2ra-699/22 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată și a prejudiciului moral

2ra-699/22 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată și a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-699/22

2-19189773-01-2ra-18052022

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Telenești – G. Popa

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci

DECIZIE

03 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Vladimir Cărăuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Cărăuș

împotriva Instituției Publice Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul

Telenești cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Vladimir Cărăuș, s-a menținut hotărârea din

data de 17 mai 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,

constată:

La 19 aprilie 2019 Vladimir Cărăuș a depus o cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni,

r-nul Telenești, finalmente solicitând anularea ordinului nr. 73 din 05 februarie 2019

emis de directorul IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești

privind concedierea din funcția de director adjunct cu cumularea funcției de profesor

de matematică în baza art. 86, alin.(1), lit. y1) din Codul muncii, restabilirea în funcția

precedentă și anume director adjunct pe 0,25 unități, cu cumularea funcției de profesor

de matematică cu o normă didactică de 18 ore pe săptămână pe o perioadă determinată

până la 17 iunie 2021, încasarea salariului mediu lunar tarifar în calitate de director

adjunct și profesor de matematică, care la situația din 01 ianuarie 2019, 2020 și 2021,

constituia 9 252,57 lei, 10 806,88 lei și 11 247,49 lei, reținute nelegitim pentru perioada

de la 30 ianuarie 2019 până la data restabilirii, a cheltuielilor de judecată pentru

asistență juridică în mărime de 8 100 lei, a cheltuielilor de transport în mărime de

1 500 lei și repararea prejudiciului moral estimat în sumă de 50 000 lei.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată Vladimir Cărăuș a indicat că anterior

între acesta și IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești a avut

loc un litigiu de muncă, care a fost soluționat pe cale judecătorească.

Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 29 ianuarie 2019

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Cărăuș, s-a anulat

ordinul nr.34 din 18 iunie 2018 emis de directorul IP Gimnaziul „Anton Moraru” din

satul Pistruieni, r-nul Telenești cu privire la încetarea contractului individual de muncă

încheiat pe o perioadă determinată cu Vladimir Cărăuș, profesor de matematică, emis

în baza art.82, alin.(1), lit. f) din Codul muncii în legătură cu expirarea termenului ca

nelegitim, s-a restabilit Vladimir Cărăuș în funcția de director adjunct cu cumularea

funcției de profesor de matematică în IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul

Pistruieni, r-nul Telenești, s-a încasat salariul pentru funcția de profesor de matematică

și pentru funcția de director adjunct, cheltuielile de judecată și compensarea

prejudiciului moral.

Reclamantul a menționat că în legătură cu neinvitarea la școală pentru a i se aduce

la cunoștință ordinul de restabilire în funcția deținută anterior, la 01 februarie 2019, a

expediat prin poștă o cerere prin care a solicitat restabilirea în funcția de director

adjunct pe 0,25 unități și profesor de matematică cu o normă didactică de 18 ore pe

săptămână, în conformitate cu hotărârea instanței de judecată din 29 ianuarie 2019.

La 05 februarie 2019 în prezența profesorilor Raisa Rotari, Alexandru Nicov și

Mihaela Moraru, directorul IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul

Telenești, Aurica Bargan i-a adus la cunoștință concomitent două ordine și anume

ordinul nr.72 din 30 ianuarie 2019 cu privire la restabilirea în funcție de director adjunct

cu cumularea funcției de profesor de matematică și ordinul nr.73 din 05 februarie 2019

cu privire la concedierea lui Vladimir Cărăuș în temeiul art. 86, alin.(1), lit. y1) din

Codul muncii.

Vladimir Cărăuș a indicat că ordinele menționate sunt formale, fiind emise în

contradicție cu art. 89 și 90 din Codul muncii, cât și fără o executare reală și deplină a

hotărârii judecătorești din 29 ianuarie 2019, care obliga administrația gimnaziului la

acțiuni concrete indicate în hotărâre.

