3ra-407/18 — contestarea actelor administrative

3ra-407/18 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-407/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Palanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

DECIZIE

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela,

Pirron Maxime Pierre Robert, prin intermediul avocatului Căpățînă Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bejan Vladimir,

Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert împotriva Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Arhip Angela, Arhip Gheorghe cu privire la anularea

răspunsului, a certificatului de urbanism, a autorizației de construcție, a procesului-

verbal de recepție finală, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 mai 2015 Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pierron Maxime

Pierre Robert au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Arhip Angela și Arhip Gheorghe solicitând anularea

actelor administrative și anume anularea certificatului dc urbanism nr. 492/10 din 12

iulie 2010; a autorizației de construcție nr. 86-c/10 din 09 septembrie 2010; a

procesului-verbal de recepție finală nr. 261 din 05 aprilie 2011; obligarea Primăriei

mun. Chișinău de a prezenta în original procesul-verbal de recepție finală nr. 261 din

05 aprilie 2011.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela,

Pierron Maxime Pierre Robert și Arhip Angela, Arhip Gheorghe locuiesc în

mun.Chișinău, str-la xxxxxxx, fiind coproprietari ai bunurilor imobile amplasate pe

adresa sus menționată. În perioada anilor 2010 - 2011 de către Arhip Angela și Arhip

Gheorghe au fost efectuate lucrări de resistematizare cu extindere pe verticală a 1/5

cotă-parte a casei de locuit individuale cu încălcarea legislației în vigoare.

Coreclamanții, intervenienții accesorii și Sohotscaia Irina sunt coproprietari ai

bunurilor imobile amplasate în mun. Chișinău, str-la xxxxx: Bejan Vladimir și Bejan

Tatiana sunt proprietari a 1/5 cotă-parte din bunurile imobile cu numerele cadastrale

xxxxx, xxxxx în baza contractului de vînzare cumpărare nr. 1-1980 din 01 noiembrie

1989 și a procesului verbal de recepție finală nr. 25-i din 11 ianuarie 2005; Arhip

1

Gheorghe este proprietar a 1/10 cotă-parte din bunurile imobile cu numerele cadastrale

xxxxxxx în baza contractului de donație nr. xxxxxx din xxxxxx; Arhip Angela este

proprietara a 1/10 cotă-parte din bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxxxx în

baza contractului de donație nr.xxxxxx din xxxxxx și a procesului-verbal de recepție

finală nr. 261 din 05 aprilie 2011; Bejan Daniela este proprietar a 1/10 cotă-parte din

bunurile imobile și xxxxxxx în baza contractului de donație nr. 1998 din 29 iulie 2014;

Pierron Maxime Pierre Robert este proprietar a 1/10 cotă-parte din bunurile imobile cu

numerele cadastrale xxxxxxxx în baza contractului de donație nr. 1998 din 29 iulie

2014; Sohotscaia Irina este proprietara a 1/5 cotă parte din imobilele date.

La 17 februarie 2015 de către Bejan Tatiana a fost înaintată către Primăria mun.

Chișinău cerere, prin care a solicitat să-i fie eliberată informația deplină privind

reconstrucția cotei-părți ce-i aparține Angelei Arhip și lui Gheorghe Arhip, inclusiv

autorizația de demolare, certificatul de urbanism, autorizația de construire și procesul-

verbal de recepție finală. La 03 aprilie 2015 coreclamanții au depus în adresa Primăriei

mun. Chișinău cerere prealabilă conform prevederilor art. 14 a Legii contenciosului

administrativ din 10 februarie 2000, prin care au solicitat anularea certificatului de

urbanism nr. 492/10 din 12 iulie 2010, a autorizației de construire nr. 86-c/10 din 09

septembrie 2010 și a procesului-verbal de recepție finală nr. 261 din 05 aprilie 2011.

Prin răspunsul nr. В-1442/1/15 din 14 aprilie 2015, Primăria mun. Chișinău а refuzat

în admiterea cererii prealabile, menționând că pretențiile înaintate sunt tardive,

deoarece termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere dreptul

încălcat, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, este de 3 ani.

