3ra-137/21 — contestarea actului administrativ

3ra-137/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3ra-137/21

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Pavel Croitoru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Pavel Croitoru împotriva Primarului General al municipiului Chișinău,

terți Consiliul municipal Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 10 martie 2020 Pavel Croitoru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, persoane terțe Consiliul

municipal Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare cu

privire la anularea Dispoziției Primarului General interimar al mun. Chișinău

nr.1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului

Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 30 decembrie 2019 a depus în adresa

Primăriei mun. Chișinău, cerere privind eliberarea autorizației de construire a unei

clădiri cu destinație mixtă (locativă și nelocativă) pe terenul proprietate privată,

eliberat în urma demolării construcțiilor existente din str. xxxxx. Însă, Primăria

mun. Chișinău a suspendat neîntemeiat examinarea cererii privind eliberarea

autorizației de construire, condiționând eliberarea actului, urmare a prezentării

avizului pozitiv al Consiliului arhitectural- urbanistic al mun. Chișinău.

A menționat în acest sens, că anterior, la data de 11 decembrie 2006 a fost

emisă Dispoziția Primarului General interimar al mun. Chișinău, Vasile Ursu, nr.

1545-d „Cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic

al mun. Chișinău”, iar prin aceeași Dispoziție s-a aprobat componența nominală a

Consiliului și a grupului de lucru din cadrul Consiliului.

A specificat că având în vedere că pe pagina web a Primăriei mun. Chișinău și

în alte surse publice nu au fost publicate careva date despre acest Consiliu, la data

de 27 ianuarie 2020 a depus în adresa Primarului General al mun. Chișinău și

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, o cerere, prin care a

1

solicitat: prezentarea copiei certificate a Dispoziției Primarului General interimar al

mun. Chișinău nr. 1545-d din 11 decembrie 2006, cu toate anexele; informarea

dacă Consiliul municipal Chișinău a acordat împuterniciri Primarului General

interimar al mun. Chișinău pentru aprobarea Regulamentului Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău; informarea dacă organul public central de

specialitate a aprobat Regulamentul Consiliului arhitectural-urbanistic al mun.

Chișinău; informarea despre modul în care a fost adus la cunoștința publicului

Regulamentul Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău și despre locul

unde a fost publicată informația privind activitatea Consiliului arhitectural-

urbanistic al mun. Chișinău, care ar include modalitatea și condițiile de depunere a

actelor spre avizare, desfășurarea ședințelor Consiliului, rezultatele ședințelor,

componența Consiliului, precum și anularea Dispoziției nr. 1545-d din

11 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”.

A indicat reclamantul că prin scrisoarea de răspuns nr. 21/215 din

17 februarie 2020, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a

comunicat că, nu este rezonabilă anularea Dispoziției Primarului General interimar

al mun. Chișinău nr. 1545-d din 11 decembrie 2006, prin care a fost aprobat

Regulamentul Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, întrucât acest

Consiliul are un caracter consultativ pentru arhitectul-șef și caracter recomandabil

pentru beneficiari, dar nu obligatoriu. Totodată, Direcția generală arhitectură,

urbanism și relații funciare a comunicat că, întrucât Regulamentul Consiliului

arhitectural- urbanistic al mun. Chișinău nu are un caracter obligatoriu, nu a fost

necesară coordonarea Regulamentului nominalizat cu organul public central de

specialitate, consultarea cu populația sau publicarea activității Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău pe pagina web a autorității publice locale.

Reclamantul a menționat că urmare a acestui răspuns, la data de 27 februarie

2020 Primăria mun. Chișinău i-a oferit parțial actele solicitate prin cererea

prealabilă.

Consideră reclamantul că, Dispoziția Primarului General interimar al mun.

Chișinău nr. 1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentul

Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”, urmează a fi anulată, ca fiind

adoptată cu încălcarea competenței și a procedurii legale.