În opinia reclamantului restabilirea în funcție a fost o ficție, deoarece în ziua de

05 februarie 2019, când i s-a adus la cunoștință ordinul nr. 72 din 30 ianuarie 2019

privind restabilirea în funcție, i s-a adus la cunoștință și ordinul nr. 73 din 05 februarie

2019 privind concedierea. Vladimir Cărăuș a menționat că nu a semnat ordinul de

concediere, deoarece nu a fost întocmit un acord suplimentar la contractul individual

de muncă nr. 127 din 28 august 2017 și nu a fost încheiat un contract individual de

muncă distinct pe cumularea funcției de profesor de matematică.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor reclamantul a indicat că fiind pensionar

și membru de sindicat, directorul IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni,

r-nul Telenești, Aurica Bargan trebuia să respecte și cerințele art.87, alin.(1) din Codul

muncii, conform cărora concedierea membrilor de sindicat în temeiul art. 86, alin.(1)

lit. y1) din Codul muncii poate avea loc doar cu consultarea prealabilă a organului

(organizatorului) sindical din unitate.

Astfel, Vladimir Cărăuș a susținut că prin acțiunile ilegale ale directorului IP

Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești a rămas șomer și a fost

2

lipsit de salariu pentru funcția de profesor de matematică și pentru funcția de director

adjunct al IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești.

Totodată, a mai indicat că a suportat cheltuieli pentru servicii juridice și cheltuieli

de transport, iar în urma suportării suferințelor psihice a căpătat o boală incurabilă de

nelecuit „diabet zaharat”, astfel, mărimea prejudiciului moral o estimează la 50 000 lei.

Prin hotărârea din data de 17 mai 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Vladimir

Cărăuș împotriva IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești,

privind anularea ordinului nr.73 din 05 februarie 2019 cu restabilirea în funcția de

director adjunct și profesor de matematică, încasarea salariului pentru absența forțată

de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

(f.d. 214,219-222,vol.I)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Vladimir

Cărăuș. (f.d. 218, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 decembrie 2021 a respins

apelul declarat de către Vladimir Cărăuș, a menținut hotărârea din data de 17 mai 2021

a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. ( f.d.42,43-54, vol.II)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Vladimir Cărăuș, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată

sau remiterea cauzei la rejudecare. ( f.d.59-73, vol.II)

În motivarea recursului Vladimir Cărăuș a indicat că instanța de apel a emis

decizia recurată cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural, cât

și aprecierea eronată a circumstanțelor de fapt.

Instanțele de judecată au ajuns la concluzia respingerii cererii de chemare în

judecată, invocând doar faptul că Vladimir Cărăuș este pensionar. În opinia

recurentului motivarea instanțelor de judecată de respingere a argumentul precum că a

fost concediat în perioada aflării în concediu medical și anume că certificatul de boală

a fost obținut după ce a luat cunoștință cu ordinul de concediere reprezintă o

discriminare în câmpul muncii pe criteriu de vârstă.

Vladimir Cărăuș a indicat că instanțele de judecată nu s-au expus asupra

respectării de către IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești,

a procedurii de restabilire în funcția de director adjunct și profesor de matematică.

Recurentul a susținut că de facto acesta nu a fost restabilit, deoarece nu i s-a oferit ore

de matematică și unități de director adjunct. Pentru a fi restabilit în funcția de profesor

de matematică era necesar de a semna acord suplimentar la contractul individual de

muncă, din motiv că norma didactică din anul de studii 2017-2018 nu corespunde cu

norma didactică din anul de studii 2018-2019. Refuzul directorului de a semna

contractul individual de muncă urma să fie comunicat salariatului, ceea ce nu a avut

loc deoarece tot în aceeași zi i s-a aduc la cunoștință și ordinul de concediere.

În opinia recurentului concedierea acestuia în temeiul art. 86, alin. (1), lit. y1) din

Codul muncii este un instrument folosit de către directorul IP Gimnaziul „Anton

Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești de a-l concedia în ciuda faptului că prin

hotărârea judecătorească a fost restabilit.

