3ra-537/21 — anularea actului administrativ

3ra-537/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-537/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (jud. A. Motricală)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

4 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Anatolie Țurcan

Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni,

terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion

Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2019, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul sătesc Cruglic,

raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș,

Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la

anularea Deciziei nr.4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic, raionul

Criuleni „cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor imobile și

înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor Imobile”.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 19 octombrie 2018, Consiliul

sătesc Cruglic, raionul Criuleni a dispus, prin Decizia nr.4/9, aprobarea planurilor

cadastrale ale bunurilor imobile cu numerele cadastrale, suprafețele și categoriile

de destinație, conform unui tabel care cuprinde 25 de rubrici respective, 25 de

numere cadastrale ale bunurilor imobile, cu confirmarea dreptului de proprietate

a terenurilor cu numerele cadastrale: 3125103511, 3125112357, 3125112356,

3125111715, 3125111703, 3125109526, 3125113123, 3125113104, 3125111177,

3125111705, 3125111704, 3125111716, 3125111707, 3125111708, 3125111709,

3125111710, 3125111711, 3125111712, 3125111713, 3125111714, 3125111702,

3125111261, 3125111265, 3125111717, 3125113405.3.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, efectuînd controlul, sub

aspectul legalității, a actelor adoptate de autoritățile administrației publice locale,

conform art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, consideră că decizia nr.4/9 din 19 octombrie 2018, emisă de Consiliul

1

sătesc Cruglic, raionul Criuleni, „Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale

bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul

Bunurilor Imobile” contravine prevederilor legislației în vigoare.

În conformitate cu art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, a solicitat Consiliului sătesc Cruglic, raionul

Criuleni, prin notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018, reexaminarea

și abrogarea deciziei contestate.

Prin răspunsul Primarului satului Cruglic, Gheorghi Druța, care a comunicat că

„divergențele la categoriile de destinație indicate în planul geometric cu cele

votate la ședința consiliului local sunt niște greșeli comise și nu e vorba de acțiune

ilegală intenționată.Toate punctele din notificare vor fi examinate și modificate la

ședința consiliului local care se va desfășura în prima jumătate a lunii decembrie

notificării cu pricina”.

La data de 21 decembrie 2018, a avut loc ședința Consiliului local și nu a

fost examinată notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018 cu privire la

reexaminarea și/sau abrogarea deciziei contestate.

În opinia reclamantului, decizia nominalizată este adoptată contrar prevederilor

legislației în vigoare.

Potrivit portalului informațional al Registrului bunurilor imobile al Agenției

Relații Funciare și Cadastru, rezultă că:

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125111715, cu suprafața de 0,0196 ha, la

capitolul „destinația bunului imobil” este indicat - „agricol”, însă potrivit deciziei

prezentate spre control - „grădini”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125109526, cu suprafața de 3,7458 ha, la

capitolul „destinația bunului imobil” este indicat - „agricol”, însă potrivit deciziei

prezentate spre control - „construcții”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125113123, cu suprafața de 0,0679 ha, la

capitolul „dreptul de proprietate asupra bunului imobil” - informația privind

înregistrarea dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra terenului

cu număr cadastral 3125113123 este înregistrată în calitate de proprietar „satul

Cruglic, raionul Criuleni”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125113404, cu suprafața de 0,0132 ha, la

capitolul „destinația bunului imobil” este indicat - „pentru construcții”, însă potrivit

deciziei prezentate spre control - „cale de comunicații”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125111177, cu suprafața de 0,0235 ha, la

capitolul „dreptul de proprietate asupra bunului imobil” - informația privind

înregistrarea dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra terenului

este înregistrată în calitate de proprietar „satul Cruglic, raionul Criuleni”, însă

potrivit deciziei prezentate spre control suprafața constituie „0,0255 ha”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125111716, cu suprafața de 0,0379 ha, la

capitolul „destinația bunului imobil” este indicat „pentru construcții”, însă potrivit

deciziei prezentate spre control - „cale de comunicație”.

- Bunul imobil cu număr cadastral 3125111717, cu suprafața de 0,00241 ha,

la capitolul „destinația bunului imobil” este indicat „pentru construcții”, însă potrivit

deciziei prezentate spre control - „amenajat.”

