3ra-198/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-198/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instană: L. Barbos dosarul nr. 3ra-198/18
instana de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
Î N C H E I E R E
07 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curii Supreme de Justiie
în componenă:
Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă
Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Botnaru Valeriu împotriva
deciziei Curii de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul
teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun.
Chișinău, intervenient accesoriu „Bijutic”, societate cu răspundere limitată cu
privire la contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecată
depusă de „Bijutic”, societate cu răspundere limitată împotriva Primăriei mun.
Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ
c o n s t a t ă:
La 09 septembrie 2016 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun.
Chișinău, intervenient accesoriu „Bijutic”, societate cu răspundere limitată (în
continuare – SRL „Bijutic”) cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea aciunii a invocat că, urmare a efectuării controlului de
legalitate a dispoziiei nr. 798-d „Cu privire la anularea autorizaiei de construire
nr. 158-c/15 din 28.09.2015”, a constatat că aceasta a fost adoptată contrar
prevederilor legislaiei.
Menionează că, la 28 iulie 2016 a fost înaintată notificarea nr. 1304/OT4-
1438 din 22 iulie 2016, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ, însă
prin răspunsul nr. 02-119/5882 din 26 august 2016, a fost informai că autoritatea
emitentă își menine poziia.
Consideră că, Primarul general al mun. Chișinău nu are competene de a
anula autorizarea de construire nominalizată, iar actul administrativ a fost emis cu
încălcarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea privind calitatea în construcii
1
nr. 721 din 02 februarie 1996, pct.4 și 27 lit.b) și q) din Regulamentul privind
modul de exercitare a controlului de stat al calităii în construcii, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996.
Solicită admiterea aciunii, anularea dispoziiei nr. 798-d „Cu privire la
anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”.
La 12 septembrie 2016 SRL „Bijutic” a depus în instana de judecată cerere
de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la
contestarea actului administrativ.
În argumentarea aciunii a invocat că la 22 iulie 2016 a luat cunoștină de
dispoziia nr. 798-d „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15
din 28.09.2015”, semnată de Primarul general al mun. Chișinău.
Susine că la 03 august 2016 a depus cerere prealabilă, solicitînd anularea
dispoziiei nominalizate, însă prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău din 15
august 2016 a refuzat satisfacerea cerinelor, cumunicîndu-i că chestiunea privind
abrogarea dispoziiei va fi examinată doar după prezentarea actelor contrasemnate
de Inspecia de Stat în Construcii și Pretura sect. Buiucani, ce confirmă executarea
lucrărilor privind stabilirea taluzului și eliminării cauzelor care au dus la
prăbușire.
Consideră că dispoziia nominalizată și răspunsul respectiv sunt ilegale și
neîntemeiate, fiind pasibile anulării, întrucît Primarul mun. Chișinău nu are
competene de a anula autorizaia de construire.
Solicită admiterea aciunii, anularea dispoziiei Primăriei mun. Chișinău nr.
798-d din 08 iulie 2016, ca ilegală și încasarea cheltuielilor de judecată.
La 16 noiembrie 2016 reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău,
Cristina Dobrojan a depus cerere prin care a solicitat conexarea într-un singur
proces cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu privire la
anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 cu cererea de chemare în judecată
depusă de SRL „Bijutic” împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu
privire la anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 (f.d.35-36).
Judecătoria Centru, mun. Chișinău prin încheierea din 12 decembrie 2016 a
conexat într-un singur proces cauza civilă nr. 3-1493/2016 intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL
„Bijutic” cu privire la anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 „Cu privire
la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015” și cauza civilă
nr. 3-1508/2016 intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL
„Bijutic” împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu privire la anularea
dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 „Cu privire la anularea autorizaiei de
construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”, atribuindu-le un singur număr 3-
1493/2016 (f.d.51).
Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărîrea din 05 aprilie 2017 a
admis aciunea și a anulat dispoziia Primarului General al mun. Chișinău nr. 798-d
din 08 iulie 2016 „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din
28.09.2015”.
2
În susinerea poziiei, prima instană a reinut că dispoziia contestată a fost emisă
cu depășirea limitelor competenei de către autoritatea publică.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 octombrie 2017 a repus în termen
apelul declarat de Primarul General al mun. Chișinău. A respins apelul declarat de
Primarul General al mun. Chișinău și a meninut hotărîrea primei instane.
La 27 decembrie 2017 reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău,
Botnaru Valeriu a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curii de Apel
Chișinău din 05 octombrie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei
instanei de apel și hotărîrii primei instane, cu emiterea unei noi hotărîri de
respingere a aciunii.
În motivarea recursului a invocat circumstanele de fapt ale cauzei, și a
exprimat dezacordul cu hotărîrea și decizia recurată, invocînd că instanele au lăsat
fără apreciere argumentele invocate de recurent.
Consideră că instana de apel nu a aplicat dispoziiile art. 16 din Legea privind
autorizarea lucrărilor de construcie, deoarece actul administrativ contestat a fost
emis ca o măsură de prevenire și diminuare a consecinelor.
Opinează că în sensul art. 29 alin. (1) lit.t), art. 32 alin. (1) din Legea privind
administraia publică locală și art. 28 lit. f) din Legea privind statutul municipiului
Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău dispune de competenă de a anula
autorizaia de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015 ca măsură de prevenire și
diminuare a consecinelor, întrucît SRL „Bijutic” este obligat să obină un nou
certificat de urbanism pentru proiectare și o nouă autorizaie de construire.
Conform art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilităii recursului decide un complet din 3 judecători.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, pările și ali
participani la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esenială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instana judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absena unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinei de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instana a soluionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinei de judecată;
3
f) hotărîrea a fost pronunată cu încălcarea competenei jurisdicionale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluionarea greșită a pricinii sau în cazul în care instana de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instana judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăilor
fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instană din
oficiu și în toate cazurile.