Drept temei legal de adoptare a dispoziției nominalizate, de către Primarul

General interimar al mun. Chișinău au fost invocate prevederile art. 6 din Legea nr.

1350 din 02 noiembrie 2000 cu privire la activitatea arhitecturală, art. 18 alin. (2)

lit. d) și art. 23 alin. (3) din Legea nr. 123 din 18 martie 2003 privind administrația

publică locală, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 499 din 30 mai 2000

și Dispoziția nr. 297-d din 26 aprilie 2005 „Cu privire la desemnarea lui Vasile

Ursu pentru exercitarea funcției de Primar General interimar al mun. Chișinău”.

A mai indicat reclamantul că, dispoziția contestată este ilegală, întrucât a fost

emisă cu încălcarea competenței. Or, în conformitate cu legislația existentă la

momentul adoptării dispoziție respective, competența aprobării Regulamentului

Consiliului arhitectural-urbanistic, aparținea Consiliului municipal Chișinău, dar

nu Primarului General al mun. Chișinău

2

Conform art. 18 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 123 din 18 martie 2003 privind

administrația publică locală, pornind de la competența unității administrativ-

teritoriale de nivelul întâi, Consiliul local îndeplinește în teritoriul administrat

următoarele atribuții de bază: d) aprobă statutul satului (comunei), orașului

(municipiului) și regulamentul său pe bază de statut-cadru și regulament-cadru,

aprobate de Parlament; aprobă alte regulamente și reguli prevăzute de lege.

A indicat, totodată, că conform pct.14 din Regulamentul-cadru privind

activitatea organelor locale de arhitectură și urbanism, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 499 din 30 mai 2000, alte activități ale

organelor de arhitectură si urbanism se detaliază în regulamentul lor de organizare

și funcționare, aprobat de consiliile locale respective.

Prin scrisoarea din 27 ianuarie 2020 reclamantul a solicitat informarea, dacă

Consiliul municipal Chișinău a acordat careva împuterniciri Primarului General al

mun. Chișinău de a aproba Regulamentul Consiliului arhitectural-urbanistic al

mun. Chișinău, or, în preambulul dispoziției contestate s-a indicat ca temei juridic

articolul din lege, ce indică atribuțiile Consiliului local, iar prin răspunsul nr.

21/215 din 17 februarie 2020 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare a informat că, temei pentru aprobarea Regulamentului respectiv a servit

avizul Comisiei pentru construcții, arhitectură și resurse funciare a Consiliului

municipal Chișinău din 06 februarie 2006.

În opinia reclamantului, din conținutul dispoziției contestate, cât și din

răspunsul nr. 21/215 din 17 februarie2020, se poate deduce că Consiliul municipal

Chișinău nu a acordat careva împuterniciri Primarului General al mun. Chișinău de

a aproba Regulamentul în litigiu, or, avizul unei comisii din cadrul Consiliul

municipal Chișinău nu reprezintă poziția Consiliului, ceea ce denotă că, Dispoziția

Primarului General interimar al mun. Chișinău nr. 1545-d din 11 decembrie 2006

este ilegală, întrucât a fost emisă cu încălcarea procedurii stabilite.

Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1350 din 02 noiembrie 2000 cu privire

la activitatea arhitecturală, Regulamentul Consiliului arhitectural-urbanistic al

mun. Chișinău, inițial, trebuia să fie avizat de către autoritatea administrației

publice centrale în domeniul arhitecturii și urbanismului, după care aprobat de

către Consiliul municipal Chișinău.

Or, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1350 din 02 noiembrie 2000 cu privire la

activitatea arhitecturală, în redacția la momentul aprobării Regulamentului

Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, pentru examinarea colegială a

soluțiilor arhitecturale, urbanistice și tehnice vizând obiectele arhitecturale de

importanță locală, pe lângă organele locale de arhitectură și urbanism, pot fi

instituite consilii arhitectural urbanistice, care își desfășoară activitatea în

conformitate cu regulamentele lor, aprobate de autoritatea administrației publice

locale după avizarea de către autoritatea administrației publice centrale în

domeniul arhitecturii și urbanismului.