2

Prin urmare, reieșind din prevederile art.290 alin.(1), art.321 alin.(2) din

Codul civil, art.14 alin.(2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală,

art.3, art.14 alin.(1) al Legii nr.354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea

bunurilor imobile, confirmarea dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile

ia naștere în cazul în care se înregistrează în Registrul bunurilor imobile și

doar din momentul înregistrării, proprietarul, adică Consiliul satului Cruglic, are

drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe prevederile art.68 al Legii

nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art.3,

art.5 lit.b), art.17 alin. (2), art.21 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ

nr.793-XIV din 10 februarie 2000 și art.166, art.187, art.192 alin.(2), art.277,

art. 278 din Codul de procedură civilă.

A solicitat reclamantul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

anularea Deciziei nr.4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic,

raionul Criuleni “Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor

imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor

Imobile” (f.d.3-8).

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, au

fost atrași în proces terții interesați Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru,

Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu (f.d.141

verso).

Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, s-a respins acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe,

Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion

Țăbîrnă,Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului

administrativ.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 14 octombrie 2020 a depus

apel nemotivat, iar la 31 decembrie 2020 motivarea apelului, în termenul

stabilit de lege, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

decizii noi de admitere a pretențiilor din acțiune (f.d. 217).

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută

hotărîrea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

La 25 februarie 2021, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat recurs împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

iar la 09 martie 2021, a expediat, în adresa Curții Supreme de Justiție, motivarea

recursului.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

aceasta interpretînd în mod eronat normele de drept material pertinent speței, fapt ce

a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată.

Invederează că prin emiterea deciziei vizate, se ascund unele interese cît

privește delapidarea de bunuri imobile ale administrației publice locale Cruglic.

Astfel, ca urmare a întocmirii actelor de constatare pe teren și a hotarelor, urmau să

fie stabilite surplusurile de teren pentru fiecare teren în parte și înstrăinarea lor, după

caz, conform prețului normativ, fără a aduce venit ratat autorității publice locale

Cruglic din raionul Criuleni.

3

De asemenea, înregistrarea directă la autoritățile cadastrale a dreptului de

proprietate asupra surplusului de teren poate avea loc doar în condițiile Legii

cadastrului bunurilor imobile nr. 1453 din 25 februarie 1998, potrivit căreia

autoritatea publică locală urmează să confirme acordul proprietarilor terenurilor

adiacente și alte documente juridice (act de constatare a hotarelor, extras din registrul

bunurilor imobile, plan cadastral/geometric).

În opinia recurentului, instanța de apel a examinat doar oportunitatea actului

administrativ contestat, nu și legalitatea acestuia, deoarece s-a constatat adoptarea

deciziei contestate în lipsa actelor de constatare, în care urmau a fi aplicate

semnăturile titularilor de drepturi asupra terenurilor adiacente a căror interese sînt

atinse. Totodată, lipsesc acordurile scrise ale titularilor de drepturi ale căror interese

sînt atinse și documentul ce confirmă drepturile de proprietate asupra bunului

imobil.

În circumstanțele descrise, consideră recurentul că aprobarea planurilor

cadastrale și înregistrarea bunurilor imobile vizate în decizie nu poate fi efectuată.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea formulată să fie

admisă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată pe 17 februarie 2021,

fiind notificată recurentului în data de 17 martie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție DS8001212949AS (f.d. 43, vol. II). Astfel, recursul și motivarea acestuia

depuse la 01 martie 2021 și, respectiv, 09 martie 2021, sînt în termen.

La 02 februarie 2021, în adresa intimatului Consiliul sătesc Cruglic, raionul

criuleni, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, însă, pînă la momentul emiterii prezentei încheieri, intimatul nu

și-a valorificat acest drept procesual.

Prin încheierea din 7 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului în complet de 5 judecători.

Verificând decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și cererea

de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea

Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 19 octombrie 2018, Consiliul

sătesc Cruglic, raionul Criuleni a dispus, prin Decizia nr.4/9, aprobarea planurilor

cadastrale ale bunurilor imobile cu numerele cadastrale, suprafețele și categoriile

de destinație, conform unui tabel care cuprinde 25 de rubrici respective, 25 de

4

numere cadastrale ale bunurilor imobile, cu confirmarea dreptului de proprietate

a terenurilor cu numerele cadastrale: 3125103511, 3125112357, 3125112356,

3125111715, 3125111703, 3125109526, 3125113123, 3125113104, 3125111177,

3125111705, 3125111704, 3125111716, 3125111707, 3125111708, 3125111709,

3125111710, 3125111711, 3125111712, 3125111713, 3125111714, 3125111702,

3125111261, 3125111265, 3125111717, 3125113405.3.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, efectuînd controlul, sub

aspectul legalității, a actelor adoptate de autoritățile administrației publice locale,

conform art.64 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, a constatat că decizia nr.4/9 din 19 octombrie 2018, emisă de

Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, „Cu privire la aprobarea planurilor

cadastrale ale bunurilor imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra

lor în Registrul Bunurilor Imobile” contravine prevederilor legislației în vigoare.

