3ra-537/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-537/21 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (jud. A. Motricală) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 4 august 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Anatolie Țurcan Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 18 ianuarie 2019, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea Deciziei nr.4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni „cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile”.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 19 octombrie 2018, Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni a dispus, prin Decizia nr.4/9, aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile cu numerele cadastrale, suprafețele și categoriile de destinație, conform unui tabel care cuprinde 25 de rubrici respective, 25 de numere cadastrale ale bunurilor imobile, cu confirmarea dreptului de proprietate a terenurilor cu numerele cadastrale: 3125103511, 3125112357, 3125112356, 3125111715, 3125111703, 3125109526, 3125113123, 3125113104, 3125111177, 3125111705, 3125111704, 3125111716, 3125111707, 3125111708, 3125111709, 3125111710, 3125111711, 3125111712, 3125111713, 3125111714, 3125111702, 3125111261, 3125111265, 3125111717, 3125113405.3.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, efectuînd controlul, sub aspectul legalității, a actelor adoptate de autoritățile administrației publice locale, conform art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, consideră că decizia nr.4/9 din 19 octombrie 2018, emisă de Consiliul 1 sătesc Cruglic, raionul Criuleni, „Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile” contravine prevederilor legislației în vigoare. În conformitate cu art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a solicitat Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni, prin notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018, reexaminarea și abrogarea deciziei contestate.

Prin răspunsul Primarului satului Cruglic, Gheorghi Druța, care a comunicat că „divergențele la categoriile de destinație indicate în planul geometric cu cele votate la ședința consiliului local sunt niște greșeli comise și nu e vorba de acțiune ilegală intenționată.Toate punctele din notificare vor fi examinate și modificate la ședința consiliului local care se va desfășura în prima jumătate a lunii decembrie 2018. De aceea, solicită întreruperea definitivă a acțiunilor ce țin de executarea notificării cu pricina”. La data de 21 decembrie 2018, a avut loc ședința Consiliului local și nu a fost examinată notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018 cu privire la reexaminarea și/sau abrogarea deciziei contestate.

În opinia reclamantului, decizia nominalizată este adoptată contrar prevederilor legislației în vigoare. Potrivit portalului informațional al Registrului bunurilor imobile al Agenției Relații Funciare și Cadastru, rezultă că: - Bunul imobil cu număr cadastral 3125111715, cu suprafața de 0,0196 ha, la capitolul „destinația bunului imobil” este indicat - „agricol”, însă potrivit deciziei prezentate spre control - „grădini”. - Bunul imobil cu număr cadastral 3125109526, cu suprafața de 3,7458 ha, la capitolul „destinația bunului imobil” este indicat - „agricol”, însă potrivit deciziei prezentate spre control - „construcții”. - Bunul imobil cu număr cadastral 3125113123, cu suprafața de 0,0679 ha, la capitolul „dreptul de proprietate asupra bunului imobil” - informația privind înregistrarea dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra terenului cu număr cadastral 3125113123 este înregistrată în calitate de proprietar „satul Cruglic, raionul Criuleni”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125113404, cu suprafața de 0,0132 ha, la capitolul „destinația bunului imobil” este indicat - „pentru construcții”, însă potrivit deciziei prezentate spre control - „cale de comunicații”. - Bunul imobil cu număr cadastral 3125111177, cu suprafața de 0,0235 ha, la capitolul „dreptul de proprietate asupra bunului imobil” - informația privind înregistrarea dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra terenului este înregistrată în calitate de proprietar „satul Cruglic, raionul Criuleni”, însă potrivit deciziei prezentate spre control suprafața constituie „0,0255 ha”. - Bunul imobil cu număr cadastral 3125111716, cu suprafața de 0,0379 ha, la capitolul „destinația bunului imobil” este indicat „pentru construcții”, însă potrivit deciziei prezentate spre control - „cale de comunicație”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125111717, cu suprafața de 0,00241 ha, la capitolul „destinația bunului imobil” este indicat „pentru construcții”, însă potrivit deciziei prezentate spre control - „amenajat.” 2 Prin urmare, reieșind din prevederile art.290 alin.(1), art.321 alin.(2) din Codul civil, art.14 alin.(2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală, art.3, art.14 alin.(1) al Legii nr.354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, confirmarea dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile ia naștere în cazul în care se înregistrează în Registrul bunurilor imobile și doar din momentul înregistrării, proprietarul, adică Consiliul satului Cruglic, are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe prevederile art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art.3, art.5 lit.b), art.17 alin. (2), art.21 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000 și art.166, art.187, art.192 alin.(2), art.277, art. 278 din Codul de procedură civilă. A solicitat reclamantul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea Deciziei nr.4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni “Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile” (f.d.3-8). Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, au fost atrași în proces terții interesați Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu (f.d.141 verso).

Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a respins acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă,Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului administrativ. Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 14 octombrie 2020 a depus apel nemotivat, iar la 31 decembrie 2020 motivarea apelului, în termenul stabilit de lege, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a pretențiilor din acțiune (f.d. 217). Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărîrea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

La 25 februarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 09 martie 2021, a expediat, în adresa Curții Supreme de Justiție, motivarea recursului. În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel, aceasta interpretînd în mod eronat normele de drept material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată. Invederează că prin emiterea deciziei vizate, se ascund unele interese cît privește delapidarea de bunuri imobile ale administrației publice locale Cruglic. Astfel, ca urmare a întocmirii actelor de constatare pe teren și a hotarelor, urmau să fie stabilite surplusurile de teren pentru fiecare teren în parte și înstrăinarea lor, după caz, conform prețului normativ, fără a aduce venit ratat autorității publice locale Cruglic din raionul Criuleni.

3 De asemenea, înregistrarea directă la autoritățile cadastrale a dreptului de proprietate asupra surplusului de teren poate avea loc doar în condițiile Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1453 din 25 februarie 1998, potrivit căreia autoritatea publică locală urmează să confirme acordul proprietarilor terenurilor adiacente și alte documente juridice (act de constatare a hotarelor, extras din registrul bunurilor imobile, plan cadastral/geometric). În opinia recurentului, instanța de apel a examinat doar oportunitatea actului administrativ contestat, nu și legalitatea acestuia, deoarece s-a constatat adoptarea deciziei contestate în lipsa actelor de constatare, în care urmau a fi aplicate semnăturile titularilor de drepturi asupra terenurilor adiacente a căror interese sînt atinse.

Totodată, lipsesc acordurile scrise ale titularilor de drepturi ale căror interese sînt atinse și documentul ce confirmă drepturile de proprietate asupra bunului imobil. În circumstanțele descrise, consideră recurentul că aprobarea planurilor cadastrale și înregistrarea bunurilor imobile vizate în decizie nu poate fi efectuată. Solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea formulată să fie admisă. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată pe 17 februarie 2021, fiind notificată recurentului în data de 17 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001212949AS (f.d. 43, vol. II). Astfel, recursul și motivarea acestuia depuse la 01 martie 2021 și, respectiv, 09 martie 2021, sînt în termen. La 02 februarie 2021, în adresa intimatului Consiliul sătesc Cruglic, raionul criuleni, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la momentul emiterii prezentei încheieri, intimatul nu și-a valorificat acest drept procesual.

Prin încheierea din 7 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită examinarea recursului în complet de 5 judecători. Verificând decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și cererea de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, din considerentele ce urmează. Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 19 octombrie 2018, Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni a dispus, prin Decizia nr.4/9, aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile cu numerele cadastrale, suprafețele și categoriile de destinație, conform unui tabel care cuprinde 25 de rubrici respective, 25 de 4 numere cadastrale ale bunurilor imobile, cu confirmarea dreptului de proprietate a terenurilor cu numerele cadastrale: 3125103511, 3125112357, 3125112356, 3125111715, 3125111703, 3125109526, 3125113123, 3125113104, 3125111177, 3125111705, 3125111704, 3125111716, 3125111707, 3125111708, 3125111709, 3125111710, 3125111711, 3125111712, 3125111713, 3125111714, 3125111702, 3125111261, 3125111265, 3125111717, 3125113405.3.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, efectuînd controlul, sub aspectul legalității, a actelor adoptate de autoritățile administrației publice locale, conform art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a constatat că decizia nr.4/9 din 19 octombrie 2018, emisă de Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, „Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile” contravine prevederilor legislației în vigoare. În conformitate cu art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a solicitat Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni, prin notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018, reexaminarea și abrogarea deciziei contestate.

Prin răspunsul Primarului satului Cruglic, Gheorghi Druța, care a comunicat că „divergențele la categoriile de destinație indicate în planul geometric cu cele votate la ședința consiliului local sunt niște greșeli comise și nu e vorba de acțiune ilegală intenționată.Toate punctele din notificare vor fi examinate și modificate la ședința consiliului local care se va desfășura în prima jumătate a lunii decembrie 2018. De aceea, solicită întreruperea definitivă a acțiunilor ce țin de executarea notificării cu pricina”. La data de 21 decembrie 2018, a avut loc ședința Consiliului local și nu a fost examinată notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018 cu privire la reexaminarea și/sau abrogarea deciziei contestate.

Prin urmare, autoritatea publică centrală a statului abilitată cu exercitarea controlului administrativ de tutelă, a inițiat prezenta acțiune în contestare, solicitînd anularea Deciziei nr.4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni “Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile” (f.d.3-8). Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, au fost atrași în proces terții interesați Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu (f.d.141 verso).

Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, s-a respins acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă,Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului administrativ. Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută hotărîrea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

5 Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile prevederile art. 20, 21 a Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, coroborate cu cele ale art. 31 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, care stipulează că dreptul de a recepționa documentația cadastrală întocmită în urma executării lucrărilor cadastrale și implicit de a o verifica înainte de înregistrarea dreptului asupra bunului imobil format, aparține organului cadastral teritorial, care este obligat să respingă cererea în cazul stabilirii necorespunderii cerințelor stabilite în domeniu și să solicite înlăturarea neajunsurilor.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind caracterul formal al motivelor invocate în acțiunea formulată, ce nu pot constitui temei pentru anularea actelor administrative contestate. Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Colegiul constată, din contră, că motivele invocate de autoritatea reclamantă nu sînt deloc formale, or, formarea bunurilor imobile este un proces juridic complex, cu consecințe juridice multiple, ce include o serie de lucrări cadastrale obligatorii, actele emise urmînd a avea o formă strict stabilită de lege.