A menționat reclamantul că în pofida procedurii exprese prevăzută de lege,

nu a fost obținut avizul de la autoritatea administrației publice centrale în domeniul

arhitecturii și urbanismului, privind aprobarea Regulamentului Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, fapt confirmat prin scrisoarea Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare nr. 21/215 din 17 februarie 2020.

3

A opinat reclamantul că ilegalitatea dispoziției contestate se manifestă și prin

faptul că legislația în vigoare în domeniul construcțiilor nici nu prevede așa organ

de avizare cum ar fi Consiliul arhitectural-urbanistic. Or, Legea nr. 163 din 09 iulie

2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, prescrie în art. 3 lista

actelor necesare pentru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare, iar în

art. 12 din această Lege – lista actelor necesare pentru obținerea autorizației de

construire, respectiv nu prevede necesitatea de a prezenta avizul Consiliului

arhitectural-urbanistic.

Suplimentar, a invocat că, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

1469 din 30 decembrie 2016, a fost aprobat Regulamentul privind crearea și

funcționarea ghișeului unic de autorizare a lucrărilor de construcție, fiind elaborat

în scopul executării Legii nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție și a Legii nr. 161 din 22 iulie 2011 privind implementarea

ghișeului unic în desfășurarea activității de întreprinzător, care prevăd procedura

detaliată privind obținerea actelor permisive în construcții.

În acest sens, a remarcat că, în art. 9 din Regulamentul nominalizat, sunt

indicate entitățile de avizare în domeniul construcțiilor, însă Consiliul arhitectural-

urbanistic lipsește din această listă.

Reieșind din cele expuse, reiterează că Dispoziția Primarului General

interimar al mun. Chișinău nr. 1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la

aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”,

urmează a fi anulată ca fiind ilegală, deoarece a fost adoptată cu încălcarea

competenței și procedurii stabilite.

Urmare a celor relatate, reclamantul a mai indicat că, încălcarea dreptului său,

se manifestă prin faptul că pârâtul condiționează eliberarea autorizației de

construire, cu prezentarea avizului pozitiv al Consiliului arhitectural-urbanistic al

mun. Chișinău, care a fost constituit în mod ilegal. În pofida faptului că, deciziile

Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău nu sunt obligatorii, pârâtul îi

atribuie acestui organ, putere decisivă în domeniul eliberării actelor permisive de

construire, ceea ce încalcă dreptul său de a dispune de proprietatea sa, în condițiile

legii, precum și dreptul său la desfășurarea unei activități de întreprinzător.

Respectiv, comportamentul abuziv al autorității publice locale, urmează a fi

sancționat prin anularea dispoziției prin care s-a constituit în mod ilegal Consiliul

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, ceea ce va permite autorității publice

locale să intre în legalitate, prin aprobarea unui nou Regulament al Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, cu respectarea normelor legale existente.

În asemenea circumstanțe, a solicitat anularea Dispoziției Primarului General

interimar al mun. Chișinău nr.1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la

aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău acțiunea

depusă de Pavel Croitoru împotriva Primarului General al municipiului Chișinău,

terți Consiliul municipal Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare cu privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă.

La 24 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Pavel Croitoru a

depus recurs împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

iar la 16 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea

4

recursului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de fond la examinarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material, prin interpretarea eronată a legii și

neaplicarea legii, care urma a fi aplicată.

În special, recurentul a indicat că normele legale privind competențele

Primarului General al mun. Chișinău au fost interpretate greșit, or din conținutul

acestora nu rezultă competența Primarului General al mun. Chișinău de a înființa și

a aproba Regulamentul de activitate a unui Consiliu și de a desemna componența

acestui Consiliu. În opinia recurentului, această competență nu poate fi dedusă nici

prin interpretare, or atribuțiile indicate se referă la executarea de către Primarul

General al mun. Chișinău a unor acțiuni administrative, care se finalizează cu

adoptarea unor acte administrative individuale și care nu se referă la organizarea

administrativă a autorității publice locale.