În conformitate cu art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, a solicitat Consiliului sătesc Cruglic, raionul

Criuleni, prin notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018, reexaminarea

și abrogarea deciziei contestate.

Prin răspunsul Primarului satului Cruglic, Gheorghi Druța, care a comunicat că

„divergențele la categoriile de destinație indicate în planul geometric cu cele

votate la ședința consiliului local sunt niște greșeli comise și nu e vorba de acțiune

ilegală intenționată.Toate punctele din notificare vor fi examinate și modificate la

ședința consiliului local care se va desfășura în prima jumătate a lunii decembrie

notificării cu pricina”.

La data de 21 decembrie 2018, a avut loc ședința Consiliului local și nu a

fost examinată notificarea nr.1304/OT4 - 1021 din 06 octombrie 2018 cu privire la

reexaminarea și/sau abrogarea deciziei contestate.

Prin urmare, autoritatea publică centrală a statului abilitată cu exercitarea

controlului administrativ de tutelă, a inițiat prezenta acțiune în contestare, solicitînd

anularea Deciziei nr.4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic,

raionul Criuleni “Cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor

imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor

Imobile” (f.d.3-8).

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, au

fost atrași în proces terții interesați Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru,

Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu (f.d.141

verso).

Prin hotărârea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, s-a respins acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana Boaghe,

Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion

Țăbîrnă,Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului

administrativ.

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și menținută

hotărîrea din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

5

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la

netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile

prevederile art. 20, 21 a Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea

bunurilor imobile, coroborate cu cele ale art. 31 din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, care stipulează că dreptul de a recepționa

documentația cadastrală întocmită în urma executării lucrărilor cadastrale și implicit

de a o verifica înainte de înregistrarea dreptului asupra bunului imobil format,

aparține organului cadastral teritorial, care este obligat să respingă cererea în cazul

stabilirii necorespunderii cerințelor stabilite în domeniu și să solicite înlăturarea

neajunsurilor.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind caracterul formal al

motivelor invocate în acțiunea formulată, ce nu pot constitui temei pentru anularea

actelor administrative contestate.

Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, a probelor

administrate și a dispozițiilor legale incidente, Colegiul constată, din contră, că

motivele invocate de autoritatea reclamantă nu sînt deloc formale, or, formarea

bunurilor imobile este un proces juridic complex, cu consecințe juridice multiple, ce

include o serie de lucrări cadastrale obligatorii, actele emise urmînd a avea o formă

strict stabilită de lege.

În speță, instanța atestă existența la dosar a unor planuri geometrice neconforme

cu prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile și ale Ordinului nr. 70 din 04

august 2017 al Agenției Relații Funciare și Cadastru privind aprobarea Instrucțiunii

cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, inclusiv

lipsa unei componente de bază cum sînt coordonatele geografice ale bunului imobil

nou format, fără de care va fi imposibil de identificat bunurile pe viitor.

Planul geometric nu este altceva decît un proces complex de lucrări cadastrale,

lucrări ce se compun din stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale și a

hotarelor intravilanului localităților și delimitarea lor prin borne, identificarea

bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă drepturile, măsurătorile pe teren

pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale și a planurilor geometrice

(ale terenurilor, construcțiilor și ale încăperilor izolate) și formarea bunurilor

imobile.