La fel a menționat că instanțele de judecată nu au verificat respectarea procedurii

de concediere și anume nu a fost preavizat, iar acordul comitetului sindical a fost

3

eliberat cu încălcarea art. 87, alin. (4), fiind eliberat în aceeași zi cu data solicitării și

nu în 10 zile lucrătoare de la data solicitării.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22

decembrie 2021, expediată recurentului prin oficiul poștal, iar avocatului acestuia prin

posta electronică la data de 01 martie 2022. ( f.d. 57, vol.II)

Vladimir Cărăuș s-a conformat prevederilor legale și la data de 20 aprilie 2022

prin intermediul oficiului poștal a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție recursul

împotriva deciziei din data de 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.59-

73, vol.II)

La 18 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa IP Gimnaziul

„Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești și a directorului Aurica Bagran

copia recursului declarat de către Vladimir Cărăuș. (f.d. 86, vol. II)

IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești și directorul

Aurica Bagran au recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele dosarului, însă până la data examinării recursului

aceștea nu au prezentat opinia asupra argumentelor invocate în recursul depus de către

Vladimir Cărăuș. (f.d. 95-96, vol. II)

În conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură civilă după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului.

Prin încheierea din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de către Vladimir Cărăuș împotriva deciziei din 22 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare, în complet de cinci

judecători.

Prin prisma art. 441 și 444 din Codul de procedură civilă recursul se examinează

de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate problemele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

dosar. În esență, recurentul și intimații, care au recepționat copia recursului, au avut

posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.

Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale

(a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie

2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34, decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a

Curții Constituționale, parag. 26 – 27).

În conformitate cu articolul 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Alin. (4) din

același articol prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei.

4

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Vladimir Cărăuș, întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 445, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură

civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o

nouă hotărâre.

Prin prisma prevederilor art. 118, alin. (3) din Codul de procedură civilă,

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate

definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale

altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Articolul 130, alin. (1-3) din Codul de procedură civilă statuează că instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe de

judecată și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la 28 august

2017 între Vladimir Cărăuș și IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul

Telenești a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 127, prin care Vladimir

Cărăuș a fost numit în funcție de director adjunct pe o perioadă determinată de la

01 septembrie 2017 până la 17 iunie 2021. (f.d. 19, vol. I)

Potrivit ordinului IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul

Telenești nr. 8 din 28 august 2017 Vladimir Cărăuș a fost numit în funcție de director

adjunct, începând cu 01 septembrie 2017 până la 17 iunie 2021, cumulând și funcția de

profesor de matematică. ( f.d. 18, vol. I)

Prin ordinul IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești

nr.34 din 18 iunie 2018, emis în baza art.82, alin.(1), lit. f) din Codul muncii, s-a încetat

contractul individual de muncă încheiat pe o perioadă determinată cu Vladimir Cărăuș,

profesor de matematică, în legătură cu expirarea termenului contractului.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 29 ianuarie 2019 s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Cărăuș, s-a anulat ordinul

nr.34 din 18 iunie 2018 cu privire la încetarea contractului individual de muncă încheiat

pe o perioadă determinată cu Vladimir Cărăuș, profesor de matematică, emis în baza

art.82, alin.(1), lit. f) din Codul muncii în legătură cu expirarea termenului ca nelegitim,

s-a restabilit Vladimir Cărăuș în funcția de director adjunct cu cumularea funcției de

profesor de matematică în IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul

Telenești, s-a încasat salariul pentru funcția de profesor de matematică și pentru funcția

de director adjunct, cheltuielile de judecată și s-a compensat prejudiciul moral.

5

Prin ordinul IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești

nr.72 din 30 ianuarie 2019 Vladimir Cărăuș a fost restabilit în funcție de director

adjunct cu cumularea funcției de profesor de matematică, începând cu data de

30 ianuarie 2019. (f.d. 13, vol.I)

Prin ordinul nr.73 din 05 februarie 2019 în temeiul art. 86, alin.(1), lit. y1) din

Codul muncii s-a desfăcut contractul individual de muncă cu Vladimir Cărăuș, director

adjunct cu cumularea funcției de profesor de matematică în IP Gimnaziul „Anton

Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești, începând cu 05 februarie 2019. (f.d. 14,

vol.I)