A mai indicat că instanța de fond a ignorat norma legală, care reglementează

că această competență este atribuită Consiliul mun. Chișinău, prin prisma art. 18

alin (2) lit. d) din Legea nr. 123 din 18 martie 2003 privind administrația publică

locală, în vigoare la momentul adoptării actului contestat, care stabilește că,

pornind de la competența unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, consiliul

local îndeplinește în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază: aprobă alte

regulamente și reguli prevăzute de lege.

În susținerea recursului, recurentul a mai indicat că Primarul General al mun.

Chișinău nu are dreptul de a decide înființarea unui organ pe lângă Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, deoarece Direcția respectivă este

parte componentă a Consiliului mun. Chișinău, dar nu a aparatului Primăriei mun.

Chișinău.

Astfel, invocă că prin emiterea dispoziției contestate, Primarul General

interimar al mun. Chișinău a ignorat prevederile actelor normative de nivel

superior.

La 18 decembrie 2020 în adresa Primarului General al mun. Chișinău,

Consiliului municipal Chișinău și Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare le-au fost expediate copiile recursului depus de Pavel Croitoru, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, acestea fiind recepționate la

data de 21 decembrie 2020 și respectiv 22 decembrie 2020, fapt ce se atestă prin

avizele de recepție atașate la materialele cauzei. Însă, până la examinarea

recursului, Primarul General al mun. Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare nu au depus referințe, prin

care să-și expună opinia asupra recursului depus de Pavel Croitoru.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 noiembrie 2020, fiind

notificată recurentului Pavel Croitoru, prin intermediul poștei electronice, la data

5

de 14 decembrie 2020 (f.d. 103).

Prin urmare, recursul depus de Pavel Croitoru la 24 noiembrie 2020,

completat cu motivarea recursului depusă la 16 decembrie 2020, este în termen

(f.d. 106-112).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Pavel Croitoru, a considerat

că acesta este admisibil, motiv pentru care prin încheierea din 10 februarie 2021 a

fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169–171.

Din înțelesul logico-juridic al art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

cert rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată în coroborarea Dispozițiilor Codului de procedură

civilă cu cele din Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea

nr. 116 din 19 iulie 2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, hotărârea din 23

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată și emisă o nouă

decizie de admitere a acțiunii înaintate de Pavel Croitoru, din următoarele motive.

Instanța de recurs remarcă că conform art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul

și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

6

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată

de instanță și confirmată de părți.

Astfel, conform probatoriului acumulat la materialele cauzei se atestă că la

30 decembrie 2019 Pavel Croitoru a depus, în adresa Primăriei mun. Chișinău,

cerere privind eliberarea autorizației de construire a unei clădiri cu destinație mixtă

(locativă și nelocativă) pe terenul proprietate privată, eliberat în urma demolării

construcțiilor existente din str. xxxxx

Prin răspunsul nr. 21/11193 din 15 ianuarie 2020, Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, a informat solicitantul că chestiunea

respectivă va fi reexaminată la prezentarea avizului pozitiv al Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău.

Astfel, s-a constatat că anterior, la data de 11 decembrie 2006 a fost emisă

Dispoziția Primarului General interimar al mun. Chișinău, Vasile Ursu, nr. 1545-d

„Cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun.

Chișinău”, iar prin aceeași Dispoziție s-a aprobat componența nominală a

Consiliului și a grupului de lucru din cadrul Consiliului.

Reclamantul Pavel Croitoru, considerând că Dispoziția Primarului General

interimar al mun. Chișinău, Vasile Ursu, nr. 1545-d „Cu privire la aprobarea

Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”, a fost emisă

cu încălcarea procedurii legale și a competenței, s-a adresat în instanță cu prezenta

acțiune privind anularea ei.