Au precizat că certificatul de urbanism, autorizația de construire, procesul-verbal

de recepție finală contestate reprezintă în sine acte administrative ilegale, fiind emise

cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare și cu încălcarea procedurii stabilite, iar

intervenienții accesorii Arhip Angela și Arhip Gheorghe prin această construcție le

încalcă coreclamanților dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 46 din Constituția

RM, precum și de art. 1 al Protocolului Adițional la Convenția Europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Au susținut că de către intervenienții accesorii la eliberarea certificatului de

urbanism nu a fost prezentat acordul autentificat al tuturor coproprietarilor și anume a

Tatianei Bejan Tatiana și a lui Bejan Vladimir. Mai mult ca atât alin. (2) al art. 3 al

Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție prevede că prezentarea

altor documente decât cele enumerate expres prevăzute la art. 3 alin. (l) nu se permite,

iar prin prisma alin. (3) al aceluiași articol, autoritatea public locală era obligată să

refuze în primirea setului de documente în absența acordului coproprietarilor

autentificat notarial.

Cu referire la eliberarea autorizației de construire, menționeză că conform

prevederilor art. 12 alin. (l) lit. b) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, autorizația de construire se emite în baza cererii în cel mult 10 zile

lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează certificatul de

urbanism pentru proiectare și alte documente. Deși, pentru actul menționat nu este

prevăzut acordul coproprietarilor, prezentarea certificatului de urbanism pentru

proiectare este obligatorie și în cazul în care acest act primar este adoptat cu încălcarea

normelor legislației în vigoare, în opinia lor, și autorizația de construire a fost emisă cu

încălcarea legislației. La fel și procesul-verbal de recepție finală urmează a fi anulat,

fiind emis cu încălcarea prevederilor legale, deoarece în anul 2010 soții Arhip au

2

demolat și au replanificat un nou imobil cu nivele, ocupând o parte din curtea comună

și chiar din stradă, construcția apropiindu-se de geamurile coreclamanților la doar doi

metri. În urma lucrărilor de replanificare efectuate de către aceștea a fost extins peretele

și amplasată o scară și un pilon care împiedică accesul normal la partea de casă a

Danielei Bejan și a lui Pierron Maxime Pierre Robert. Trecerea fiind de doar 0,6 metri.

Astfel, de către Arhip Angela nu a fost prezentat acordul coproprietarilor la eliberarea

certificatului de urbanism, iar ca rezultat autoritatea publică a emis acte cu încălcarea

normelor legislației în vigoare și a drepturilor coproprietarilor.

Au opinat că răspunsul dat de Primăria mun. Chișinău, la fel, este unul

neîntemeiat, deoarece de către reclamanți a fost depusă o cerere referitor la eliberarea

informației vizând prezentarea actelor care au stat la baza efectuării lucrărilor de

reconstrucție la 17.02.2015. Ulterior, fiindu-le înmânate copiile de pe certificatul de

urbanism, autorizația de construire și procesul-verbal de recepție finală, în luna martie,

perioadă din care urmează a calcula termenul de prescripție.

La 22 martie 2017 Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime

Pierre Robert, prin intermediul avocatului Căpățînă Ion, au depus cerere suplimentară,

solicitând complementar repunerea în termen a coreclamanților la depunerea cererii de

chemare în judecată; constatarea ilegalității răspunsului nr. В-1442/1/15 din

14.04.2015 eliberat de către Primaria mun.Chișinău, prin care s-a refuzat în admiterea

cererii prealabile ca fiind înaintată tardiv; încasarea cheltuielilor de judecată din contul

pârâtului în beneficului Danielei Bejan a sumei de 1500 de lei și în beneficiul Tatianei

Bejan a sumei de 2500 de lei, precum și încasarea prejudiciului moral în interesele

coreclamanților, solidar, în sumă de 10000 de lei.

Prin hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru s-a

respins ca neîntemeiată cererea cu privire la repunerea în termen a cererii de chemare

în judecată; s-a respins ca fiind tardivă acțiunea înaintată de Bejan Vladimir, Bejan

Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert împotriva Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Arhip Angela, Arhip Gheorghe cu privire la anularea

răspunsului, a certificatului de urbanism, a autorizației de construcție, a procesului-

verbal de recepție finală, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert

și s-a menținut hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 03 februarie 2018, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 33, vol. II),

Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert, prin

intermediul avocatului Căpățînă Ion, au declarat recurs împotriva deciziei din 21

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea hotărârilor judecătorești

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a indicat că, decizia contestată este neîntemeiată, ilegală

și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a aplicat legea

care trebuia a fi aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia a fi aplicată, a aplicat eronat

legea.

