2ac-466/23 — declararea ilegală si anularea autorizatiei de construire, proiectului de executie, certificatului de urbanism pentru proiectare si a autorizatiei de schimbare a destinatiei

Dosarul nr.2ac-466/23 2-17195020-01-2ac-23112023 Î N C H E I E R E 20 decembrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Aliona Donos Diana Stănilă examinând cererea depusă de Vasile Dulgheru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, Anastasia Croitor împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire, proiectului de execuție, certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de schimbare a destinației, c o n s t a t ă : La 08 septembrie 2017, Alexandra Rîbac și Elena Croitor, reprezentate de avocatul Georgeta Anușca, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspecția de stat în construcții, Vasile Dulgheru, prin care au solicitat declararea ilegală și anularea autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, eliberată de Primăria mun.

Chișinău și a documentației de proiect referitoare la reconstruirea apartamentului nr. XXX, str. XXXXXXX, mun. XXXXXX, cu numărul cadastral – XXXXXX, declararea ilegală și anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.462i/16 din 06 octombrie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-8, vol.I). La 17 octombrie 2017, Alexandra Rîbac și Elena Croitor, reprezentate de avocatul Georgeta Anușca, au depus cerere de chemare în judecată concretizată, prin care au solicitat anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr.XXX cu extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXXXXX, sector XXXXXX, mun. XXXXXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL, 1 certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 426i/16 din 06 octombrie 2016, autorizației de schimbare a destinației nr.72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberată de Primăria mun.

Chișinău și a autorizației de construire nr.385-c/16 din 28 decembrie 2016, eliberată de Primăria mun. Chișinău, cu restituirea cheltuielilor de judecată, constituite din onorariul avocatului în mărime de 5000 de lei (f.d.55-64, vol.I). Tot la 17 octombrie 2017, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, și ulterior și Anastasia Croitor, au depus cerere privind intervenirea în proces în calitate de coreclamanți (f.d. 101-109, vol.I și f.d. 172, vol. II). La 13 noiembrie 2017, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu reprezentați de avocatul Elena Garaz au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, prin care au solicitat declararea ilegală și anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr.XXX cu extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXXXXX, sector XXXXXX, mun. XXXXXX” elaborat de „Damitex Grup” SRL, certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 426i/16 din 06 octombrie 2016, autorizației de schimbare a destinației nr.72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberată de Primăria mun. Chișinău și a autorizației de construire nr.385-c/16 din 28 decembrie 2016, eliberată de Primăria mun. Chișinău (f.d. 2-9, vol.I (conexat)). Prin încheierea protocolară din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cauzele civile au fost conexate într-o singură procedură (f.d.210-211, vol.I).

Prin încheierea din 12 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru menținută prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de asigurare a acțiunii și s-a suspendat autorizația de construire nr.385-C/16 din 28 decembrie 2016, eliberată de Primăria mun. Chișinău, până la soluționarea definitivă a cauzei (f.d. 49-50, 200-203, vol. I). Prin încheierea protocolară din 05 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus succesiunea în drepturi procedurale în privința intervenientului accesoriu Inspecția de stat în construcții cu Agenția pentru Supraveghere Tehnică (f.d. 200, vol.II). Prin hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea civilă înaintată de către Alexandra Rîbac, Elena Croitor, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu împotriva Consiliului mun.

Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru și Agenția pentru Supraveghere Tehnică privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie 2016, autorizației de schimbarea a destinației nr. 72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberate de Primăria mun. Chișinău, s-a respins ca fiind neîntemeiată, iar procesul civil în partea pretențiilor, ce țin de declararea ilegală și anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXXXXX, sector XXXXXX, mun. XXXXXX”, elaborat de „Damitex Grup” SRL, s-a încetat, 2 pe motiv că pretenția nu urmează a fi judecată în procedură civilă (f.d.