În opinia reclamantului, încălcarea dreptului său se manifestă prin faptul că

pârâtul condiționează eliberarea autorizației de construire, cu prezentarea avizului

pozitiv al Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, care, în opinia sa, a

fost constituit în mod ilegal, cu încălcarea competenței și a procedurii legale.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea cauzei, a respins acțiunea depusă

de Pavel Croitoru împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, terți

Consiliul municipal Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare cu privire anularea Dispoziției Primarului General interimar al mun.

Chișinău nr. 1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea

Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”.

7

Pentru a respinge acțiunea, instanța de fond și-a argumentat soluția în baza

prevederilor art. 34 alin. (1) pct. 5) din Legea privind administrația publică locală,

în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, conform cărora

primarul îndeplinește în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază în

domeniul ecologiei și amenajării teritoriului: a) asigură elaborarea planului General

de urbanism și a documentației de urbanism și amenajarea a teritoriului și le

prezintă spre aprobare consiliului local, în condițiile legii; b) asigură realizarea

lucrărilor publice conform documentației de proiectare; c) întreprinde măsuri, în

condițiile legii, menite să asigure protecția mediului, iar alin. (2) al aceluiași

articol, indică că primarul poate exercita și alte atribuții, în condițiile legii.

De asemenea, instanța de fond a invocat prevederile art. 28 din Legea privind

statutul municipiului Chișinău nr. 4321 din 19 aprilie 1995, în vigoare la momentul

adoptării actului contestat, care stabilește că, pe lângă atribuțiile prevăzute de

Legea privind administrația publică locală, primăria mai exercită următoarele

atribuții: f) învestește persoane juridice și fizice cu dreptul de beneficiar la

proiectare, construcție și reconstrucție, coordonează fundamentarea tehnico-

economică, calculele tehnico-economice și listele titularilor ale șantierelor,

indiferent de valoarea de deviz , sursa de finanțare și beneficiar, emite decizii

referitor la demolarea de imobile, indiferente de tipul de proprietate, eliberează

certificate de urbanism, autorizații de construire și desființare.

În temeiul normelor de drept menționate, instanța de fond a ajuns la concluzia

că competența aprobării Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun.

Chișinău aparținea Primarului General al mun. Chișinău, dar nu Consiliului

municipal Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că instanța de fond pripit a constatat netemeinicia

acțiunii înaintate, or, soluția primei instanțe rezultă din interpretarea eronată a

normelor de drept în raport cu circumstanțele cauzei.

În special, instanța de recurs apreciază că de către instanța de fond au fost

interpretate eronat normele privind competențele primarului. Or, competența

primarului de a înființa și a aproba Regulamentul de activitate a unui Consiliu și a

desemna componența acestui Consiliu, nu rezultă din normele reținute de instanța

de fond, în acest sens. Aici, Colegiul notează că atribuțiile primarului se referă la

executarea unor operațiuni administrative, care se finalizează cu adoptarea unor

acte administrativ individuale și care nu se referă la organizarea administrativă a

autorității publice locale.

În susținerea acestei concluzii, se aduc prevederile art. 18 alin. (2) lit. d) din

Legea nr. 123 din 18 martie 2003 privind administrația publică locală, în vigoare

la momentul adoptării actului contestat, care stabilește că pornind de la

competența unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, consiliul local

îndeplinește în teritoriul administrativ următoarele atribuții de bază: aprobă alte

regulamente și reguli prevăzute de lege.

Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1350 din 02 noiembrie 2000 cu privire

la activitatea arhitecturală, în vigoare la momentul adoptării actului contestat,

pentru examinarea colegială a soluțiilor arhitecturale, urbanistice și tehnice vizând

8

obiectivele arhitecturale de importanță locală, pe lângă organele locale de

arhitectură și urbanism pot fi instituite consilii arhitectural-urbanistice, care își

desfășoară activitatea în conformitate cu regulamentele lor, aprobate de autoritatea

administrației publice locale după avizarea de către autoritatea administrației

publice centrale în domeniul arhitecturii și urbanismului.

