3ra-198/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-198/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instană: L. Barbos dosarul nr. 3ra-198/18 instana de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai Î N C H E I E R E 07 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie în componenă: Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Botnaru Valeriu împotriva deciziei Curii de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun.
Chișinău, intervenient accesoriu „Bijutic”, societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecată depusă de „Bijutic”, societate cu răspundere limitată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ c o n s t a t ă: La 09 septembrie 2016 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu „Bijutic”, societate cu răspundere limitată (în continuare – SRL „Bijutic”) cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea aciunii a invocat că, urmare a efectuării controlului de legalitate a dispoziiei nr. 798-d „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”, a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legislaiei.
Menionează că, la 28 iulie 2016 a fost înaintată notificarea nr. 1304/OT4- 1438 din 22 iulie 2016, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ, însă prin răspunsul nr. 02-119/5882 din 26 august 2016, a fost informai că autoritatea emitentă își menine poziia. Consideră că, Primarul general al mun. Chișinău nu are competene de a anula autorizarea de construire nominalizată, iar actul administrativ a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea privind calitatea în construcii 1 nr. 721 din 02 februarie 1996, pct.4 și 27 lit.b) și q) din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calităii în construcii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996. Solicită admiterea aciunii, anularea dispoziiei nr. 798-d „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”.
La 12 septembrie 2016 SRL „Bijutic” a depus în instana de judecată cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În argumentarea aciunii a invocat că la 22 iulie 2016 a luat cunoștină de dispoziia nr. 798-d „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”, semnată de Primarul general al mun. Chișinău. Susine că la 03 august 2016 a depus cerere prealabilă, solicitînd anularea dispoziiei nominalizate, însă prin răspunsul Primăriei mun. Chișinău din 15 august 2016 a refuzat satisfacerea cerinelor, cumunicîndu-i că chestiunea privind abrogarea dispoziiei va fi examinată doar după prezentarea actelor contrasemnate de Inspecia de Stat în Construcii și Pretura sect.
Buiucani, ce confirmă executarea lucrărilor privind stabilirea taluzului și eliminării cauzelor care au dus la prăbușire. Consideră că dispoziia nominalizată și răspunsul respectiv sunt ilegale și neîntemeiate, fiind pasibile anulării, întrucît Primarul mun. Chișinău nu are competene de a anula autorizaia de construire. Solicită admiterea aciunii, anularea dispoziiei Primăriei mun. Chișinău nr. 798-d din 08 iulie 2016, ca ilegală și încasarea cheltuielilor de judecată. La 16 noiembrie 2016 reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Cristina Dobrojan a depus cerere prin care a solicitat conexarea într-un singur proces cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun.
Chișinău cu privire la anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 cu cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Bijutic” împotriva Primarului General al mun. Chișinău cu privire la anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 (f.d.35-36). Judecătoria Centru, mun. Chișinău prin încheierea din 12 decembrie 2016 a conexat într-un singur proces cauza civilă nr. 3-1493/2016 intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Bijutic” cu privire la anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015” și cauza civilă nr. 3-1508/2016 intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Bijutic” împotriva Primarului General al mun.
Chișinău cu privire la anularea dispoziiei nr. 798-d din 08 iulie 2016 „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”, atribuindu-le un singur număr 3- 1493/2016 (f.d.51). Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărîrea din 05 aprilie 2017 a admis aciunea și a anulat dispoziia Primarului General al mun. Chișinău nr. 798-d din 08 iulie 2016 „Cu privire la anularea autorizaiei de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015”. 2 În susinerea poziiei, prima instană a reinut că dispoziia contestată a fost emisă cu depășirea limitelor competenei de către autoritatea publică. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 octombrie 2017 a repus în termen apelul declarat de Primarul General al mun.
Chișinău. A respins apelul declarat de Primarul General al mun. Chișinău și a meninut hotărîrea primei instane. La 27 decembrie 2017 reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Botnaru Valeriu a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curii de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanei de apel și hotărîrii primei instane, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a aciunii. În motivarea recursului a invocat circumstanele de fapt ale cauzei, și a exprimat dezacordul cu hotărîrea și decizia recurată, invocînd că instanele au lăsat fără apreciere argumentele invocate de recurent. Consideră că instana de apel nu a aplicat dispoziiile art. 16 din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcie, deoarece actul administrativ contestat a fost emis ca o măsură de prevenire și diminuare a consecinelor.
Opinează că în sensul art. 29 alin. (1) lit.t), art. 32 alin. (1) din Legea privind administraia publică locală și art. 28 lit. f) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, Primarul General al mun. Chișinău dispune de competenă de a anula autorizaia de construire nr. 158-c/15 din 28.09.2015 ca măsură de prevenire și diminuare a consecinelor, întrucît SRL „Bijutic” este obligat să obină un nou certificat de urbanism pentru proiectare și o nouă autorizaie de construire. Conform art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilităii recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, pările și ali participani la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instana judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absena unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instana a soluionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinei de judecată; 3 f) hotărîrea a fost pronunată cu încălcarea competenei jurisdicionale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluionarea greșită a pricinii sau în cazul în care instana de recurs consideră că aprecierea probelor de către instana judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instană din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul de admisibilitate menionează că din materialele cauzei nu se poate determina momentul comunicării deciziei Curii de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 (f.d.121-129), însă aceasta a fost remisă părilor prin scrisoarea de însoire nr. de ieșire 15528 din 03 noiembrie 2017 (f.d.130), iar cererea de recurs a fost depusă la 27 decembrie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d.134). Prin urmare, se conchide că exercitarea căii de atac a fost efectuată în termen.
