2r-335/21 — anularea ordinului

Dosarul nr.2r-335/2021

prima instanță: Judecătoria Telenești, sediul Orhei (jud: Gh.Popa)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Danilov, O.Cojocaru, A.Pahapol)

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Andrei Chirița,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Chirița

împotriva Instituției Publice Gimnaziul ,,Anton Moraru” cu privire la anularea

ordinului, încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu,

împotriva încheierii din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 octombrie 2018 reclamantul Chirița Andrei a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Instituției Publice Gimnaziul „Anton Moraru” privind

anularea ordinului nr.50 din 20.08.2018, restabilirea în funcție, perceperea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă și a cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești

acțiunea a fost respinsă.

La 17 decembrie 2019, apelantul Chirița Andrei a contestat cu apel hotărârea

primei instanțe, solicitând instanței casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de Chirița Andrei. S-a comunicat apelantului Chirița

Andrei de a prezenta cererea de apel întocmită cu exigențele Legii, inclusiv în

limba de stat și într-un număr egal cu participanți la proces.

Prin încheierea din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea

de apel declarată de Chirița Andrei. S-a remis apelantului Chirița Andrei cererea

de apel cu înscrisurile prezentate. S-a explicat apelantului Chirița Andrei că

restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată în

termenul și în modul stabilit a aceluiași apelant, cu cerere de apel, împotriva

aceleiași hotărâri, cu același obiect și temeiuri, dacă apelantul a lichidat

neajunsurile.

La 1 aprilie 2021 Chirița Andrei a depus recurs împotriva încheierii din 9 iunie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

încheierii recurate, cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea cererii

de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că nu este de acord cu încheierea instanței

de apel, soluția fiind una neîntemeiată.

A relatat că încheierea instanței de apel din 17 februarie 2020 a fost

recepționată la 5 martie 2020, astfel consideră că a executat indicațiile instanței de

apel stabilite prin încheierea din 17 februarie 2020 în termen.

A notat că cererea de apel motivată a fost depusă prin intermediul oficiului

poștal la 13 martie 2020 cu copii pentru toți participanți la proces.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Conform materialelor cauzei, încheierea din 9 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată participanților la proces, însă nu există date de

recepționare a încheierii recurate.

Astfel, Colegiul constată că recursul depus de Chirița Andrei, a fost declarat

în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.

Materialele dosarului atestă că, la 17 decembrie 2019, apelantul Chirița

Andrei a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Instanța de apel soluționând chestiunea punerii pe rol a apelului, prin

încheierea din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a constatat că cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 CPC și astfel, nu a dat curs

cererii de apel declarată de Chirița Andrei. S-a comunicat apelantului Chirița

Andrei de a prezenta cererea de apel întocmită cu exigențele Legii , inclusiv în

limba de stat și într-un număr egal cu participanți la proces.

Chirița Andrei a recepționat încheierea din 17 februarie 2020 la data de 6

martie 2020 conform avizului de recepție (f.d.63).

La 13 martie 2020 Chirița Andrei a depus cerere de apel motivată (f.d.66-67).

La 9 iunie 2020, instanța de apel a conchis că Chirița Andrei nu a îndeplinit

în termen indicațiile date prin încheierea din 17 februarie 2020 și astfel, a restituit

cererea de apel prin prisma art.369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Chirița Andrei, având calitatea procesuală de apelant, trebuie să

îndeplinească anumite obligațiuni printre care și existența unui interes în

examinarea acțiunii sale, iar în cazul neîndeplinirii prin prisma art.10 Codul de

procedură civilă, este ținută să suporte consecințele nefavorabile, rezultate din

necunoaștere ori interpretarea viciată a prevederilor legii.

Respectiv, reieșind din dispoziția art.369 alin.(1) lit. a) din Codul de

procedură civilă neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termenul stabilit de

instanță, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în

termenul legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.

2

Colegiul reține că, conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz

de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum

și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Potrivit art. 16 al Codului de procedură civilă, neexecutarea nemotivată a

actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări

legale, precum și lipsa de considerație față dejudecată, atrag răspunderea

prevăzută înprezentul cod și în alte legi.

Colegiul constată că, Chirița Andrei depunând cerere de apel, avea obligația

ca această cerere să corespundă exigențelor legii, obligație indicată atât în

încheierea instanței de apel, cât și stabilită expres de legea procesuală.

Astfel, prevederile art. 365 al Codului de procedură civilă impun oricare

cerere de apel cu niște condiții de formă și conținut, care și în lipsa indicației

instanței de apel, urmează a fi respectate de orice justițiabil.

Totodată instanța de recurs reține că, este important de menționat că în recursul

formulat, Chirița Andrei nu neagă faptul că a recepționat încheierea instanței de

apel prin care nu s-a dat curs apelului declarat ci prezintă probe precum că, cererea

de apel motivată a fost depusă prin intermediul oficiului poștal la 13 martie 2020

cu copii pentru toți participanți la proces.

Colegiul civil apreciază critic afirmația recurentului precum că a depus la

oficiul poștal cererea de apel în atâtea copii câți participanți sunt la proces,

deoarece conform materialelor dosarului se atestă contrariul.

Sub acest aspect, instanța de recurs apreciază alegațiile recurentului ca

irelevante, or, în conformitate cu art.364 alin.(2) CPC, cererea de apel și

înscrisurile noi care nu au fost prezentate în primă instanță se depun cu atâtea

copii cîți participanți la proces sunt, plus câte o copie pentru instanța de apel.

Copiile de pe înscrisuri se legalizează în modul stabilit de lege.

Potrivit dispozițiilor art.365 alin.(1) CPC, în cererea de apel se indică: a)

instanța căreia îi este adresat apelul; b) numele sau denumirea, domiciliul sau

sediul apelantului, calitatea lui procedurală; c) hotărîrea atacată, instanța care a

emis-o, completul de judecată, data emiterii; d) motivele de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul; e) probele invocate în susținerea apelului; f) solicitarea

apelantului; g) numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel; h)

documentele ce se anexează.

Reținând cele constatate, precum și obligația părților și participanților la

proces de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale, se

concluzionează că Chirița Andrei urma să depună cererea de apel în conformitate

cu exigențele legii precum și să înlăture neajunsurile stipulate în termenul și

modul stabilit de lege.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza

SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa,

supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din

3

partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță

care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul

6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest

scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o

instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1,

decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate

rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly

& Sons Ltd and Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea

din 10 iulie 1998).

Colegiul notează că există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele

folosite și scopul legitim urmărit în situația în care nu a fost efectuată înlăturarea

neajunsurilor stabilite, iar soluția instanței de restituire a apelului nu poate fi

privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Chirița Andrei și de a menține încheierea din 9 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Chirița Andrei.

Se menține încheierea din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Chirița împotriva

Instituției Publice Gimnaziul ,,Anton Moraru” cu privire la anularea ordinului,

încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la serviciu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4