Totodată, materialele dosarului atestă că conform certificatului de concediu

medical seria 01, nr.344039 Vladimir Cărăuș în perioada 05 februarie 2019-20

februarie 2019 s-a aflat în concediu medical. (f.d. 17, vol.I)

Vladimir Cărăuș, considerând ilegal ordinul de încetare a contractului individual

de muncă, la 19 aprilie 2019 s-a adresat cu prezenta acțiune, solicitând anularea

ordinului nr. 73 din 05 februarie 2019 cu privire la concediere în temeiul art. 86,

alin.(1), lit. y1) din Codul muncii, restabilirea în funcția de director adjunct pe 0,25

unități, cu cumularea funcției de profesor de matematică cu o normă didactică de

18 ore pe săptămână pe o perioadă determinată până la 17 iunie 2021, încasarea

salariului mediu lunar tarifar în calitate de director adjunct și profesor de matematică

reținute nelegitim pentru perioada de la 30 ianuarie 2019 până la data restabilirii,

încasarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral.

Fiind investită cu examinarea cauzei, Judecătoria Orhei, sediul Telenești prin

hotărârea din data de 17 mai 2021 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de către Vladimir Cărăuș.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data

de 22 decembrie 2021 a respins apelul declarat de către Vladimir Cărăuș, a menținut

hotărârea din data de 17 mai 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. (f.d.42,43-54,

vol. II)

În opinia instanțelor de judecată ierarhic inferioare ordinul IP Gimnaziul „Anton

Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești nr. 73 din 05 februarie 2019 este legal,

deoarece Vladimir Cărăuș la data emiterii ordinului era pensionar pentru limita de

vârstă, astfel, în temeiul art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, angajatorul era

îndreptățit să-l concedieze.

Instanța de recurs constată această soluție a instanțelor de judecată ca fiind greșită,

rezultată din neelucidarea tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea eronată

a normelor de drept material, motiv din care nu poate fi menținută.

Astfel, problema de bază supusă controlului judecătoresc în faza de recurs constă

în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată a prevederilor

Codului muncii privind desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual

de muncă pe durată determinată.

Pentru a elucida aspectele abordate în speță, instanța de recurs va raporta

circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept material ce reglementează

raportul juridic dedus judecății.

În conformitate cu art. 45 din Codul muncii contractul individual de muncă este

înțelegerea dintre salariat și angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă

într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al

6

unității, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de

prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de

contractul colectiv de muncă, precum și să achite la timp și integral salariul.

Din materialele dosarului rezultă că la 28 august 2017 a fost încheiat contractul

individual de muncă nr. 127, prin care Vladimir Cărăuș a fost numit în funcție de

director adjunct al IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești

pe perioada 01 septembrie 2017-17 iunie 2021.

Ulterior, angajatorul la inițiativa sa, prin ordinul nr.73 din 05 februarie 2019, a

desfăcut contractul individual de muncă încheiat cu Vladimir Cărăuș pe perioadă

determinată, până la expirarea termenului contractului, invocând prevederile art. 86,

alin.(1), lit. y1) din Codul muncii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că încetarea contractului individual de muncă este reglementată

de legislația muncii, avându-se în vedere respectarea unor principii care sunt de natură

să asigure atât interesele celor angajați, cât și interesele angajatorilor.

Conform art. 81, alin. (1) din Codul muncii contractul individual de muncă poate

înceta:

a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art. 82, 305 și 310);

a1) prin acordul scris al părților (art.821);

b) la inițiativa uneia dintre părți (art.85 și 86).

Astfel, legislația muncii stabilește mai multe temeiuri de încetare a contractului

individual de muncă, unul dintre acestea fiind la inițiativa angajatorului.

Articolul art. 86 din Codul muncii enumeră circumstanțele care duc la încetarea

contractului individual de muncă pe durată nedeterminată și determinată la inițiativa

angajatorului.

Prin urmare, instituția concedierii stabilește posibilitatea angajatorului de a

desface contractul individual de muncă, atât încheiat pe o perioadă nedeterminată, cât

și determinată.

