3ra-994/21 — anularea actului administrativ

3ra-994/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-994/21

Prima instanță, Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Motricală)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Consiliului

or. Criuleni cu privire la anularea actului administrativ individual,

împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova și s-a

menținut hotărârea din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 11 iulie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus acțiune în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului or.Criuleni cu privire la

anularea actului administrativ individual.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 22 martie 2019, Consiliul or Criuleni a

adoptat decizia nr.2/17 „Cu privire la radierea informațiilor din Baza de date grafice a

Serviciului cadastral teritorial Criuleni”.

În urma efectuării controlului de legalitate, conform art.64 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, s-a constatat că decizia

Consiliului or.Criuleni nr.2/17 din 22 martie 2019 a fost adoptată contrar prevederilor legale,

or, conform art.9 alin.(2) din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități ale administrației publice centrale și locale nr.317 din 18 iulie 2003, actele

normative ale autorităților publice locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor

constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

A susținut că potrivit art.9 din Legea cu privire la proprietatea publică a unității

administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999, exercitarea dreptului de proprietate publică

a unităților administrativ-teritoriale constă în activitatea practică, desfășurată de autoritățile

administrației publice locale în ce privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice

locale în corespundere cu legislația. Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a

unităților administrativ-teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației publice

locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi și altor acte legislative în vigoare.

1

Totodată, potrivit art.10 alin.(2), (3) și (4) din Legea cu privire la proprietatea publică a

unității administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999, statul garantează condiții juridice

pentru exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale egale

condițiilor juridice de exercitare a dreptului la orice altă formă de proprietate. Nimeni nu are

dreptul să retragă în mod forțat patrimoniul proprietarului public, cu excepția cazurilor

prevăzute de legislația în vigoare, precum și să ceară comasarea bunurilor acestuia cu

bunurile altui proprietar.

Proprietarul public este în drept să dispună de bunurile proprii după cum crede de

cuviință, fără a încălca legislația. Deopotrivă, conform art.77 alin.(1) și (2) din Legea privind

administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, toate bunurile care aparțin unității

administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situației lor se

prezintă consiliului respectiv. Bunurile domeniului public al unității administrativ-teritoriale

pot fi date în administrare întreprinderilor municipale și instituțiilor publice, concesionate,

date în arendă ori în locațiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în

condițiile legii.

La rândul său, art.2 din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice

nr.121 din 04 mai 2007 definește noțiunea de proprietate publică ca fiind totalitatea bunurilor

domeniului public si a bunurilor domeniului privat ale statului, ale unităților administrativ-

teritoriale, inclusiv ale unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Reclamantul a menționat că regimul juridic al bunurilor proprietate publică este

reglementat de art.10 din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice

nr.121 din 04 mai 2007, iar prin prisma art.11 alin.(1) la înregistrarea de stat a bunurilor

imobile și a altor bunuri proprietate publică în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru

de stat, se indică domeniul proprietății publice la care se raportă bunul înregistrat.

În opinia reclamantului, Consiliul or.Criuleni, prin decizia nr.2/17 din 22 martie 2019, a

renunțat la dreptul de proprietate al unității administrativ teritoriale asupra terenului cu

numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, mod de folosință amenajat.

În același timp, în rezultatul rectificării înscrierilor, prin renunțarea la dreptul de

proprietate și radierea bunului din Registrul bunurilor imobile și baza de date grafice a

bunurilor imobile, nu este clară situația juridică ulterioară a terenului nominalizat.

Astfel, după radierea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile, ar rezulta

că terenul respectiv nu există, fapt ce contravine cadrului normativ. Or, legislația națională nu

reglementează dreptul unităților administrativ teritoriale de a renunța la dreptul de proprietate

asupra terenurilor proprietate publică, înregistrate în modul corespunzător în Registrul

bunurilor imobile, decât doar în cazurile prevăzute expres de lege, adică atribuirea,

modificarea destinației, concesiunea, schimbul sau arenda terenurilor.

De asemenea, reclamantul a menționat că la adoptarea deciziei nr.2/17 din 22 martie

2019 nu a fost întocmit și anexat actul de constatare, consultările publice, cât si alte acte care

au stat la baza adoptării deciziei menționate.

