3ra-232/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-232/22 2-19134226-01-3ra-01032022 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Motricală) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Clima) Î N C H E I E R E 08 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul sătesc Corjova, r- nul Criuleni, terți XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 16 august 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului sătesc Corjova, r-nul Criuleni cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 aprilie 2019 Consiliul sătesc Corjova, r-nul Criuleni a adoptat decizia nr.1/5 „Cu privire la aprobarea dispozițiilor primarului”, prin care au fost aprobată dispoziția primarului satului Corjova, r-nul Criuleni nr.9 din 12 martie 2019 cu privire la lichidarea consecințelor în urma vântului puternic și dispoziția nr.11 din 26 martie 2019 cu privire la achitarea premiului funcționarilor publici pentru perioada anului 2018. În conformitate cu art.64 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a supus controlului obligatoriu de legalitate decizia menționată și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legale.

Prin notificarea nr.1304/OT -541 din 13 iunie 2019, a solicitat Consiliului satului 4 Corjova, r-nul Criuleni abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal, însă până la moment autoritatea publică locală emitentă, Consiliul sătesc Corjova, r-nul Criuleni, contrar art.64 alin.(1) și (2) și art.167 alin.(1) și (2) din 1 Codul administrativ, precum și 68 alin.(3) și (4) din Legea privind administrația publică locală, nu a luat nicio decizie cu privire la examinarea notificării înaintate.

Ca urmare a exercitării controlului asupra actului administrativ menționat, s-a constatat că acesta a fost adoptat cu încălcarea cadrului legal, în special cu abateri de la prevederile art.21 alin.(1) și (2) din Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stipulează că, personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul sărbătorilor profesionale și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară. Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăși salariul de bază al persoanei premiate.

Mai mult, norma dată de drept a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2020 conform art.30 alin.(2) din Legea menționată. În contextul enunțat, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat admiterea acțiunii, anularea integrală a deciziei nr.1/5 din 26 aprilie 2019 a Consiliului sătesc Corjova, r-nul Criuleni „Cu privire la aprobarea dispozițiilor primarului”. Prin încheierea protocolară din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central au fost atrași în proces în calitate de terți XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX. Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 30 septembrie 2020, Judecătoria Criuleni, sediul Central a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, copia dispozitivului hotărârii din 16 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea nr.14670-14677 (f.d.119, vol.I). La 06 octombrie 2020, Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat i-a fost notificată copia dispozitivului hotărârii primei instanțe, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.122, vol.I). La 14 octombrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.133, vol.I). La 28 decembrie 2020, Judecătoria Criuleni, sediul Central a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, copia hotărârii integrale din 16 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea nr.20482-20489 (f.d.132, vol.I).

La 16 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 16 septembrie 2020, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral (f.d.139- 141, vol.I). Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. La 25 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 26 2 februarie a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. Fiind învestite cu judecarea prezentei cauze, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a acțiunii, reieșind din următoarele circumstanțe.

Prin dispoziția nr.11 din 26 martie 2019 a Primarului satului Corjova „Cu privire la achitarea premiilor funcționarilor publici pentru perioada anului 2018” s-a dispus acordarea premiului anual în cuantum de 10% din salariul anual total efectiv lucrat în anul 2018 a următorilor funcționari publici: XXXXX (Primar al satului Corjova) - 10% în sumă de XXXXX lei, XXXXX (secretar al Consiliului local Corjova) - 10% în sumă de XXXXX lei, XXXXX (contabil șef) - 10% în sumă de XXXXX lei, XXXXX (inginer cadastral) - 10% în sumă de XXXXX lei, XXXXX (perceptor fiscal) - 10% în sumă de XXXXX lei și XXXXX (contabil) - 10% în sumă XXXXX lei. Instanțele au stabilit lipsa la materialele cauzei a vreunei cereri privind anularea dispoziției indicate sau dovada contestării și anulării acesteia în cadrul altei proceduri administrative sau judiciare.