În conformitate cu art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii desfacerea din

inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă se admite pentru deținerea

de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Totodată, deși legislatorul a prevăzut posibilitatea încetării la inițiativa

angajatorului a contractului individual de muncă de perioadă nedeterminată și

determinată, prin nota la art. 86 din Codul muncii a menționat că persoanele concediate

în temeiul lit.y1) pot fi angajate pe o durată determinată conform art.55, lit. f), potrivit

căruia contractul individual de muncă pe perioadă determinată se încheie cu persoanele

pensionate, conform legislației în vigoare, pentru limită de vârstă ori vechime în muncă

și nu sunt încadrate în câmpul muncii – pe o perioadă de până la 2 ani, care, la expirare,

poate fi prelungită.

Din coroborarea prevederilor art. 86, alin. (1), lit. y1) și nota la această normă

legală rezultă că litera y1) se aplică numai dacă contractul individual de muncă este

încheiat cu o persoană care nu are statut de pensionar, iar după desfacerea acestuia

poate fi încheiat un alt contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acest

fapt se profilează și în decizia Curții Constituționale nr. 61 din 19 iunie 2018.

Prin urmare, legislatorul nu a urmărit obligarea angajatorului de a concedia

salariatul, care deține statutul de pensionar pentru limita de vârstă, dar i-a oferit în

7

temeiul literei y1) a art. 86, alin. (1) din Codul muncii dreptul de a desface contractul

individual de muncă încheiat pe o perioadă nedeterminată, totodată a acordat

angajatorului, în temeiul art.55, lit. f), posibilitatea de a angaja persoanele concediate

pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limita de vârstă pe o perioadă

determinată.

În speță este evident faptul că contractul individul de muncă nr. 127 din 28 august

2017 a fost încheiat cu Vladimir Cărăuș când acesta deținea deja statutul de pensionar

pentru limita de vârstă și că contractul este pe perioadă determinată de la 01 septembrie

2017 până la 17 iunie 2021.

În condițiile relatate instanța de recurs concluzionează că IP Gimnaziul „Anton

Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești nu avea dreptul să desfacă contractul

individul de muncă nr. 127 din 28 august 2017 încheiat cu Vladimir Cărăuș în temeiul

art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, deoarece contractul individual de muncă a

fost încheiat cu un pensionar pe o perioadă determinată și anume 01 septembrie 2017-

17 iunie 2021.

Necătând la acest fapt instanțele de judecată au respins acțiunea, reținând că la

momentul desfacerii contractului individual de muncă Vladimir Cărăuș era pensionar,

și în opinia instanțelor, angajatorul corect a desfăcut contractul individual de muncă.

Această concluzie a instanțelor de judecată rezidă din interpretarea eronată a normelor

de drept material ce reglementează instituția concedierii raportată la circumstanțele

cauzei, ori pentru a fi aplicabilă prevederea art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii

este necesar ca contractul individual de muncă să fi fost încheiat până la atingerea

vârstei de pensionare, pe o perioadă nedeterminată.

În urma celor relatate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că acțiunea pretenția lui Vladimir

Cărăuș cu privire la anularea ordinului nr. 73 din 05 februarie 2019 emis de directorul

IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești privind concedierea

din funcția de director adjunct cu cumularea funcției de profesor de matematică în baza

art. 86, alin.(1), lit. y1) din Codul muncii este întemeiată și urmează a fi admisă.

Subsecvent constatării încălcării de către angajator a legislației muncii și anulării

ordinului de concediere instanța de recurs va verifica legalitatea pretenției lui Vladimir

Cărăuș cu privire la restabilirea în funcție de director adjunct pe 0,25 unități, cu

cumularea funcției de profesor de matematică cu o normă didactică de 18 ore pe

săptămână.

În conformitate cu prevederile art. 89, alin. (1) din Codul muncii salariatul

transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit

la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin

hotărâre a instanței de judecată.

Norma de drept menționată a stabilit că salariatul eliberat nelegitim de la locul de

muncă poate fi restabilit de către instanța de judecată. Totodată, instanța de recurs

subliniază că restabilirea în funcție a salariatului cu care a fost încheiat un contract

individual de muncă pentru o perioadă determinată este posibilă numai în limitele

temporale indicate în contract.