Cu referire la argumentul invocat în recurs precum că instana de apel nu a aplicat dispoziiile art. 16 din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcie nr. 163 din 09 iulie 2010, deoarece actul administrativ contestat a fost emis ca o măsură de prevenire și diminuare a consecinelor instana de recurs nu îl poate reine, deoarece prevederile respective sunt aplicate doar în cazul în care în documentaia de proiect se operează modificări care pot afecta prescripiile stabilite în certificatul de urbanism pentru proiectare, care la caz nu au fost constatate, or art. 16 din legea respectivă prevede că, în cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de construcție, în documentația de proiect se operează modificări care pot afecta prescripțiile stabilite în cadrul regimului arhitectural-urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea construcției, alinierea construcției față de străzile adiacente și distanțele între construcții, înălțimea construcției, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului), este obligatorie obținerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare și a unei noi autorizații de construire în condițiile prezentei legi, cu sistarea necondiționată a lucrărilor pînă la obținerea noii autorizații.
Mai mult decît atît, conform pct.4 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996, controlul de stat al calității în construcții este 4 exercitat de către Agenia pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcții.
Totodată în conformitate cu art. 31 alin. (1) din Legea privind calitatea în construcii, Agenia pentru Supraveghere Tehnică, instituită de către Guvern în subordinea Organului național de dirijare în construcții, precum și celelalte organisme similare cu atribuții stabilite prin dispoziții legale, răspund de exercitarea controlului de stat asupra aplicării unitare a prevederilor legislației în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, precum și de constatarea contravențiilor și de oprirea lucrărilor executate necorespunzător. Astfel, argumentele reprezentantului recurentului precum că Primarul General al mun.
Chișinău a fost în drept să emită dispoziia nr.798-d din 08 iulie 2016 conform competenei și atribuiilor sale, sunt irelevante și nu pot fi puse la baza admiterii recursului, or art. 31 alin. (1) din Legea privind calitatea în construcii prevede expres care sunt subiecii care pot exercita controlul de stat al calităii în construcii. Totodată, lucrările de construcie au fost sistate deja de către Inspecia de Stat în Construcii (actualmente Agenia pentru Supraveghere Tehnică), fapt ce se desprinde din răspunsul Inspeciei de Stat în Construcii nr. 1446/I-4 din 24 iunie 2016 (f.d.
53 verso), iar emiterea dispoziiei contestate ca o măsură de prevenire și diminuare a consecinelor este contrară pct.27 lit. b) din Regulamentul nominalizat supra, care prevede că, în cazul în care în urma controlului au fost depistate încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și livrarea materialelor și articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor standardelor, inspectorul, responsabil de control, ia decizia de aplicare a măsurilor de lichidare a neconformităților depistate, care pot fi următoarele: sistarea lucrărilor de construcții executate cu abateri de la documentația de proiect sau cerințele normativelor în vigoare.
În acest sens, instana de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs în esena lor sunt o redare a celor din referina înaintată în prima instană (f.d. 45-49) și din cererea de apel (f.d.108-111) și constituie o interpretare a normelor de drept efectuată de reprezentantul recurentului care nu pot fi puse la baza admiterii recursului, totodată de menionat că acestea au fost deja supuse examinării minuioase și aprecierii juste de către instanele inferioare prin prisma art. 130 și art.139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispoziiile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs, iar normele de drept incident speei au fost interpretate elocvent și aplicate corect de către instanele inferioare.
Astfel, instana de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalităii deciziei instanei de apel și hotărîrii primei instane. Mai mult, completul de admisibilitate relevă că Primarul General al mun. Chișinău a depus cererea de recurs, după ce a avut posibilitate de a fi auzit de o 5 instană de fond și de o instană de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicie (a se vedea mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franei, cererea nr. 21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).
În acest sens, completul de admisibilitate reamintește prin prisma jurisprudenei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 §1 al Conveniei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instană de recurs, întemeindu-se pe dispoziii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinei pronunate de o instană inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alii contra Franei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Din considerentele menionate și având în vedere faptul, că instanele inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Primarului General al mun. Chișinău, Botnaru Valeriu, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curii Supreme de Justiie d i s p u n e: A considera inadmisibil recursul declarat de reprezentantul Primarului General al mun.
Chișinău, Botnaru Valeriu împotriva deciziei Curii de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu „Bijutic”, societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecată depusă de „Bijutic”, societate cu răspundere limitată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.