211, 222-230, vol.II). La 27 iulie 2018, Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, au depus apel, iar la 22 noiembrie 2018, au prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii lor de chemare în judecată. Prin încheierea din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a declinat competența completului specializat în materie de insolvabilitate al Curții de Apel Chișinău, la examinarea cauzei în ordine de apel, în favoarea judecătorilor completelor specializate în contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău (f.d.

114-118, vol. III). Prin încheierea protocolară din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, Agenția Proprietății Publice s-a atras în proces în calitate de persoană terță (f.d. 189, vol.III). Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o decizie nouă cu privire la respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de către Alexandra Rîbac, Elena Croitor, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar și Larisa Pașcareanu împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire nr. 385-c/16 din 28 decembrie 2016, certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 462i/16 din 06 octombrie 2016, autorizației de schimbarea a destinației nr. 72id/16 din 06 octombrie 2016, eliberate de Primăria mun. Chișinău. S-a încetat procesul civil în privința pretențiilor cu privire la declararea ilegală și anularea proiectului de execuție „Reconstruirea apartamentului nr. XXX cu extinderea spațial volumetrică P+M din str. XXXXXX, sector XXXXXX, mun. XXXXXX”, elaborat de „Damitex Grup” SRL, pe motiv că pretenția nu urmează a fi judecată în procedură civilă (f.d.

54, 55-79, vol.IV). La 08 octombrie 2019, Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz, au depus recurs, iar la 13 noiembrie 2019 au prezentat motivarea recursului, completat la 22 septembrie 2020 împotriva deciziei 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie admise integral pretențiile din cererea de chemare în judecată (f.d.87-88; 90-102, 145-150, Vol.IV). La 22 septembrie 2020, Alexandra Rîbac a depus recurs suplimentar împotriva deciziei 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.152-161, Vol.IV).

Prin decizia din 16 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de către Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, 3 Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz. S-a casat integral decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare Curții de Apel Chișinău (f.d.208-225, Vol.IV). Prin încheierea din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Ludmila Sclifos s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.58-61, Vol.V). Prin încheierea din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea depusă de Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz privind retragerea apelului depus împotriva hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

S-a încetat procedura în apel la cererea de apel depusă de Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, reprezentați de avocatul Elena Garaz împotriva hotărârii din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în acțiunea de contencios administrativ depusă de Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Proprietății Publice, Ludmila Sclifos privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire, proiectului de execuție, certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de schimbare a destinației.

S-a explicat avocatului Garaz Elena și apelanților Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu că depunerea în mod repetat a apelului în prezenta cauză de contencios administrativ constituie temei de inadmisibilitate a apelului conform art.236 al.2 lit.b) din Codul administrativ (f.d.174-180, Vol.V). La 15 august 2023, Vladimir Dobrev, reprezentat de avocatul Adrian Manolache a depus cerere de revizuire a încheierii din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat anularea acesteia și reluarea examinării cauzei nominalizate (f.d.186-191, Vol.V). La 27 octombrie 2023, Vasile Dulgheru, reprezentat de avocatul Dorel Rusu a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate în ordinea art.121 din Codul de procedură civilă, a art.447 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Iar la 20 noiembrie 2023, în scopul garantării exercitării dreptului de acces la justiție în condiții corecte și examinării cauzei de o instanță obiectivă și imparțială Vasile Dulgheru, în temeiul art. 43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea examinării cererii de revizuire, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad (f.d.248-250, Vol.V). În susținerea cererii, Vasile Dulgheru a precizat că nu pune la îndoială imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, însă reieșind din jurisprudența anterioară a Curții de Apel Chișinău și circumstanțele prezentei cauze, în opinia sa există un risc născut a priori începerii examinării cererii în fond, care ar duce la aplicarea acelorași raționamente de încălcare a securității raporturilor juridice, precum în alte cauze examinate și stabilite de CEDO.