La caz, contractul individual de muncă nr.127 din 28 august 2017, prin care

Vladimir Cărăuș a fost numit în calitate de director adjunct al IP Gimnaziul „Anton

8

Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești a fost încheiat pe o perioadă determinată

de la 01 septembrie 2017 până la 17 iunie 2021. (f.d. 19, vol. I)

Astfel, necătând la faptul constatării concedierii ilegale, instanța de recurs

conchide că pretenția lui Vladimir Cărăuș cu privire la restabilirea la locul de muncă

este depășită și necesită a fi respinsă, deoarece termenul contractului individual de

muncă nr.127 din 28 august 2017 a expirat la data de 17 iunie 2021, iar conform art.

50, alin. (6) din Codul educației directorul și directorii adjuncți ai instituției publice de

învățământ general sunt numiți în funcție pentru un termen de 5 ani. La expirarea

acestui termen, contractul individual de muncă al conducătorului încetează de drept,

funcția devenind vacantă.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide ca fiind întemeiată pretenția lui Vladimir Cărăuș

cu privire la încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă, deoarece prin

prisma art. 90 din Codul muncii angajatorul poartă răspundere pentru eliberarea

nelegitimă din serviciu.

Conform alin. 2, art. 90 din Codul muncii stabilește repararea de către angajator

a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică

decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă;

b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a

eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);

c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

În conformitate cu prevederile art. 330, alin. (1), lit. b) din Codul muncii

angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit,

în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine,

în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.

La caz, se atestă că Vladimir Cărăuș a fost concediat ilegal începând cu data de

05 februarie 2019, care prin prisma art. 81, alin. (2) din Codul muncii este ultima zi de

muncă. Prin urmare, în perioada de la 06 februarie 2019 până la data 17 iunie 2021,

Vladimir Cărăuș a fost privat ilegal de dreptul de a muncii, fiind concediat ilegal prin

ordinul nr. 73 din 05 februarie 2019 din funcția de director adjunct cu cumularea

funcției de profesor de matematică în IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul

Pistruieni, r-nul Telenești.

Potrivit listei tarifare eliberată de Șeful Direcției Generale Educație Telenești

salariul mediu lunar stabilit pentru Vladimir Cărăuș la situația din 01 ianuarie 2019 era

format din salariu mediu pentru funcția de director adjunct în mărime de 1 575,75 lei,

pentru funcția de profesor de matematică pentru 14 ore, în mărime de 6 088,72 lei,

pentru cercuri pentru 4 ore în mărime de 1 588,10 lei, în total suma de 9 252,57 lei.

La situația din 01 ianuarie 2020 era format din salariu mediu pentru funcția de

director adjunct în mărime de 2 409,00 lei, pentru funcția de profesor de matematică,

pentru 14 ore, în mărime de 6 659,88 lei, pentru cercuri pentru 4 ore, în mărime de

1 738,00 lei, în total suma de 10 806,88 lei.

La situația din 01 ianuarie 2021 era format din salariu mediu pentru funcția de

director adjunct în mărime de 2 612,50 lei, pentru funcția de profesor de matematică

pentru 14 ore în mărime de 6 848,11 lei, pentru cercuri pentru 4 ore în mărime de

1 786,88 lei, în total suma de 11 247,49 lei. (f.d. 209,vol.I)

9

Vladimir Cărăuș solicită încasarea salariului neachitat pentru funcția de director

adjunct pe 0,25 unități și profesor de matematică cu o normă didactică de 18 ore pe

săptămână pentru perioada absenței forțate de la muncă.

În circumstanțele relatate, raportate la normele legale ce reglementează

răspunderea angajatorului pentru eliberarea nelegitimă din serviciu, instanța de recurs

reține ca fiind întemeiată pretenția lui Vladimir Cărăuș privind încasarea salariului

pentru absență forțată de la muncă.

Pentru a ajunge la această concluzie Colegiul lărgit reține că Vladimir Cărăuș

pentru perioada 06 februarie 2019-31 decembrie 2019 a fost privat nelegitim de suma

de 17 333,25 lei pentru funcția de director adjunct, de suma de 66 975,92 lei pentru

funcția de profesor de matematică pentru 14 ore și de suma de 17 469,10 lei pentru

cercuri pentru 4 ore, în total suma de 101 779,27 lei.