Recurenții au specificat că Arhip Angela și Arhip Gheorghe au efectuat lucrări de

resistematizare cu extindere pe verticală a 1/5 cotă-parte a casei de locuit individuale

cu încălcarea legislației în vigoare, deoarece nu au prezentat acordul coproprietarilor

3

la eliberarea certificatului de urbanism, iar de către autoritatea publică locală au fost

emise aceste acte cu încălcarea normelor legislație în vigoare, precum și cu încălcarea

drepturilor coproprietarilor.

Referitor la răspunsul Primăriei mun. Chișinău cu privire la tardivitatea adresării,

recurenții îl consideră ilegal, întrucât cererea privind eliberarea informației/actelor în

baza cărora s-au efectuat lucrările de reconstrucție a fost datată cu 17 februarie 2015,

respectiv din această dată urmează a curge termenul de prescripție prevăzut de Codul

civil. Or, conform art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripție extinctivă începe

să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data cînd

persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. În contextul dat,

concluzionează recurenții că instanța de apel nu a fost imparțială când și-a motivat

decizia sa. Astfel, din conținutul deciziei contestate vădit se observă faptul că nu a

elucidat toate circumstanțele cauzei multiaspectual în conformitate cu legislația civilă

în vigoare. Ba mai mult, instanța de apel a selectat doar acele circumstanțele care i-a

convenit în motivarea deciziei adoptate, invocate de intimat și de intervenienții

accesorii, fără a da apreciere aspectelor ce țin de ilegalitatea actelor administrative

emise. Ca urmare, recurenții declară că în cazul în care instanța de judecată se abține

de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat

sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 21 noiembrie 2017, iar Bejan Vladimir,

Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert, prin intermediul

avocatului Căpățînă Ion au declarat recurs la 03 februarie 2018, conform ștampilei

aplicate pe plicul poștal (f.d. 33, vol. II).

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la

proces la 21 decembrie 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d. 19, vol. II) și

recepționată de către recurent la 02 ianuarie 2018 (f.d. 32, vol. II). Astfel, recursul se

consideră a fi declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 04 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat de Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre

4

Robert, prin intermediul avocatului Căpățînă Ion, și va menține decizia instanței de

apel și va remite cauza spre rejudecare în alt complet de judecată, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Din materialele cauzei rezultă că Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela,

Pierron Maxime Pierre Robert înaintînd acțiune în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Arhip Angela, Arhip Gheorghe au solicitat repunerea

în termenul de prescripție extinctivă a acțiunii; anularea actelor administrative și anume

anularea certificatului dc urbanism nr. 492/10 din 12 iulie 2010; a autorizației de

construcție nr. 86-c/10 din 09 septembrie 2010; a procesului-verbal de recepție finală

nr. 261 din 05 aprilie 2011; obligarea Primăriei mun. Chișinău de a prezenta în original

procesul-verbal de recepție finală nr. 261 din 05 aprilie 2011; constatarea ilegalității

răspunsului nr. В-1442/1/15 din 14.04.2015 eliberat de către Primaria mun.Chișinău,

prin care s-a refuzat în admiterea cererii prealabile ca fiind înaintată tardiv; încasarea

cheltuielilor de judecată din contul pârâtului în beneficului Danielei Bejan a sumei de

1500 de lei și în beneficiul Tatianei Bejan a sumei de 2500 de lei, precum și încasarea

prejudiciului moral în interesele coreclamanților, solidar, în sumă de 10000 de lei.

Judecând pricina, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au ajuns la concluzia

respingerii acțiunii înaintate de Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pierron

Maxime Pierre Robert, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Examinând argumentele expuse atât în cererea de recurs, cât și în hotărârile

adoptate de intanțele ierarhic inferiorare, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel incorect

a aplicat articolul 17 alin. (1) și (4) din Legea contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: (c) a interpretat în mod eronat legea.

Subsidiar la cele enunțate, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (4) din Codul de

procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În același timp,

instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii primei

instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.

Instanța de recurs menționează că esența și temeiul recursului declarat de Bejan

Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert, prin intermediul

avocatului Căpățînă Ion, constă în divergențele părților, implicate în litigiu, cu privire

la respectarea termenului de prescripție la etapa depunerii cererii de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ.

În contextul dat, Colegiul reține că prin prisma art. 14 din Legea contenciosului

administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în

parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul

emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea

petiționarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior dacă legislația nu

5

prevede altfel. Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului

administrativ cu caracter normativ.

