3ra-44/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-44/22 2-21037897-01-3ra-12012022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, Vl. Clima, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 04 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești privind anularea actului administrativ, împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, c o n s t a t ă: La 15 martie 2021, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești solicitând anularea deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7/20 din 11 decembrie 2020 „cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești (f.d.2-3).

În motivarea acțiunii a invocat că, prin decizia nr.7/20 din 11 decembrie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești” în temeiul art.14 alin.(2) lit.q1) al Legii nr.436/2006 privind administrația publică locală, art.6 alin.(1) lit.n), alin.(5) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și în scopul stabilirii regulilor generale și speciale privind desfășurarea activității pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești, Consiliul orașului Șoldănești a decis: să aprobe Regulamentul de desfășurare a activității pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești, conform anexei; persoanele fizice și juridice care desfășoară activității de comerț în piața de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești, sunt obligate să respecte prevederile prezentului Regulament; să aducă la cunoștința persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități de comerț cu prevederile Regulamentului nu anulează și nu substituie prevederile Legii nr.231 din 23/2010 cu privire la comerțul interior și altor acte normative în vigoare, și stabilește interdicții și cerințe suplimentare, la desfășurarea activității de comerț în piața de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești; în cazul desfășurării activității de comerț cu indicarea prevederilor legislației și/sau Regulamentului,

persoana fizică și persoana juridică este pasibilă 1 răspunderii contravenționale, conform Codului contravențional, suspendării și/sau încetării activității de comerț; se recomandă persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități de comerț în piața de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești, examinarea și studierea Ghidului privind desfășurarea activității de comerț, amplasat pe pagina autoritățile administrației (www.mec.gov.md); autoritățile administrației publice locale în comun cu Inspectoratul de Poliție Șoldănești vor asigura ordinea publică în piață și vor întreprinde măsurile necesare întru stoparea comerțului ilicit în afara pieței. Mai indică reclamantul că, la 17 decembrie 2020, a fost publicată în Registrul de stat al actelor locale decizia nr.7/20 din 11 decembrie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești”.

La 15 ianuarie 2021, Oficiul Teritorial Orhei examinând legalitatea deciziei, a contestat adoptarea acestui act administrativ prin notificarea nr.1304/OT8-19 din 15 ianuarie 2021, invocând prevederile art.12 din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior. Totodată, a mai indicat că, administrator al pieței a fost numită Serafima Focșa, consilier orășenesc. Decizia nr.6/7 din 27 noiembrie 2020 cu privire la autorizarea activității pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești, în cadrul Societății pe Acțiuni Salubritate Șoldănești adoptată de consiliul orașului Șoldănești a fost notificată de către Cancelarie.

Reclamantul a mai indicat faptul că, Societatea pe Acțiuni Salubritate Șoldănești nu desfășoară activitate de comerț, genuri de activitate privind gestionarea/autorizarea activității pieței de mărfuri și produse agricole (conform anexei nr.1 din Legea 231/2010 privind comerțul intern, nu se revăd), nu sunt anexate acte confirmative contrar pct.25, 26 al Hotărârii Guvernului nr.672/2017, privind genul de activitate, transmiterea pieței, a unităților comerciale amplasate în perimetrul acesteia. În gestiunea societății pe acțiuni (acte primire - predare), nu este indicat concret numărul cadastral al terenului amplasării pieței, contrar legislației în vigoare.

Totodată, la 31 ianuarie 2020 a fost publicată în registrul de stat al actelor locale decizia nr.1/10 din 29 ianuarie 2020 cu privire la transmiterea în gestiunea operatorului Societatea pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești” a construcției cu numărul cadastral 8301120.136 și teren aferent cu numărul 8301120.136.01 transmise în folosință deja la bilanțul Întreprinderii Municipale Regia Apă Canal, aflată în procedură de insolvabilitate, fără să determine inițierea procedurii administrative contrar art.69, Titlul II Capitolul I, Cod Administrativ, care a fost notificată și înaintată acțiune în contencios administrativ la 23 octombrie 2020, la care urmează să se expună instanța de judecată.

Examinând procesul - verbal al ședinței Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7 din 17 decembrie 2020 a constatat că, Mihai Ioncu, simultan consilier și administrator al Societății pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești” a participat la vot, contrar prevederilor art.21 lit.(b) al Legii privind administrația publică locală nr.436/2006, administrator a pieței fiind numită Serafima Focșa - consilier orășenesc și raional, care la fel, a participat la vot, în ședință. Având în vedere faptul că, nu a fost examinată notificarea nr.1304/OT8-19 din 15 ianuarie 2021, Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat a depus prezenta acțiune în instanța de judecată, solicitând anularea deciziei nr.7/20 din 11 decembrie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești”.

2 Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul central, s-a dispus transmiterea cauzei menționate spre examinare la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței (f.d.73-74). Prin încheierea din 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus atragerea în proces a Societății pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești”, în calitate de persoană terță (f.d.95- 96). Prin hotărârea din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat al Republicii Moldova împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7/20 din 11 decembrie 2020 „cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești (f.d.173).

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, Consiliul orășenesc Șoldănești, la adoptarea deciziei nr.7/20 din 11 decembrie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de funcționare a pieței de mărfuri și produse agricole din orașul Șoldănești”, a acționat în corespundere cu competențele legale care i-au fost atribuite de legislator, ce-i permite stabilirea în cadrul Regulamentului de comerț local, a interdicțiilor și cerințelor privind desfășurarea activității de comerț. Referitor la faptul numirii în calitate de administrator al pieței, a Serafimei Focșa, consilier orășenesc, care ar fi participat la procedura de vot, instanța de judecată a menționat faptul că, la actele pricinii nu a fost anexat nici un înscris care ar confirma cele indicate de reclamant.