Pentru perioada 01 ianuarie 2020-31 decembrie 2020 a fost privat nelegitim de

suma de 28 908,00 lei pentru funcția de director adjunct, de suma de 79 918,56 lei

pentru funcția de profesor de matematică pentru 14 ore și de suma de 20 856,00 lei

pentru cercuri pentru 4 ore, în total suma de 129 682,56 lei.

Pentru perioada 01 ianuarie 2021-17 iunie 2021 fost privat nelegitim de suma de

13 181,25 lei pentru funcția de director adjunct, de suma de 34 551,79 lei pentru funcția

de profesor de matematică pentru 14 ore și de suma de 8 934,4 lei pentru cercuri pentru

4 ore, în total suma de 56 748,26 lei.

Astfel, instanța de recurs dispune acordarea despăgubirii pentru absența forțată de

locul de muncă a lui Vladimir Cărăuș pentru funcția de director adjunct și profesor de

matematică în IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești în

sumă de 288 210,09 lei.

Totodată, Colegiul menționează că la achitarea despăgubirii pentru absența forțată

de locul de muncă angajatorul va deduce din aceste plăți contribuțiile de asigurări

sociale și medicale cât și impozitul pe venit.

Această obligație a angajatorului rezultă din prevederile art. 10 din Codul muncii,

art. 88 din Codul fiscal.

Conform art. 10, alin. (1), lit. o) din Codul muncii angajatorul are dreptul să

efectueze asigurarea socială și medicală obligatorie a salariaților în modul prevăzut de

legislația în vigoare.

Articolul 88, alin. (1) din Codul fiscal indică că fiecare angajator care plătește

lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze,

ținând cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri și să rețină din aceste plăți

un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

În aceste circumstanțe Colegiul lărgit menționează că IP Gimnaziul „Anton

Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești la achitarea despăgubirii pentru absența

forțată de locul de muncă urmează să calculeze și să achite impozitul pe venit,

contribuții de asigurări sociale și medicale în beneficiul statului conform modului

stabilit de Guvern.

Cu referire la pretenția lui Vladimir Cărăuș privind repararea prejudiciului moral

instanța de recurs reține că în conformitate cu art. 90, alin. (3) din Codul muncii

mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată,

ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică

decît un salariu mediu lunar al salariatului.

10

Totodată, conform art. 329 din Codul muncii angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea

de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de

muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod

sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească

sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în

legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată,

indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Colegiul lărgit menționează că obligarea angajatorului la plata prejudiciului moral

este reglementată expres prin alin. (1) din art. 329 din Codul muncii, deci pentru a

angaja răspunderea patrimonială pentru daune morale este necesar să se dovedească

elementele răspunderii civile, respectiv fapta ilicită a angajatorului, prejudiciul și

legătura de cauzalitate. Adică, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și

principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în

care acesta a suferit un prejudiciu moral din culpa angajatorului în legătură cu privarea

ilegală de posibilitatea de a munci.

La caz, instanța de recurs reține că IP Gimnaziul „Anton Moraru” din satul

Pistruieni, r-nul Telenești prin concedierea ilegală i-a adus lui Vladimir Cărăuș atingere

dreptului constituțional la muncă, iar drept urmare suferințe emoționale în urma cărora

starea de sănătate s-a înrăutățit.

Astfel, Colegiul lărgit având în vedere caracterul și gradul de gravitate al

încălcărilor admise de către angajator, de caracterul și gradul suferințelor psihice,

consideră parțial întemeiată pretenția lui Vladimir Cărăuș cu privire la compensarea

prejudiciului moral și depune spre încasare suma de 12 000,0 lei, care este echivalentă

prejudiciului suportat și corespunde cu prevederile art. 90, alin. (3) din Codul muncii,

iar suma solicitată de Vladimir Cărăuș de a fi încasată cu titlu de prejudiciu moral în

mărime de 50 000 lei este vădit disproporțională și excesivă în raport cu criteriile

stabilite la caz și principiul general al echității.