Conform art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, cererea

prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30

de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului

dacă legislația nu prevede altfel.

Articolul 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ

și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) și (4) din Legea contenciosului administrativ, cererea

prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins

poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest

termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia. Termenul de 30 de zile

specificat la alin.(1) este termen de prescripție.

Din normele legale sus citate rezultă că la exercitarea acțiunii în ordinea

contenciosului administrativ, legea specială a instituit, pentru actele administrative

unilaterale, individuale sau normativ, o procedură administrativă obligatorie prealabilă

sesizării instanței, dacă legea nu dispune altfel.

Astfel, art. 14 din Legea contenciosului administrativ dispune că, înainte de a se

adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ

trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă

aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot

sau în parte, a acestuia.

Totodată, organul administrativ sesizat este obligat să examineze cererea

prealabilă, fapt ce rezultă din prevederile art. 15 din Legea contenciosului

administrativ.

Această procedură prealabilă a fost concepută ca o cale ce poate oferi persoanei

vătămate posibilitatea de a obține mai rapid rezolvarea diferendului prin recunoașterea

dreptului sau interesului legitim vătămat fără mijlocirea instanței.

La fel, procedură prealabilă reprezintă un avantaj pentru reclamant, în sensul că

organul emitent al actului sau organul ierarhic superior al acestuia poate verifica și

dispune asupra actului atacat atât în ceea ce privește legalitatea, cât și oportunitatea

acestuia, în timp ce instanțele judecătorești nu se pot pronunța decât asupra legalității

actului atacat injustiție (art. 26 alin. (2) Legea contenciosului administrativ).

De altfel, caracterul imperativ al normei care reglementează procedura prealabilă

decurge și din interesul ocrotit, și anume acela de a evita încărcarea rolului instanțelor

cu cereri care pot fi rezolvate pe cale amiabilă. Legiuitorul nu a lăsat la latitudinea

părții interesate sau a ambelor părți dacă efectuează sau nu procedura prealabilă, ci a

condiționat sesizarea instanței de îndeplinirea ei, cu unele excepții prevăzute expres

de lege.

Respectiv, dacă o persoană se consideră a fi vătămată într-un drept al său și

dorește restabilirea acestuia, ea are dreptul de a iniția o procedură în ordinea

contenciosului administrativ, doar cu respectarea unei proceduri prealabile.

Astfel, legea impune persoana de a depune cererea prealabilă și instituie obligația

6

organului administrativ de a examina această cerere.

Pe parcursul procedurii prealabile/prejudiciară, petiționarul și autoritatea publică

au dreptul de a opune reciproc toate excepțiile și a aduce toate argumentele în

susținerea circumstanțelor invocate.

În cadrul examinării cererii prealabile, executându-și obligația impusă de lege,

conform art. 15 alin. (2) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, organul emitent

este în drept să respingă cererea prealabilă invocând sau netemeinicia, sau tardivitatea

acesteia.

Hotărârea adoptată de organul administrativ, după examinarea cererii prealabile,

este actul prin care se finalizează faza prejudiciară a soluționării litigiului.

Termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ curge, fie de la data

comunicării răspunsului la cererea prealabilă, fie de la data expirării termenului de 30

de zile în care autoritățile indicate erau obligate să examineze cererea prealabilă.

La caz, Colegiul relevă că din materialul probator prezentat rezultă că la 03 aprilie

2015 coreclamanții au depus în adresa Primăriei mun. Chișinău cerere prealabilă

conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ, prin care au solicitat anularea

certificatului de urbanism nr. 492/10 din 12 iulie 2010, a autorizației a autorizației de

construire nr. 86-c/10 din 09 septembrie 2010 și a procesului-verbal de recepție finală

nr. 261 din 05 aprilie 2011.

Prin răspunsul nr. В-1442/1/15 din 14 aprilie 2015, Primăria mun. Chișinău а

refuzat în admiterea cererii prealabile, menționând că pretențiile înaintate sunt tardive,

deoarece termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea

intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Respectiv, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ, la caz,

termenul de adresare în instanța de contencios administrativ a început a curge din data

recepționării răspunsului la cererea prealabilă, adică la 14 aprilie 2015 și drept urmare,

reclamanții, înaintând cererea de chemare în judecată la 13 mai 2015, nu au omis

termenul de adresare în instanța de judecată prevăzut de art. 17 al Legii contenciosului

administrativ.