4 Astfel, reieșind din circumstanțele enunțate și persoana revizuentului, Vasile Dulgheru a conchis necesitatea strămutării cauzei la o altă instanță egală în grad, care să examineze obiectiv circumstanțele litigiului și să nu fie ținută de influența jurisprudenței anterioare. Examinând temeiurile invocate de Vasile Dulgheru în cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Din dispozițiile art.192 alin.(1) din Codul administrativ rezultă că, pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie complete și/sau colegii specializate de judecători. Reieșind din prevederile art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atît ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători. Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Conform art.195 al Codului administrativ în coroborare cu art.448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

După cum rezultă din actele cauzei, Vladimir Dobrev, reprezentat de avocatul Adrian Manolache a depus cerere de revizuire a încheierii din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, Anastasia Croitor împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire, proiectului de execuție, certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de schimbare a destinației, se află la examinare în ordine de revizuire la Curtea de Apel Chișinău.

Se mai constată că Vasile Dulgheru a solicitat strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad, invocând drept temei jurisprudența anterioară a Curții de Apel Chișinău și riscul născut a priori începerii examinării cererii în fond, care ar duce la aplicarea acelorași raționamente de încălcare a securității raporturilor juridice, precum în alte cauze examinate și stabilite de CEDO. La acest segment, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze art. 198 din Codul administrativ, care enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.

5 Astfel, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Corespunzător, din conținutul art. 198 alin. (3) al Codului administrativ, rezultă că în materia acțiunilor în contencios administrativ, spre deosebire de materia acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței ierarhic superioare de a strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic inferioare din motiv că ar exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, adică motivul stipulat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă și invocat de Vasile Dulgheru în cererea privind strămutarea cauzei la altă instanță de judecată egală în grad. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată de același grad în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă nu pot fi reținute.

Or, legiuitorul, la art. 198 alin. (3) din Codul administrativ, a prevăzut exhaustiv circumstanțele care pot servi drept temei pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, iar printre acestea nu se regăsește și cel care ar încadra argumentele invocate de către Vasile Dulgheru în cererea cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de același grad. De altfel, din sensul logico-juridic al art.198 alin.(3) din Codul administrativ, rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță de judecată egală în grad doar în cazul în care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă formarea unui complet de judecată.

În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată, care să examineze în ordine de revizuire cauza de contencios administrativ respectivă. Mai mult, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil din partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau a judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ, fapt ce ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit. Distinct, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit art.37 din Codul administrativ, la înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai legii.

Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege. Cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească se exercită numai prin instanță judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. Judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a 6 justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, (adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25 - 26 noiembrie 2002), prin independența judecătorului - se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber, fără a fi influențat de considerații sau influențe extrinseci.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv. La acest capitol urmează a se reitera și opinia Comisiei de la Veneția, expusă în Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a judecătorilor, adoptată la cea de-a 110-a Sesiune Plenară (Veneția, 10 - 11 martie 2017), prin care s-a accentuat că, un judecător este liber să își expună opinia, să stabilească faptele și să aplice legea în toate problemele conform propriei sale convingeri și nu este obligat să se justifice în fața nimănui, nici chiar în fața altor judecători și/sau președintele instanței, pentru modul în care a înțeles legea și a stabilit faptele.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 202 din Codul administrativ dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Respectiv, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță de judecată egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că deși Vasile Dulgheru și-a întemeiat cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pe dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, adică există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, a precizat că nu pune la îndoială imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Distinct de aceste constatări și din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, Completul 7 de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de către Vasile Dulgheru cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad.

Conform art. 191 alin. (4), 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Vasile Dulgheru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Croitor, Alexandra Rîbac, Vladimir Dumitrașco, Galina Dumitrașco, Valeria Dumitrașco, Elena Garaz, Sofia Dobreva, Iulia Bejenar, Larisa Pașcaneanu, Anastasia Croitor împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Vasile Dulgheru, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția Proprietății Publice privind declararea ilegală și anularea autorizației de construire, proiectului de execuție, certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de schimbare a destinației, se restituie Curții de Apel Chișinău, care este competentă să o examineze în ordine de revizuire.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Aliona Miron judecătorii Aliona Donos Diana Stănilă 8