În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea Cererea
de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul de admisibilitate menionează că din materialele cauzei nu se
poate determina momentul comunicării deciziei Curii de Apel Chișinău din 05
octombrie 2017 (f.d.121-129), însă aceasta a fost remisă părilor prin scrisoarea de
însoire nr. de ieșire 15528 din 03 noiembrie 2017 (f.d.130), iar cererea de recurs a
fost depusă la 27 decembrie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată
pe recurs (f.d.134). Prin urmare, se conchide că exercitarea căii de atac a fost
efectuată în termen.
Cu referire la argumentul invocat în recurs precum că instana de apel nu a
aplicat dispoziiile art. 16 din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcie nr.
163 din 09 iulie 2010, deoarece actul administrativ contestat a fost emis ca o
măsură de prevenire și diminuare a consecinelor instana de recurs nu îl poate reine,
deoarece prevederile respective sunt aplicate doar în cazul în care în documentaia
de proiect se operează modificări care pot afecta prescripiile stabilite în certificatul
de urbanism pentru proiectare, care la caz nu au fost constatate, or art. 16 din legea
respectivă prevede că, în cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de
construcție, în documentația de proiect se operează modificări care pot afecta
prescripțiile stabilite în cadrul regimului arhitectural-urbanistic al certificatului de
urbanism pentru proiectare (capacitatea construcției, alinierea construcției față de
străzile adiacente și distanțele între construcții, înălțimea construcției, procentul de
ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului), este obligatorie obținerea
unui nou certificat de urbanism pentru proiectare și a unei noi autorizații de
construire în condițiile prezentei legi, cu sistarea necondiționată a lucrărilor pînă la
obținerea noii autorizații.
Mai mult decît atît, conform pct.4 din Regulamentul privind modul de
exercitare a controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996, controlul de stat al calității în construcții este
4
exercitat de către Agenia pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii
nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcții.
Totodată în conformitate cu art. 31 alin. (1) din Legea privind calitatea în
construcii, Agenia pentru Supraveghere Tehnică, instituită de către Guvern în
subordinea Organului național de dirijare în construcții, precum și celelalte
organisme similare cu atribuții stabilite prin dispoziții legale, răspund de
exercitarea controlului de stat asupra aplicării unitare a prevederilor legislației în
domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului
calității în construcții, precum și de constatarea contravențiilor și de oprirea
lucrărilor executate necorespunzător.
Astfel, argumentele reprezentantului recurentului precum că Primarul
General al mun. Chișinău a fost în drept să emită dispoziia nr.798-d din 08 iulie
2016 conform competenei și atribuiilor sale, sunt irelevante și nu pot fi puse la
baza admiterii recursului, or art. 31 alin. (1) din Legea privind calitatea în
construcii prevede expres care sunt subiecii care pot exercita controlul de stat al
calităii în construcii.
Totodată, lucrările de construcie au fost sistate deja de către Inspecia de Stat
în Construcii (actualmente Agenia pentru Supraveghere Tehnică), fapt ce se
desprinde din răspunsul Inspeciei de Stat în Construcii nr. 1446/I-4 din 24 iunie
2016 (f.d. 53 verso), iar emiterea dispoziiei contestate ca o măsură de prevenire și
diminuare a consecinelor este contrară pct.27 lit. b) din Regulamentul nominalizat
supra, care prevede că, în cazul în care în urma controlului au fost depistate
încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la
documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și
livrarea materialelor și articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor
standardelor, inspectorul, responsabil de control, ia decizia de aplicare a măsurilor
de lichidare a neconformităților depistate, care pot fi următoarele: sistarea
lucrărilor de construcții executate cu abateri de la documentația de proiect sau
cerințele normativelor în vigoare.
În acest sens, instana de recurs constată că, argumentele invocate în cererea
de recurs în esena lor sunt o redare a celor din referina înaintată în prima instană
(f.d. 45-49) și din cererea de apel (f.d.108-111) și constituie o interpretare a
normelor de drept efectuată de reprezentantul recurentului care nu pot fi puse la
baza admiterii recursului, totodată de menionat că acestea au fost deja supuse
examinării minuioase și aprecierii juste de către instanele inferioare prin prisma
art. 130 și art.139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispoziiile art. 24
alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, fiindu-le oferite concluziile de
rigoare și respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs, iar normele de
drept incident speei au fost interpretate elocvent și aplicate corect de către instanele
inferioare.
Astfel, instana de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat
niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalităii deciziei instanei de apel
și hotărîrii primei instane.
Mai mult, completul de admisibilitate relevă că Primarul General al mun.
Chișinău a depus cererea de recurs, după ce a avut posibilitate de a fi auzit de o
5
instană de fond și de o instană de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicie
(a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franei,
cererea nr. 21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).
În acest sens, completul de admisibilitate reamintește prin prisma
jurisprudenei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 §1 al Conveniei, nu
impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instană de recurs,
întemeindu-se pe dispoziii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinei pronunate de o instană inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.”
(cauza Rebai și alii contra Franei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
Din considerentele menionate și având în vedere faptul, că instanele
inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect
probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în
temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,
completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curii Supreme de Justiie ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Botnaru
Valeriu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curii
Supreme de Justiie
d i s p u n e:
A considera inadmisibil recursul declarat de reprezentantul Primarului
General al mun. Chișinău, Botnaru Valeriu împotriva deciziei Curii de Apel
Chișinău din 05 octombrie 2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva
Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu „Bijutic”, societate cu
răspundere limitată cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea de
chemare în judecată depusă de „Bijutic”, societate cu răspundere limitată împotriva
Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
6