În asemenea circumstanțe, rectificarea înscrierilor prin radierea din Registrul bunurilor

imobile și baza de date grafice a bunurilor imobile vizate în decizie nu poate fi efectuată.

În această ordine de idei, prin notificarea nr.1304/OT4-430 din 08 mai 2018, Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului orășenesc Criuleni, în temeiul

art.68 din Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006,

2

abrogarea deciziei nr.2/17 din 22 martie 2019, în termen de 30 de zile. Însă, prin decizia

nr.3/5 din 30 mai 2019, Consiliul orășenesc Criuleni a respins notificarea nr.1304/OT4-430

din 08 mai 2018.

Considerând ilegale acțiunile autorității publice locale, Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a înaintat prezenta acțiune, solicitând anularea deciziei Consiliului

orășenesc Criuleni nr.2/17 din 22 martie 2019 „Cu privire la radierea informațiilor din Baza

de date grafice a Serviciului cadastral teritorial Criuleni”.

Prin hotărârea din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, a fost respinsă

acțiunea în contencios administrativ depusă către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat.

La 07 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, în conformitate cu art.232 din Codul administrativ, a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 17 august 2020 a fost prezentată

motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 03 martie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a

acțiunii în contencios administrativ.

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 03 martie

2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel în consolidarea

soluțiilor sale au reținut că bunul imobil, terenul cu numărul cadastral XXXXX, cu suprafața

de XXXXX ha, nu se află în proprietatea statului și a administrației publice locale, iar

decizia contestată a fost adoptată în scopul asigurării exercitării dreptului de proprietate de

către proprietarii terenurilor adiacente lotului de teren în litigiu.

Au constatat instanțele de judecată că la caz nu poate fi invocată renunțarea la dreptul de

proprietate de către autoritatea publică locală. Iar, acțiunile Consiliului or. Criuleni exprimate

prin decizia contestată nr.2/17 din 22 martie 2019 derivă din atribuțiile instituite de legislator

în vederea unei administrări eficiente a bunurilor unității administrativ-teritoriale respective,

or, consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de

interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice, respectiv în

condițiile administrării de către autoritatea publică locală a bunurilor publice, aceasta

urmează a întreprinde măsuri în vederea eficientizării administrării, inclusiv ale terenurilor

care se află în circumscripția teritorială a unității administrativ teritorială.

La 04 mai 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în conformitate cu

art.245 alin.(1) din Codul administrativ, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei din 21 aprilie 2021

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii sale. Subsecvent,

recurentul a notat că motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază recursul, le va

prezenta ulterior printr-o cererea de recurs motivată, după ce va lua cunoștință cu decizia

integrală a instanței de apel.

Prin încheierea din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată greșeala

admisă în dispozitivul deciziei și în decizia integrală din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel

3

Chișinău, prin excluderea din partea introductivă a dispozitivului deciziei și a decizia

integrale din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a grefierului Liliana Matei.

Prin încheierea din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art.246 alin.(1)

și (2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil recursul depus de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, din motivul neprezentării motivării recursului la

Curtea Supremă de Justiție în termenul prevăzut de art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

Se reține că la 22 septembrie 2021 în procedura Curții Supreme de Justiție a parvenit

prezenta cauză de contencios administrativ, fapt ce rezultă de pe ștampila aplicată pe tartajul

dosarului, expediată de către Curtea de Apel Chișinău în adresa instanței de recurs, pentru

examinarea cererii de recurs motivate depuse de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, prin intermediul oficiului poștal, la data de 07 iunie 2021 și înregistrată în

Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Chișinău la 09

iunie 2021 cu nr.S-10671 (f.d. 179-186).

În motivarea recursului Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial prezenta speță, nefiind elucidate circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, pe care prima instanță le-a considerat constatate, nu au fost dovedite cu

probe veridice și suficiente, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A reținut că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că la actele cauzei nu au fost

anexate procesele-verbale ale consultărilor publice, actele de constatare, planul cadastral și

decizia de corectare a erorilor.