Pct. 42 din Instrucțiunea nominalizată stipulează că planul geometric trebuie să

corespundă formei prevăzute în anexa 4 și să conțină următoarea informație:

1) amplasarea și adresa bunului imobil;

2) hotarele terenului;

3) punctele de cotitură al hotarelor;

4) reprezentarea tuturor construcțiilor (autorizate și neautorizate)

amplasate pe teren;

5) indicarea adiacenților (numele, prenumele sau numerele cadastrale);

6) scara la care a fost întocmit planul;

7) catalogul coordonatelor și dimensiunile segmentelor terenului;

8) tipul segmentelor de hotar (generale, fixe);

6

9) orientarea geografică a planului;

10) caracteristicile tehnice a terenului (destinația, modul de folosință,

suprafața);

11) caracteristicile tehnice ale construcțiilor (destinația, modul de folosință,

suprafața) Suprafața construcției se va indica numai în cazul executării concomitente

cu lucrarea cadastrală la nivel de clădiri și încăperi izolate;

12) indicatorul (în colțul drept de jos al planului) cu informația privind scara

la care a fost întocmit planul, data întocmirii, denumirea întreprinderii care a

executat lucrarea, numele, prenumele, executorului și numele, prenumele, semnătura

persoanei care a verificat lucrarea;

13) alte date (servitute, partea bunului imobil transmis în arendă, locațiune);

14) mențiuni.

Totodată, o etapă obligatorie a elaborării planului geometric o constituie

întocmirea Actului de stabilire a hotarelor și a Actului de constatare pe teren,

operațiuni ce asigură identificarea bunului imobil supus formării, fără de care este

imposibilă utilizarea după destinație a bunului. Or, în practică, astfel de situații –

existența unor bunuri imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile dar

neidentificate în natură – sînt de natură să genereze varii litigii și consecințe nefaste

atît pentru viitorii titulari de drepturi supra acestor imobile, cît și pentru terțe

persoane și chiar comunitate.

După stabilirea hotarului se execută măsurătorile terestre. Măsurătorile terestre

constau în realizarea rețelelor geodezice de îndesire și ridicare în sistemul național

de coordonate Moldref 99, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita

și în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări și validări a datelor

existente (pct 31 din Instrucțiune). Pentru realizarea rețelelor geodezice de îndesire

și ridicare, ridicarea detaliilor planimetrice cadastrale se folosesc receptoare GNSS

și/sau stații totale (pct. 32 din același act normativ).

Nimic din toate acestea nu a fost executat de autoritatea publică pîrîtă, actele

emise fiind neconforme cu prevederile legale stipulate, fapt ce generează inevitabil

o incertitudine juridică privitoare la bunurile imobile nou formate, dar și

neîndeplinirea unei condiții de formă obligatorii a actului administrativ individual

contestat, și anume certitudinea și forma actului admministrativ individual,

consfințită prin prisma normei de la art. 19 alin. (1) Cod administrativ. Instanța

menționează, de asemenea, că, la caz, nu se atestă in drept discreționar al autorității

publice emitente privind forma actului administrativ individual, dată fiind existența

normelor imperative privitoare la procedura formării bunului imobil, expuse

anterior.

Pentru aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă exitența la caz a motivelor de

nulitate stipulate de norma art. 141 Cod administrativ, mai cu seamă cea de la lit. a),

privitoare la existența unui viciu deosebit de grav ce se conține în actul administrativ

individual întocmit, și anume, vicierea procedurii de emitere, cît și a formei

obligatorii a actului.

Având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

sînt neîntemeiate, iar argumentele invocate de recurentă sînt fondate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al

7

Cancelariei de Stat și a casa integral actele judecătorești de dispoziție recurate, cu

pronunțarea unei decizi inoi.

În conformitate cu art. 224, art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Se casează decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 16 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central în cauza de

contencios administrativ la acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Cruglic, raionul Criuleni, terți Ana

Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș, Victor Grițco, Ion Țăbîrnă,

Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la anularea actului administrativ și

se emite o nouă decizie, după cum urmează.

Se admite acțiunea în contencios administrativ formulată de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat în contradictoriu cu Consiliul sătesc Cruglic,

raionul Criuleni, terți Ana Boaghe, Vasile Bocan, Vasile Cibotaru, Ion Farmuș,

Victor Grițco, Ion Țăbîrnă, Gheorghe Pușca și Sergiu Vatavu cu privire la

anularea actului administrativ.

Se anulează decizia 4/9 din 19 octombrie 2018 a Consiliului sătesc Cruglic,

raionul Criuleni „cu privire la aprobarea planurilor cadastrale ale bunurilor

imobile și înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra lor în Registrul Bunurilor

Imobile”.

Încheierea este irevocabilă.

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Anatolie Țurcan

Nina Vascan

Nicolae Craiu

8