Vladimir Cărăuș prin acțiunea înaintată a mai solicitat și la încasarea cheltuielilor

de judecată suportate pentru asistență juridică în mărime de 8100 lei și cheltuieli de

transport în mărime de 1 500 lei.

Conform art. 90, lit. d) și i) din Codul de procedură civilă din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte cheltuielile de transport și de cazare suportate de părți și de

alți participanți la proces în legătură cu prezentarea lor în instanță și cheltuielile de

asistență juridică.

Potrivit art. 94, alin. (1) din Codul de procedură civilă instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de

cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Vladimir Cărăuș a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru

transport în mărime de 1 500 lei, însă prin prisma art. 118, alin. (3) din Codul de

procedură civilă nu și-a probat această pretenție, ea urmând a fi respinsă ca neprobată.

Totodată, conform art. 96, alin. (1) din Codul de procedură civilă instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

11

reale, necesare și rezonabile, iar alin.(11) al aceluiași articol prevede că cheltuielile

menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a

fost reprezentată în judecată de un avocat.

La caz se atestă că Vladimir Cărăuș a fost reprezentat de avocatul Tamara

Plămădeală în baza mandatului seria MA nr. 1416172 din 01 iulie 2020.

Cheltuielile pentru asistența juridică acordate în prezenta cauză de către avocatul

Tamara Plămădeală în interesele lui Vladimir Cărăuș sunt confirmate prin contractul

de asistență juridică încheiat la data de 30 decembrie 2019 și ordinul de plată seria PL

nr. 976854 din care rezultă că Vladimir Cărăuș la 30 decembrie 2019 a achitat

avocatului Tamara Plămădeală suma de 6 000 lei pentru asistența juridică în cauza

civilă privind restabilirea în funcție. ( f.d. 112,113, vol. I) Această sumă a fost necesară,

rezonabilă și real suportată de către Vladimir Cărăuș.

În concluzie, Colegiul lărgit relevă că în cadrul judecării cauzei, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces condiții obiective și

echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea între părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat

prin art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

interpretat eronat normele de drept material ce reglementează instituția desfacerii

contractului individual de muncă la inițiativa angajatorului Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond și de

a emite o nouă hotărâre, prin care a admite parțial pretențiile înaintate de către Vladimir

Cărăuș.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură

civilă Colegiul Civil, comercial și de contencios lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Vladimir Cărăuș.

Se casează decizia din data de 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din data de 17 mai 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești emise în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Cărăuș împotriva

Instituției Publice Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă hotărâre prin care se admite

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Cărăuș.

Se anulează ordinul nr. 73 din 05 februarie 2019 emis de Instituția Publică

Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul Telenești privind concedierea lui

Vladimir Cărăuș din funcția de director adjunct cu cumularea funcției de profesor de

matematică în baza art. 86, alin.(1), lit. y1) din Codul muncii.

Se încasează de la Instituția Publică Gimnaziul „Anton Moraru” din satul

Pistruieni, r-nul Telenești în beneficiul lui Vladimir Cărăuș despăgubirea pentru

absența forțată de la locul de muncă pentru perioada 06 februarie 2019-17 iunie 2021,

în sumă de 288 210,09 (două sute optzeci și opt mii două sute zece lei și 09 bani) lei.

12

Se obligă Instituția Publică Gimnaziul „Anton Moraru” din satul Pistruieni, r-nul

Telenești să calculeze și să achite din despăgubirea pentru absența forțată de la locul

de muncă achitată lui Vladimir Cărăuș impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări

sociale și medicale în beneficiul statului.

Se încasează de la Instituția Publică Gimnaziul „Anton Moraru” din satul

Pistruieni, r-nul Telenești în beneficiul lui Vladimir Cărăuș prejudiciul moral în sumă

de 12 000,00 (douăsprezece mii) lei și cheltuielile de judecată suportate pentru

acordarea asistenței juridice în sumă de 6 000,00 (șase mii) lei.

În rest, cerințele lui Vladimir Cărăuș se resping ca fiind neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

13