarea fondului cauzei, or la caz instanța de

apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală de a motiva hotărârea luată,

circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare judiciară.

În această conjunctură, completul de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor circumstanțelor cauzei. Astfel, la reexaminarea cauzei instanța de apel

urmează să emită o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept

material și procedural pertinente cazului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Elena Croitor, Alexandra

Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa

Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, a casa integral decizia instanței de

apel și a restitui cauza instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir

Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar,

Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz.

Se casează integral decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria

Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu împotriva Consiliului

municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Vasile

Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind

17

declararea ilegală și anularea autorizației de construire, declararea ilegală și anularea

proiectului de execuție, declararea ilegală și anularea certificatului de urbanism

pentru proiectare, declararea ilegală și anularea autorizației de schimbare a destinației

și se restituie cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

18