3ra-232/22 — anularea actului administrativ

3ra-232/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-232/22

2-19134226-01-3ra-01032022

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Motricală)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul sătesc Corjova, r-

nul Criuleni, terți XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX cu

privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută

hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului

sătesc Corjova, r-nul Criuleni cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 aprilie 2019 Consiliul sătesc

Corjova, r-nul Criuleni a adoptat decizia nr.1/5 „Cu privire la aprobarea dispozițiilor

primarului”, prin care au fost aprobată dispoziția primarului satului Corjova, r-nul

Criuleni nr.9 din 12 martie 2019 cu privire la lichidarea consecințelor în urma vântului

puternic și dispoziția nr.11 din 26 martie 2019 cu privire la achitarea premiului

funcționarilor publici pentru perioada anului 2018.

În conformitate cu art.64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia

menționată și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale.

Prin notificarea nr.1304/OT -541 din 13 iunie 2019, a solicitat Consiliului satului

4

Corjova, r-nul Criuleni abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ

considerat ilegal, însă până la moment autoritatea publică locală emitentă, Consiliul

sătesc Corjova, r-nul Criuleni, contrar art.64 alin.(1) și (2) și art.167 alin.(1) și (2) din

1

Codul administrativ, precum și 68 alin.(3) și (4) din Legea privind administrația publică

locală, nu a luat nicio decizie cu privire la examinarea notificării înaintate.

Ca urmare a exercitării controlului asupra actului administrativ menționat, s-a

constatat că acesta a fost adoptat cu încălcarea cadrului legal, în special cu abateri de la

prevederile art.21 alin.(1) și (2) din Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stipulează că, personalul din unitățile

bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale și al zilelor

de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate

pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de

salarizare la nivel de unitate bugetară. Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte,

nu va depăși salariul de bază al persoanei premiate.

Mai mult, norma dată de drept a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2020 conform art.30

alin.(2) din Legea menționată.

În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat

admiterea acțiunii, anularea integrală a deciziei nr.1/5 din 26 aprilie 2019 a Consiliului

sătesc Corjova, r-nul Criuleni „Cu privire la aprobarea dispozițiilor primarului”.

Prin încheierea protocolară din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central au fost atrași în proces în calitate de terți XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX și XXXXX.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat.

La 30 septembrie 2020, Judecătoria Criuleni, sediul Central a expediat în adresa

participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

copia dispozitivului hotărârii din 16 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

nr.14670-14677 (f.d.119, vol.I).

La 06 octombrie 2020, Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat i-a fost

notificată copia dispozitivului hotărârii primei instanțe, fapt ce rezultă din avizul poștal

de recepție anexat la actele cauzei (f.d.122, vol.I).

La 14 octombrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

apel împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.133, vol.I).

La 28 decembrie 2020, Judecătoria Criuleni, sediul Central a expediat în adresa

participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

copia hotărârii integrale din 16 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

nr.20482-20489 (f.d.132, vol.I).

La 16 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 16

septembrie 2020, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral (f.d.139-

141, vol.I).

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 16

septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

La 25 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 26

2

februarie a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 03

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 16 septembrie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată decizia din 03

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 16

septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

Fiind învestite cu judecarea prezentei cauze, prima instanță și instanța de apel au

motivat soluțiile de respingere a acțiunii, reieșind din următoarele circumstanțe.

Prin dispoziția nr.11 din 26 martie 2019 a Primarului satului Corjova „Cu privire la

achitarea premiilor funcționarilor publici pentru perioada anului 2018” s-a dispus

acordarea premiului anual în cuantum de 10% din salariul anual total efectiv lucrat în

anul 2018 a următorilor funcționari publici: XXXXX (Primar al satului Corjova) - 10%

în sumă de XXXXX lei, XXXXX (secretar al Consiliului local Corjova) - 10% în sumă

de XXXXX lei, XXXXX (contabil șef) - 10% în sumă de XXXXX lei, XXXXX (inginer

cadastral) - 10% în sumă de XXXXX lei, XXXXX (perceptor fiscal) - 10% în sumă de

XXXXX lei și XXXXX (contabil) - 10% în sumă XXXXX lei.

Instanțele au stabilit lipsa la materialele cauzei a vreunei cereri privind anularea

dispoziției indicate sau dovada contestării și anulării acesteia în cadrul altei proceduri

administrative sau judiciare.

Totodată, au reținut că prin decizia nr.1/5 din 26 aprilie 2019 a Consiliului sătesc

Corjova „Cu privire la aprobarea dispozițiilor primarului” au fost aprobate dispozițiile

Primarului satului Corjova nr.9 din 12 martie 2013 „Cu privire la lichidarea

consecințelor în urma vântului puternic” și nr.11 din 26 martie 2019 „Cu privire la

achitarea premiului funcționarilor publici pentru perioada anului 2018”.

