3ra-1455/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–1455/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. A. Cucerescu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) Î N C H E I E R E 14 noiembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Direcția Autorizare și disciplină în construcție, Direcției Generale Arhitectură Urbanism și Relații Funciare, Preturii s. Buiucani, Inspecției de Stat în Construcții, intervenient accesoriu Alexandru Grădinari cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru și Alexandru Grădinari și menținută hotărârea din 06 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 11 septembrie 2015, Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru s- au adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Direcției Generale Arhitectură Urbanism și Relații Funciare, Direcției Autorizare și Disciplină în Construcții, solicitând anularea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că își exprimă dezacordul cu emiterea și conținutul Certificatului de Urbanism pentru Proiectare nr. 265 și emis de Primăria mun. Chișinău, prin Direcția Generala Arhitectura, Urbanism și Relații Funciare la 26 mai 2015, eliberat lui Alexandru Grădinari. Au susținut că, în luna mai 2015 lui Alexandru Grădinari i-a fost eliberat un Certificat de Urbanism pentru proiectarea unui centru de deservire auto, iar în fapt a unei spălătorii auto, despre care au cunoscut toți vecinii și fiind confirmat chiar de Alexandru Grădinari prin plângerile depuse împotriva Ludmilei Croitor, dar și prin acordurile vecinilor din str. XXXX.

Reclamanții au menționat că, acest fapt a dus la demararea unei construcții 1 comerciale, care în acte fiind centru de deservire auto, iar în fapt fiind spălătorie auto, cu încălcarea distanței normative față de gard/limita terenului, astfel construcția realizând-se la mai țin de 30 cm față de gard. Au menționat că, sunt prejudiciați prin nerespectarea normelor de drept și a ordinei de drept stabilite în societate, fapt ce le-au creat mult stres, pierdere de timp în diverse instituții, umilința și stare de nesiguranță, prin gunoiul aruncat și căzut de pe construcție în curte, prin faptul că muncitorii săreau gardul în curtea lor.

Pe lângă faptul că pârâții i-au permis lui Alexandru Grădinari să ridice o construcție cu încălcarea normelor stabilite în societate, acestuia i s-a „oferit curajul” să atace nejustificat în diverse instanțe, precum și să-i jignească direct, să încalce documentația de proiect, totodată cauzându-le prejudiciu ce ține de scurgerea apei de acoperișul clădirii situate practic în gard, zgomot, pericol de incendiu, aglomerație, precum și distrugerea spațiului verde din zona și nerespectarea Planului Urbanistic al mun. Chișinău, ce încadrează această zonă la categoria cod urbanistic de reglementare „C2”- care permite construirea de spații comerciale funcțiuni care asigură o gamă de servicii mai rar frecventate”, ori o spălătorie auto sau centru de deservire auto nu se încadrează la această categorie.

Referitor, la Autorizația pentru construire nr. 145 din 22 iunie 2015, s-a emis baza Documentației de Proiectare, întocmite cu încălcarea condițiilor impuse prin certificatul de Urbanism și anume condiția acordului vecinilor de la adresa str. XXXX, vecini direct afectați, adică Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru. Reclamanții au depus contestație la actele emise de către Primăria mun. Chișinău la organul emitent, însă răspunsurile nu le-au oferit o soluție justă și echitabilă, ca urmare adresându-se în instanță unde au solicitat declararea ca fiind nul certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 265 eliberat la 26 mai 2015 lui Alexandru Grădinari pentru adresa XXXX; Anularea autorizației de construcție și de a dispune sistarea lucrărilor de construcție, precum și demolarea construcției.

La 28 ianuarie 2016, Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru au depus o cerere de chemare în judecată către Primăria mun. Chișinău, Direcția Autorizare și disciplină în construcție, Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații Funciare, Pretura s. Buiucani, Inspecția de Stat în Construcții, intervenient accesoriu Alexandru Grădinari cu privire la anularea certificatului de urbanism nr. 265 din 26 mai 2015, autorizația de construcție nr. 145 din 22 iunie 2015, procesul verbal de recepție finală nr. 667 din 22 octombrie 2015, emise în privința imobilului din str. XXXX, mun. Chișinău, repunerea în situația anterioară, radierea dreptului de proprietate, încasarea prejudiciului. Au indicat că, la 22 octombrie 2015, Primăria mun.

Chișinău a emis Procesul Verbal de Recepție Finală pentru Centrul de deservire auto din str. XXXX, mun. Chișinău, beneficiar fiind Alexandru Grădinari.

Recepția finală al acestui Centru de deservire auto s-a făcut într-un timp „record”, întrucât beneficiarul Alexandru Grădinari a depus cererea de recepție finala a obiectivului din str. XXXX, la 21 octombrie 2015 și respectiv, la 22 octombrie 2015, s-a făcut recepția finală a imobilului, deși acesta s-a construit cu grave abateri de la legislație și chiar de la Certificatul de urbanism nr.265i/15 din 25 mia 2015, nerespectându-se nici termenele și nici cerințele Legii privind calitatea în construcții și prevederile Regulamentului de recepție a construcțiilor și 2 instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mia 1996 Au argumentat că, motivul contestării acestui proces de recepție finală este că această construcție (centru de deservire auto) s-a realizat într-o zonă „C2”, ce nu permite astfel de activități comerciale, conform Planului Urbanistic al mun.

Chișinău și nivelul de ocupare al terenului, respectiv prevederile POT si PUT conform aceluiași Plan Urbanistic. La fel au invocat că, nu s-a respectat prevederile avizului sanitar la lot nr. 136 din 19 martie 2015 emis de Centrul de Sănătate Publică Municipal, astfel s-a construit o spălătorie auto de 4 locuri/posturi de deservire, fapt afirmat chiar de beneficiarul Alexandru Grădinari într-un anunț postat pe internet. Nici prevederea privind crearea unei zone de protecție sanitară, plantarea de arbori nu s-a respectat și nici acea prevedere legală privind respectarea unei distanțe de cel puțin de 50 de metri de la locuințe, în cazul unei spălătorii cu 4 posturi, la fel nu s-a respectat.

Reclamanții au solicitat verificarea legalității certificatului de urbanism nr. 265i /15 din 25 mai 2015, autorizației de construire nr. 145 din 22 iunie 2015, procesului-verbal de recepție finala nr. 667 din 22 octombrie 2015; verificarea legalității actelor care au stat baza emiterii acestor acte pentru construcția centrului de deservire auto din str. XXXX; anularea certificatului de urbanism nr. 265i/15 din 25 mai 2015, autorizației de construire nr. 145 din 22 iunie 2015, a procesului- verbal de recepție finală nr. 667 din 22 octombrie 2015, ca fiind emise cu încălcarea legislației în vigoare; repunerea în situația anterioară emiterii actelor prin radierea dreptului de proprietate a lui Alexandru Grădinari asupra construcției, din str. XXXX, mun.

Chișinău și demolarea acesteia; constatarea prejudiciului produs prin actele contestate. Prin hotărârea din 06 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată. Concomitent instanța de fond a încasat din contul reclamanților în beneficiul lui Alexandru Grădinari cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4000 lei. Prin decizia din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru și Alexandru Grădinari și menținută hotărârea din 06 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). La 13 august 2018, Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru au declarat recurs împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și nu a atras în proces actualii proprietari a imobilelor. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 3 normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Ludmila Croitor, Natalia 4 Croitoru, Vasile Croitoru. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerarea recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ludmila Croitor, Natalia Croitoru, Vasile Croitoru. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 5