Au fost ignorate și dispozițiile pct.118 lit.a) și c) din Instrucțiunea cu privire la modul de

elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice aprobat prin ordinul nr.140 din

06 august 2012 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, care stabilesc că la cererea unui sau

mai mulți titulari de drept, la inițiativa autorității publice locale sau în cadrul programului de

corectare a erorilor, specialistul de lucrări cadastrale va întocmi actul de constatare.

Mai mult, decizia contestată a fost adoptată în lipsa actului de constatare, care dovedește

necesitatea anulării dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, precum și în lipsa unei

expertize conform cerințelor prevăzute de Legea nr. 100/2017 privind actele normative.

Au fost trecute cu vederea și prevederile art.2 din Legea nr.121/2007 privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice, care stipulează expres că proprietatea

publică este totalitatea bunurilor domeniului public și a bunurilor domeniului privat al

statutului, ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv ale unității teritoriale autonome

Găgăuzia.

Un alt argument întru anularea deciziei vizate este regimul juridic al bunurilor

proprietate publică reglementat la art.10 din aceeași lege, care potrivit art.11 alin.(1), la

înregistrarea de stat a bunurilor imobile și a altor bunuri proprietate publică în cadastrul

bunurilor imobile sau în alt registru de stat, se indică domeniul proprietății publice la care se

raportă bunul înregistrat.

Recurentul a menționat că exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților-

teritoriale constă în activitatea practică, desfășurată de autoritățile publice locale în ce

privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice locale în conformitate cu

4

legislația. Modul de exercitare a dreptului de proprietate este prevăzut la art.9 din Legea

nr.523/1999 cu privire la proprietate publică a unității administrativ-teritoriale.

Totodată, art.10 alin.(2),(3) și (4) din Legea nr.523/1999 cu privire la proprietate publică

a unității administrativ-teritoriale, prevede că statul garantează condiții juridice pentru

exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale egale

condițiilor juridice de exercitare a dreptului la orice altă formă de proprietate. Nimeni nu este

în drept să retragă în mod forțat patrimoniul proprietarului public, cu excepția cazurilor

prevăzute de legislația în vigoare, precum și să ceară comasarea bunurilor acestuia cu

bunurile altui proprietar.

Consideră recurentul că Consiliul or.Criuleni prin decizia nr.2/17 din 22 martie 2019 a

renunțat la dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr.cadastral XXXXX, cu suprafața

de XXXXX ha, cu modul de folosință amenajat.

Astfel, ca urmare a renunțării la dreptul de proprietate asupra bunului imobil în litigiu se

subînțelege folosirea unui abuz de putere din partea autorității publice locale, delapidare de

bunuri al unității administrativ-teritoriale or.Criuleni și încălcarea regimului juridic al

bunurilor imobile proprietate publică a autorității publice locale respective.

Recurentul opinează că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, iar din aceste considerente autoritatea

publică locală suportă prejudiciu sub formă de venit ratat.

La 24 septembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului or.

Criuleni recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, notificată primului la 29 septembrie

2021, fapt ce rezultă din avizul de recepție DS8005413605AS (f.d. 187, 189), însă intimatul

nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.(2).

Potrivit art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată în

ședință publică la 21 aprilie 2021 (f.d. 138, 139-147, 159-160).

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale XXXXX rezultă

că, la 23 aprilie 2021, ora 14.37, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților

la proces, inclusiv recurentului Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la adresa de

5

e-mail „otcs_chisinau@gov.md”, pentru notificare dispozitivul deciziei 21 aprilie 2021

(f.d.148).

La 04 mai 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus la Curtea de

Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 03 martie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.

149).

Din conținutul scrisorii de comunicare a actului de procedură de la fila dosarului 156

rezultă cert că, la 17 mai 2021, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat pentru notificare copia deciziei motivate din 21

aprilie 2021.

Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8001693068AS, decizia motivată din

21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat la 27 mai 2021 (f.d. 158). Această circumstanță este confirmată și prin

informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line

de urmărire a expedierii (Track & Trace)”

[https://posta.md/ro/tracking?id=DS8001693068AS], conform căreia trimiterea poștală

DS8001693068AS a fost livrată destinatarului la 27 mai 2021.