În contextul pretențiilor deduse judecării, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au remarcat că în temeiul art.68 alin.(1)-(4) din Legea privind administrația publică

locală, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice

locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale

emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau

parțială. În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data

primirii copiei de pe act. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea

locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, în

termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a

reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de

contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului

de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale

emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de

abrogare a actului în cauză.

3

Suplimentar, cu trimitere la prevederile art.1 alin.(1) și (2), art.2, art. 40 alin. (1),

(2) și (4) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public (în redacția în vigoare la data emiterii actului administrativ

contestat), art.21 alin.(1) și (2), art.28, art.30 alin.(1) și (2) din Legea nr.270 din 23

noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în redacția în

vigoare la data emiterii actului contestat), pct.1, 3, 11 din Hotărârea Guvernului nr.180

din 11 martie 2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare

(în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat), pct.14 din Regulamentul privind

modul de calculare și plată a premiului anual personalului din unitățile bugetare, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.180 din 11 martie 2013, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au constatat că premierea și cuantumul premiului anual pentru anul 2018 a

funcționarilor publici din cadrul unităților bugetare se realiza, respectiv, determina prin

actul administrativ emis de conducătorul instituției respective, iar modalitatea de calcul

și plată a premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2018 a fost explicată de

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova prin scrisoarea nr.08-06-24 din 18 ianuarie

2019, anexată la dosar (f.d. 36, vol.I).

Din cele menționate, și având în vedere că dispoziția nr.11 din 26 martie 2019 a

Primarului satului Corjova „Cu privire la achitarea premiului funcționarilor publici

pentru perioada anului 2018”, aprobată prin decizia nr. 1/5 din 26 aprilie 2019 a

Consiliului sătesc Corjova, r-nul Criuleni, ce constituie obiectul prezentului proces, viza

premierea funcționarilor din cadrul Primăriei satului Corjova și anume, a primarului

acestei localități și a secretarului Consiliului local, instanțele de judecată au conchis că la

emiterea deciziei contestate au fost respectate exigențele legale specificate supra.

Or, suportul probator prezent la actele cauzei cert denotă faptul că în anul 2018

XXXXX a fost remunerat cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei,

XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei, XXXXX cu un salariu

brut în mărime totală de XXXXX de lei, XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de

XXXXX lei, XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei, iar

XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei.

Reieșind din cele menționate, instanțele de judecată au constatat lipsa temeiurile de

anularea a actului administrativ contestat.

La 29 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu

emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, recurentul a menționat că

motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va prezenta ulterior după

ce i se va notifica decizia integrală a instanței de apel.

La 11 martie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului sătesc Corjova, r-nul Criuleni, lui

XXXXX, XXXXX, XXXXX, lui XXXXX, XXXXXX și XXXXX copia recursului

depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referințelor, fapt ce rezultă din scrisoare nr.3ra-232/22 și

notificate ultimilor la 03 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție

4

anexate la actele cauzei, însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au

depus referințe (f.d. 28-35, vol.II).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit

cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci

ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale

5

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a

realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit

de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei cert rezultă că la 30 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei, în care a fost indicată termenul și

modalitatea de atac al acesteia prevăzută la art.245 din Codul administrativ (f.d. 6,

vol.II).

Actele cauzei nu atestă date când Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

dispozitivului deciziei participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat (f.d.100).

La 29 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârii din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, recurentul a

menționat că motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va prezenta

ulterior după ce i se va notifica decizia integrală a instanței de apel (f.d. 22-25, vol.II).

Se reține că, la 24 ianuarie 2022, decizia integrală din 30 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

www.cac.instante.justice.md.

Potrivit avizului poștal de recepție nr.DS8006184074AS, anexat la actele cauzei, la

data de 11 februarie 2022 Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat i-a fost

notificată decizia integrală a instanței de apel (f.d.15, vol.II).

Se remarcă că, prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24 februarie 2022, a

fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de 60 de zile,

începând cu 24 februarie 2022.

6

Prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de către instanțele de

judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ, procedurilor de

executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în conformitate cu

prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ, proceselor penale,

cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.

Conform pct.5.2.2 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, termenele de exercitare a căilor de atac în

procedurile de contencios administrativ care se suspendă de drept, aflate în curs la data

intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceiași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele care se suspendă de drept,

în care au fost exercitate căi de atac până la data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se

înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările

ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu 04

aprilie 2022.

Cele menționate atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă

începând cu data de 12 februarie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat deciziei integrale a instanței de apel,

și care a expirat la data de 14 aprilie 2022 (joi) inclusiv, (termen calculat ținând cont de

dispozițiile nr.5 din 02 martie 2022 și nr.13 din 31 martie 2022 ale Comisei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova).

În pofida celor enunțate, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu s-a

conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal

prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia

să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate

cu art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Drept consecință, intervenind aplicarea

sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de

declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și

consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

7

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării

recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate

și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz

Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil, este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8