Sub aspectul dat, Colegiul reține că instanțele ierarhic inferioare, stabilind

circumstanțele expuse mai sus, neîntemeiat au respins acțiunea în temeiul art. 17 alin.

(1) și (4) din Legea contenciosului administrativ, care se referă la depunerea cererii de

chemare în judecată, însă la examinarea cauzei urmau a se axa pe prevederile art. 14 al

Legii contenciosului administrativ, care stabilește termenul de depunere a unei cereri

prealabile.

La capitolul dat, recurenții expunându-și dezacordul cu actele de dispoziție

adoptate de instanțele ierarhic inferioare au menționat, în recursul declarat, că

răspunsul Primăriei mun. Chișinău cu privire la tardivitatea depunerii cererii prealabile

este neîntemeiat din motiv că la 17.02.2015 au depus la organul administrativ o cerere

privind eliberarea informației și prezentarea actelor care au stat la baza efectuării

lucrărilor de reconstrucție, iar ulterior, la 03 aprilie 2015, au înaintat cerere prealabilă,

adică cu respectarea termenului de depunere a cererii prealabile.

Colegiul conchide că argumentul reclamanților expus supra este irelevant,

deoarece înscrisurile prezentate de participanții la proces și anexate la materialele

cauzei atestă contrariul.

În aceste ordine de idei, Colegiul relevă ca fiind corectă concluzia primei instanțe

și menținută de către instanța de apel, precum că reclamanții au cunoscut despre

existența actelor contestate în anul 2012-2013.

7

Această concluzie derivă și din materialele probatorii anexate și anume conform

scrisorii Procuraturii Rîșcani mun. Chișinău nr. 18027 din 14.12.2013, reclamanta

Bejan Tatiana a fost informată despre faptul că imobilul ce aparține Angelei Arhip este

construit în baza autorizației de construire nr. 86-c din 09.09.2010 emisă conform

documentației de proiect, elaborată conform prevederilor legale și recepționat în baza

procesului-verbal de recepție finală nr. 261 din 05.04.2011. (f.d. 49, vol. I)

Tot aici este de reținut că, în cadrul ședinței de judecată 17 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, reclamanta Bejan Tatiana a confirmat că a

cunoscut despre existența actelor contestate în anul 2012-2013, fapt demonstrat prin

cererile depuse în urma iscării unui conflict cu intervenții accesorii la instituțiile de

stat. Concomitent, a menționat și faptul că nu a contestat la Primăria mun. Chișinău, în

anul 2012-2013, actele administrative contestate din motiv că nu a cunoscut care este

procedura de înaintare a cererilor către organele competente.

Astfel, din cumulul de probe prezentate în cadrul dezbaterilor judecătorești în

instanțele ierarhic inferioare s-a constatat cu certitudine că reclamanții au cunoscut

despre existența actelor contestate prin răspunsurile recepționate de la instituțiile de

stat în perioada anilor 2012-2013, însă din motive neîntemeiate nu le-au contestat în

termenul de 30 de zile din data comunicării acestora, în situația în care au considerat

că prin aceste acte sunt încălcate drepturile lor.

Din aceste raționamente, Colegiul menționează că materialul probator atestă că

reclamanții au cunoscut despre actele administrative contestate în perioada anilor 2012-

2013, iar criticile formulate în susținerea necunoașterii procedurii de înaintare a cererii

prealabile și a termenului de înaintare a acestor cereri nu pot fi reținute de către instanța

de recurs ca întemeiate, fiind lipsite de suport legal.

Alte argumente invocate de recurenți, în susținerea poziției sale, nu pot fi

apreciate de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se

axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanțele

ierarhic inferioare, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate în cadrul

desfășurării procesului judiciar.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

declarat și va menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe reiterând că

acțiunea este afectată de tardivitatea cererii prealabile și corect a fost respinsă.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), (3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan Daniela,

Pirron Maxime Pierre Robert, prin intermediul avocatului Căpățînă Ion.

Se menține decizia din 21 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, adoptate în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Bejan Vladimir, Bejan Tatiana, Bejan

Daniela, Pirron Maxime Pierre Robert împotriva Primăriei mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Arhip Angela, Arhip Gheorghe cu privire la anularea

răspunsului, a certificatului de urbanism, a autorizației de construcție, a procesului-

8

verbal de recepție finală, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9