Totodată, au reținut că prin decizia nr.1/5 din 26 aprilie 2019 a Consiliului sătesc Corjova „Cu privire la aprobarea dispozițiilor primarului” au fost aprobate dispozițiile Primarului satului Corjova nr.9 din 12 martie 2013 „Cu privire la lichidarea consecințelor în urma vântului puternic” și nr.11 din 26 martie 2019 „Cu privire la achitarea premiului funcționarilor publici pentru perioada anului 2018”. În contextul pretențiilor deduse judecării, instanțele de judecată ierarhic inferioare au remarcat că în temeiul art.68 alin.(1)-(4) din Legea privind administrația publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

3 Suplimentar, cu trimitere la prevederile art.1 alin.(1) și (2), art.2, art. 40 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în redacția în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat), art.21 alin.(1) și (2), art.28, art.30 alin.(1) și (2) din Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat), pct.1, 3, 11 din Hotărârea Guvernului nr.180 din 11 martie 2013 cu privire la plata premiului anual personalului din unitățile bugetare (în redacția în vigoare la data emiterii actului contestat), pct.14 din Regulamentul privind modul de calculare și plată a premiului anual personalului din unitățile bugetare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.180 din 11 martie 2013, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că premierea și cuantumul premiului anual pentru anul 2018 a funcționarilor publici din cadrul unităților bugetare se realiza, respectiv, determina prin actul administrativ emis de conducătorul instituției respective, iar modalitatea de calcul și plată a premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2018 a fost explicată de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova prin scrisoarea nr.08-06-24 din 18 ianuarie 2019, anexată la dosar (f.d.

36, vol.I). Din cele menționate, și având în vedere că dispoziția nr.11 din 26 martie 2019 a Primarului satului Corjova „Cu privire la achitarea premiului funcționarilor publici pentru perioada anului 2018”, aprobată prin decizia nr. 1/5 din 26 aprilie 2019 a Consiliului sătesc Corjova, r-nul Criuleni, ce constituie obiectul prezentului proces, viza premierea funcționarilor din cadrul Primăriei satului Corjova și anume, a primarului acestei localități și a secretarului Consiliului local, instanțele de judecată au conchis că la emiterea deciziei contestate au fost respectate exigențele legale specificate supra.

Or, suportul probator prezent la actele cauzei cert denotă faptul că în anul 2018 XXXXX a fost remunerat cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei, XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei, XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei, XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX lei, XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei, iar XXXXX cu un salariu brut în mărime totală de XXXXX de lei. Reieșind din cele menționate, instanțele de judecată au constatat lipsa temeiurile de anularea a actului administrativ contestat.

La 29 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Totodată, recurentul a menționat că motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va prezenta ulterior după ce i se va notifica decizia integrală a instanței de apel.

La 11 martie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului sătesc Corjova, r-nul Criuleni, lui XXXXX, XXXXX, XXXXX, lui XXXXX, XXXXXX și XXXXX copia recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, fapt ce rezultă din scrisoare nr.3ra-232/22 și notificate ultimilor la 03 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție 4 anexate la actele cauzei, însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe (f.d. 28-35, vol.II). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale 5 stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. În conformitate cu art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Din actele cauzei cert rezultă că la 30 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei, în care a fost indicată termenul și modalitatea de atac al acesteia prevăzută la art.245 din Codul administrativ (f.d. 6, vol.II). Actele cauzei nu atestă date când Curtea de Apel Chișinău a expediat copia dispozitivului deciziei participanților la proces, inclusiv Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (f.d.100). La 29 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Totodată, recurentul a menționat că motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va prezenta ulterior după ce i se va notifica decizia integrală a instanței de apel (f.d. 22-25, vol.II). Se reține că, la 24 ianuarie 2022, decizia integrală din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată: www.cac.instante.justice.md. Potrivit avizului poștal de recepție nr.DS8006184074AS, anexat la actele cauzei, la data de 11 februarie 2022 Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat i-a fost notificată decizia integrală a instanței de apel (f.d.15, vol.II).

Se remarcă că, prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24 februarie 2022, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 24 februarie 2022. 6 Prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de către instanțele de judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ, procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ, proceselor penale, cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.

Conform pct.5.2.2 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceiași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele care se suspendă de drept, în care au fost exercitate căi de atac până la data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu 04 aprilie 2022. Cele menționate atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă începând cu data de 12 februarie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat deciziei integrale a instanței de apel, și care a expirat la data de 14 aprilie 2022 (joi) inclusiv, (termen calculat ținând cont de dispozițiile nr.5 din 02 martie 2022 și nr.13 din 31 martie 2022 ale Comisei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova).

În pofida celor enunțate, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

7 Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8