Astfel, prin avizul de recepție a corespondenței DS8001693068AS și prin informația

publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” se atestă indubitabil că decizia motivată

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat la 27 mai 2021.

Cu toate acestea, la data emiterii de către Curtea Supremă de Justiție a încheierii din 07

iulie 2021, la materialele dosarului nu se regăsea recursul motivat al recurentului împotriva

deciziei instanței de apel, din care considerent instanța de recurs a declarat inadmisibil

recursul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în temeiul art.245 alin.(2) și art.

246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ.

Totodată, ține de menționat că la 22 septembrie 2021 în procedura Curții Supreme de

Justiție a parvenit prezenta cauză de contencios administrativ, fapt ce rezultă de pe ștampila

aplicată pe tartajul dosarului, expediată de către Curtea de Apel Chișinău în adresa instanței

de recurs, pentru examinarea cererii de recurs motivate depuse de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat la data de 07 iunie 2021 prin intermediul oficiului poștal, și

înregistrată în Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel

Chișinău, la 09 iunie 2021 cu nr. S-10671 (f.d. 179-186).

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține prevederile art.245 alin.(2) din Codul administrativ, care cert, expres și

imperativ stipulează că, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din sensul normei de drept citate supra, rezultă că după notificarea deciziei integrale a

instanței de apel (care a fost contestată în prealabil cu un recurs nemotivat), recurentul

urmează să depună motivarea recursului în interiorul termenului legal și nemijlocit la Curtea

Supremă de Justiție.

6

Ține de notat că regula impusă de legiuitor la art.245 alin.(2) din Codul administrativ,

reprezintă o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice, care este dictată de cumularea a două condiții strict necesare și anume,

în primul rând să fie prezentat recursul motivat în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei integrale a instanței de apel și în al doilea rând acesta trebuie să fie depus la Curtea

Supremă de Justiție, aceste dispoziții fiind obligatorii pentru participanții la proces, în caz

contrar survin consecințele prevăzute la art. 246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, iar

valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din cele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție constată că deși Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin intermediul

oficiului poștal, a depus la data de 07 iunie 2021 recursul motivat, totuși acesta, contrar

dispozițiilor art.245 alin.(2) din Codul administrativ, nu a fost prezentat instanței competente

(Curtea Supremă de Justiție) după cum sugerează imperativ legea, dar la Curtea de Apel

Chișinău.

Mai mult ca atât, recursul motivat al Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împreună cu dosarul au parvenit în procedura Curții Supreme de Justiție cu mult după

expirarea termenului prevăzut de lege și anume la 22 septembrie 2021. Or, se consideră ca

fiind respectate dispozițiile art.245 alin.(2) din Codul administrativ, doar în situația în care

recursul motivat este prezentat (depus) nemijlocit la Curtea Supremă de Justiție, cu

respectarea termenului de 30 de zile de la notificarea deciziei integrale a instanței de apel,

ceea ce în cazul speței nu a fost respectat, fapt ce impune aplicarea sancțiunii procedurale

prevăzută de art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, prin declararea acestuia ca

inadmisibil.

La caz, se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să

își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja

dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea

actului de procedură doar strict în modul și până la expirarea termenului prevăzut de lege, la

caz, prin prezentarea motivării recursului nemijlocit la Curtea Supremă de Justiție și în

interiorul termenului de 30 de zile de la notificarea deciziei integrale prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, adică până la de 28 iunie 2021 inclusiv, având în vedere

faptul că decizia integrală din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului la 27 mai 2021 (f.d. 158).

De altfel, buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte modalitatea de

depunere și termenele prevăzute de lege, or, condițiile de depunere a motivării recursului

prevăzute la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, sunt imperative, absolute astfel că

nerespectarea acestora atrage drept consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea modului de depunere a recursului motivat a generat

încălcarea termenului de prezentare a motivării recursului, care se datorează în exclusivitate

7

comportamentului pasiv și indiferent al Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui

recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de

art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,

totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor

juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat ca inadmisibil.

Conform art.230, 245 și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

8