În speță, instanța atestă existența la dosar a unor planuri geometrice neconforme cu prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile și ale Ordinului nr. 70 din 04 august 2017 al Agenției Relații Funciare și Cadastru privind aprobarea Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, inclusiv lipsa unei componente de bază cum sînt coordonatele geografice ale bunului imobil nou format, fără de care va fi imposibil de identificat bunurile pe viitor.

Planul geometric nu este altceva decît un proces complex de lucrări cadastrale, lucrări ce se compun din stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale și a hotarelor intravilanului localităților și delimitarea lor prin borne, identificarea bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă drepturile, măsurătorile pe teren pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale și a planurilor geometrice (ale terenurilor, construcțiilor și ale încăperilor izolate) și formarea bunurilor imobile.

Pct. 42 din Instrucțiunea nominalizată stipulează că planul geometric trebuie să corespundă formei prevăzute în anexa 4 și să conțină următoarea informație: 1) amplasarea și adresa bunului imobil; 2) hotarele terenului; 3) punctele de cotitură al hotarelor; 4) reprezentarea tuturor construcțiilor (autorizate și neautorizate) amplasate pe teren; 5) indicarea adiacenților (numele, prenumele sau numerele cadastrale); 6) scara la care a fost întocmit planul; 7) catalogul coordonatelor și dimensiunile segmentelor terenului; 8) tipul segmentelor de hotar (generale, fixe); 6 9) orientarea geografică a planului; 10) caracteristicile tehnice a terenului (destinația, modul de folosință, suprafața); 11) caracteristicile tehnice ale construcțiilor (destinația, modul de folosință, suprafața) Suprafața construcției se va indica numai în cazul executării concomitente cu lucrarea cadastrală la nivel de clădiri și încăperi izolate; 12) indicatorul (în colțul drept de jos al planului) cu informația privind scara la care a fost întocmit planul, data întocmirii, denumirea întreprinderii care a executat lucrarea, numele, prenumele, executorului și numele, prenumele, semnătura persoanei care a verificat lucrarea; 13) alte date (servitute, partea bunului imobil transmis în arendă, locațiune); 14) mențiuni.

Totodată, o etapă obligatorie a elaborării planului geometric o constituie întocmirea Actului de stabilire a hotarelor și a Actului de constatare pe teren, operațiuni ce asigură identificarea bunului imobil supus formării, fără de care este imposibilă utilizarea după destinație a bunului. Or, în practică, astfel de situații – existența unor bunuri imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile dar neidentificate în natură – sînt de natură să genereze varii litigii și consecințe nefaste atît pentru viitorii titulari de drepturi supra acestor imobile, cît și pentru terțe persoane și chiar comunitate. După stabilirea hotarului se execută măsurătorile terestre.

Măsurătorile terestre constau în realizarea rețelelor geodezice de îndesire și ridicare în sistemul național de coordonate Moldref 99, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita și în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări și validări a datelor existente (pct 31 din Instrucțiune). Pentru realizarea rețelelor geodezice de îndesire și ridicare, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale se folosesc receptoare GNSS și/sau stații totale (pct. 32 din același act normativ).

Nimic din toate acestea nu a fost executat de autoritatea publică pîrîtă, actele emise fiind neconforme cu prevederile legale stipulate, fapt ce generează inevitabil o incertitudine juridică privitoare la bunurile imobile nou formate, dar și neîndeplinirea unei condiții de formă obligatorii a actului administrativ individual contestat, și anume certitudinea și forma actului admministrativ individual, consfințită prin prisma normei de la art. 19 alin. (1) Cod administrativ. Instanța menționează, de asemenea, că, la caz, nu se atestă in drept discreționar al autorității publice emitente privind forma actului administrativ individual, dată fiind existența normelor imperative privitoare la procedura formării bunului imobil, expuse anterior.

Pentru aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă exitența la caz a motivelor de nulitate stipulate de norma art. 141 Cod administrativ, mai cu seamă cea de la lit. a), privitoare la existența unui viciu deosebit de grav ce se conține în actul administrativ individual întocmit, și anume, vicierea procedurii de emitere, cît și a formei obligatorii a actului. Având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sînt neîntemeiate, iar argumentele invocate de recurentă sînt fondate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al 7 Cancelariei de Stat și a casa integral actele judecătorești de dispoziție recurate, cu pronunțarea unei decizi inoi.

În conformitate cu art. 224, art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Se casează decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului administrativ și se emite o nouă decizie, după cum urmează.

Se admite acțiunea în contencios administrativ formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în contradictoriu cu Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului administrativ. Se anulează decizia 4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni „cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile”. Încheierea este irevocabilă. Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Anatolie Țurcan Nina Vascan Nicolae Craiu 8