Totodată, pct. 14 din Regulamentul-cadru privind activitatea organelor locale

de arhitectură și urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 499 din 30 mai 2000, prevede că alte activități ale organelor de arhitectură și

urbanism se detaliază în regulamentul lor de organizare și funcționare, aprobat de

consiliile locale respective.

Din textul normelor legale menționate supra, rezultă că Regulamentul

Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, inițial, urma a fi avizat de

către autoritatea administrației publice centrale în domeniul arhitecturii și

urbanismului, după care aprobat de către Consiliul mun. Chișinău.

Astfel, din normele de drept enunțate se deduce necesitatea aprobării

Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic, în exclusivitate de către

Consiliul mun. Chișinău, dar nu de către Primarul General al mun. Chișinău.

În același context, instanța de recurs menționează că prin scrisoarea din

27 ianuarie 2020, adresată Consiliului mun. Chișinău, reclamantul Pavel Croitoru a

solicitat să fie informat dacă Consiliul mun. Chișinău a acordat careva

împuterniciri Primarului General al mun. Chișinău, să aprobe Regulamentul

Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău.

Or, Colegiul observă că în preambulul dispoziției contestate, drept temei

juridic de emitere a acesteia, este indicat articolul din lege care prevede atribuțiile

Consiliului local.

Prin scrisoarea de răspuns nr. 21/215 din 17 februarie 2020, Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare a informat că temei pentru aprobarea

Regulamentului respectiv a servit doar avizul Comisiei pentru construcții,

arhitectură și resurse funciare a Consiliului municipal Chișinău din 06 februarie

2006.

Astfel, din conținutul dispoziției contestate, cât și din scrisoarea nr. 21/215

din 17 februarie 2020, se deduce cu certitudine că Consiliul mun. Chișinău nu a

acordat careva împuterniciri Primarului General al mun. Chișinău de a aproba

Regulamentul Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău. Or, avizul unei

comisii din cadrul Consiliului mun. Chișinău, nu reprezintă poziția Consiliului

respectiv.

Mai mult ca atât, Primarul General al mun. Chișinău nu are dreptul de a

decide înființarea unui organ pe lângă Direcția arhitectură, urbanism și relații

funciare, deoarece Direcția respectivă este parte componentă a Consiliului mun.

Chișinău, dar nu a aparatului Primăriei mun. Chișinău.

Aceasta rezultă din conținutul pct. 1.1 din Regulamentul Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare, aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chișinău, conform căruia, această Direcție este constituită de către Consiliul mun.

Chișinău.

Conform pct. 1.3 din Regulamentul menționat, Direcția generală arhitectură,

urbanism și relații funciare este o subdiviziune a Consiliului mun. Chișinău, care se

9

ocupă cu realizarea unui ansamblu de activități specifice urbanismului și

amenajării teritoriului.

Conform pct. 1.11 din Regulamentul indicat, regulamentul, structura și statele

de personal ale Direcției generale se aprobă de către Consiliul municipal Chișinău.

Conform pct. 5.5 din Regulamentul nominalizat, activitatea directorului

Direcției generale este coordonată și controlată de către Consiliul mun. Chișinău.

Astfel, rezultă că Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare,

precum și Consiliul arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău, creat pe lângă această

Direcție, se supune Consiliului municipal Chișinău, dar nu Primarului General al

mun. Chișinău.

Iar, în conformitate cu art. 28 lit. b) din Legea nr. 431 din 19 aprilie 1995

privind statutul municipiului Chișinău, în vigoare la momentul emiterii actului

administrativ contestat, primarul poate doar să coordoneze activitatea Consiliului

arhitectural-urbanistic, dar nu are dreptul să constituie acest organ și să aprobe

Regulamentul acestui organ.