Astfel, argumentele aduse în acest sens, au fost respinse. Totodată, instanța a respins, ca nefondate, și argumentele părții reclamante cu privire la faptul că, Societatea pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești” nu desfășoară activitate de comerț, gestionarea, autorizarea activității pieței de mărfuri și produse agricole, notând în acest context că, potrivit art.4 al Statutului Societății pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești”, înregistrat la ÎS „Camera Înregistrării de Stat” la data de 14 ianuarie 2015, societatea va putea desfășura orice altă activitate neinterzisă de lege. De asemenea, a fost respins și argumentul reclamantului precum că, nu este indicat concret numărul cadastral a terenului amplasării pieței, deoarece acesta a fost stabilit printr- un alt act administrativ, fapt ce nu este interzis prin lege.

Instanța a constatat că, prin decizia nr.1/10 din 29 ianuarie 2020 a Consiliului orășenesc Șoldănești s-a dispus transmiterea în gestiunea operatorului Societatea pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești” a construcției cu numărul cadastral 8301120.136 și teren aferent cu nr.8301120.136.01. Instanța ierarhic inferioară a concluzionat necesar de a respinge ca nefondat și argumentul invocat de reclamant cu privire la faptul că, potrivit procesului - verbal al ședinței Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7 din 17 decembrie 2020, Mihai Ioncu a exercitat simultan funcția de consilier și administratorul Societății pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești” participând la vot.

În susținerea concluziei a indicat că, aspectul invocat de reclamant nu reprezintă în sine temei suficient pentru anularea actului normativ contestat, și că, prin actul de constatare nr.104/12 din 24 octombrie 2019 inspectorul de integritate a dat o apreciere situației de incompatibilitate invocată, fiind încetată procedura de control, nefiind constatată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Instanța ierarhic inferioară a reținut că, actul de constatare nr.104/12 din 24 octombrie 2019 a Autorității Naționale de Integritate n-a fost contestat, produce efectele juridice de 3 rigoare, obținând prin prisma art.140 din Codul administrativ, puterea lucrului decis al actelor administrative individuale.

Mai mult, instanța a mai menționat că, decizia Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7/20 din 11 decembrie 2020 a fost votată cu un număr total de 10 voturi, deși pentru adoptare erau suficiente 8 (opt) voturi. Drept urmare, votul exercitat de Mihai Ioncu, nu a fost unul decisiv, iar aprobarea deciziei nu a depins de votul acestuia. În această ordine de idei, instanța de judecată a constatat lipsa temeiurilor de drept pentru anularea deciziei contestate, or, la emiterea deciziei Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7/20 din 11 decembrie 2020, autoritatea publică a luat în considerație toate faptele, exercitându-și dreptul discreționat în limitele și conform scopului acordat prin lege, considerente din care, instanța a concluzionat necesar de a respinge acțiunea reclamantului, or, motive de nulitate, nu au fost constatate.

La 08 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la 05 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat, prin care a solicitat casarea hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii (f.d.184-186, 188-191). La 13 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului orășenesc Șoldănești și Societății pe Acțiuni „Salubritate Șoldănești” copia recursului depus de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.196), însă, deși au recepționat corespondența, până la data examinării admisibilității recursului, nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul 4 de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că, termenul stabilit în săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul. Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Din actele cauzei cert rezultă că, la 08 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul hotărârii contestate (f.d.173). 5 Potrivit materialelor cauzei, la 10 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat dispozitivul hotărârii din 08 noiembrie 2021 (f.d.183).

La 05 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal și la 08 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat, prin care a solicitat casarea hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii (f.d.184-186, 188-191). Potrivit avizului de recepție, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a recepționat copia hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău la 17 decembrie 2021 (f.d.193). Distinct se reține că, hotărârea motivată din 08 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md.

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă începând cu 18 decembrie 2021, ziua imediat următoare de la data notificării Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a hotărârii integrale a Curții de Apel Chișinău. Cu toate aceste, până la momentul examinării admisibilității recursului, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat nu a depus recursul motivat împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție opinează că, reieșind din caracterul devolutiv al recursului, noțiunea de „motivare a recursului” în lato sensu presupune în sine arătarea unor critici, care sunt de natură să facă vizibile netemeinicia hotărârilor contestate.

Evidențierea în cererea de recurs a celor mai mici critici de manifestare a dezacordului cu soluțiile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare, cu indicarea temeiurilor de netemeinicie a actelor judecătorești contestate, pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor pot fi privite în esență ca o motivare în lato sensu a recursului. La caz, recurentul nu a indicat nici o critică asupra soluției pronunțate de instanța ierarhic inferioară, fapt ce nu poate duce la identificarea cererii de recurs depuse la 08 decembrie 2021, ca un recurs motivat. Mai mult, recurentul a indicat în conținutul recursului nemotivat că, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază recursul, dar și probele invocate în susținerea acestuia, le va prezenta după recepționarea hotărârii integrale.

Astfel, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, începând cu 18 decembrie 2021 a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul motivat în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului și prezentării motivării acestuia în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil. Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. 6 Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat ca inadmisibil. Conform art.230, 245 și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 7