După cum s-a menționat supra, conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 1350 din

02 noiembrie 2000 cu privire la activitatea arhitecturală, Regulamentul Consiliului

arhitectural-urbanistic urma a fi aprobat de către autoritatea publică locală, după

avizarea de către autoritatea administrației publice centrale în domeniul arhitecturii

și urbanismului.

De asemenea, conform prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea nr 317 din

18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale

administrației publice centrale și locale, în vigoare la momentul emiterii actului

administrativ contestat, înainte de a fi prezentat spre aprobare organului competent,

proiectul de act normativ se avizează în mod obligatoriu de autoritățile și

instituțiile implicate direct în soluționarea problemelor incluse în proiect, de alte

autorități și instituții interesate, de autoritățile în a căror sarcină este pusă avizarea

obligatorie.

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție stabilește că, era de competența

Consiliului mun. Chișinău aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-

urbanistic al mun. Chișinău și nu a Primarului General al mun. Chișinău, însă, în

pofida procedurii expres prevăzute de lege, în speță nu a fost obținut avizul de la

autoritatea administrației publice centrale în domeniul arhitecturii și urbanismului,

privind aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun.

Chișinău, fapt confirmat și prin scrisoarea Direcției generale arhitectură, urbanism

și relații funciare nr. 21/215 din 17 februarie 2020.

În plus, Colegiul notează că din înseși prevederile Regulamentului Consiliului

arhitectural-urbanistic, rezultă că Consiliul arhitectural-urbanistic este un organ

consultativ, constituit pe lângă Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funioare, iar concluziile exprimate după examinare în cadrul Consiliului

arhitectural-urbanistic, la fel, au un caracter consultativ pentru arhitectorul-șef al

mun. Chișinău și au un caracter recomandabil pentru a fi executate de beneficiari

proiectanți.

10

Reieșind din cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că în conformitate cu

legislația existentă la momentul adoptării dispoziției contestate, competența

aprobării Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău

aparținea în exclusivitate Consiliului mun. Chișinău, dar nu Primarului General al

mun. Chișinău.

În concluzie, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție stabilește că prima instanță, urmare a examinării acțiunii

înaintate de Pavel Croitoru privind controlul normativ al Dispoziției nr. 1545-d din

11 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Consiliului

arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”, eronat a ajuns la concluzia netemeiniciei

acțiunii.

Pe baza celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că Dispoziția Primarului

General interimar al mun. Chișinău nr.1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire

la aprobarea Regulamentului Consiliului arhitectural-urbanistic al mun. Chișinău”

urmează a fi anulată ca fiind ilegală, deoarece a fost adoptată cu încălcarea

competenței și procedurii stabilite.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și

de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din data de 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.

CtEDO a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite

părților să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva

Finlandei).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

11

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul depus de Pavel Croitoru, a casa integral hotărârea din

23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a emite o nouă decizie de admitere

a cererii de chemare în judecată depuse de Pavel Croitoru împotriva Primarului

General al municipiului Chișinău, terți Consiliul municipal Chișinău și Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare cu privire la contestarea actului

administrativ.

În conformitate cu art. 247, 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Pavel Croitoru.

Se casează integral hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Pavel Croitoru împotriva Primarului General al municipiului Chișinău,

terți Consiliul municipal Chișinău și Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare cu privire la contestarea actului administrativ.

Se emite o nouă decizie după cum urmează:

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Croitoru împotriva

Primarului General al municipiului Chișinău, terți Consiliul municipal Chișinău și

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare cu privire la contestarea

actului administrativ.

Se anulează Dispoziția Primarului General interimar al mun. Chișinău

nr.1545-d din 11 decembrie 2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului

Consiliului arhitectural urbanistic al mun. Chișinău”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

12