3ra-732/21 — contestarea actului administrativ

3ra-732/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-732/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central – A. Motricală

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, prin

care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat,

constată:

La 11 iulie 2019, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului orășenesc Criuleni cu

privire la contestarea actului administrativ (f.d. 4-8, 18).

În motivarea acțiunii a invocat că, la 22 martie 2019, Consiliul orășenesc

Criuleni a adoptat decizia nr. 2/17 „Cu privire la radierea informațiilor din Baza de

date grafice a Serviciului cadastral teritorial Criuleni”.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că în urma

efectuării controlului de legalitate, conform art. 64 din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a constatat că decizia Consiliului

orășenesc Criuleni nr. 2/17 din 22 martie 2019 a fost adoptată contrar prevederilor

legale, or, conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea privind actele normative

ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr.

317 din 18 iulie 2003, actele normative ale autorităților publice locale trebuie să

corespundă întocmai prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului.

Reclamantul a notat că în corespundere cu art. 9 din Legea cu privire la

proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999,

exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale

1

constă în activitatea practică, desfășurată de autoritățile administrației publice locale

în ce privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice locale în

corespundere cu legislația. Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a

unităților administrativ-teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației

publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi și altor acte

legislative în vigoare.

Potrivit art. 10 alin. (2), (3) și (4) din Legea cu privire la proprietatea publică a

unității administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999, statul garantează condiții

juridice pentru exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților

administrativ-teritoriale egale condițiilor juridice de exercitare a dreptului la orice

altă formă de proprietate. Nimeni nu are dreptul să retragă în mod forțat patrimoniul

proprietarului public, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare,

precum și să ceară comasarea bunurilor acestuia cu bunurile altui proprietar.

Proprietarul public este în drept să dispună de bunurile proprii după cum crede de

cuviință, fără a încălca legislația.

Deopotrivă, conform art. 77 alin. (1) și (2) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, toate bunurile care aparțin unității

administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra

situației lor se prezintă consiliului respectiv. Bunurile domeniului public al unității

administrativ-teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale și

instituțiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locațiune, după caz, în

temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii.

Articolul 2 din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice

nr. 121 din 04 mai 2007 definește noțiunea de proprietate publică ca fiind totalitatea

bunurilor domeniului public si a bunurilor domeniului privat ale statului, ale

unităților administrativ-teritoriale, inclusiv ale unității teritoriale autonome

Găgăuzia.

Reclamanta a menționat că regimul juridic al bunurilor proprietate publică este

reglementat de art. 10 din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice nr. 121 din 04 mai 2007, iar prin prisma art. 11 alin. (1) la înregistrarea de

stat a bunurilor imobile și a altor bunuri proprietate publică în cadastrul bunurilor

imobile sau în alt registru de stat, se indică domeniul proprietății publice la care se

raportă bunul înregistrat.

Astfel, în opinia reclamantului, Consiliul orășenesc Criuleni, prin decizia

nr. 2/17 din 22 martie 2019 a renunțat la dreptul de proprietate al unității

administrativ teritoriale asupra terenului cu numărul cadastral xxx cu suprafața de

xxx ha, mod de folosință amenajat.

Totodată, în rezultatul rectificării înscrierilor, prin renunțarea la dreptul de

proprietate și radierea bunului din Registrul bunurilor imobile și baza de date

grafice a bunurilor imobile, nu este clară situația juridică ulterioară a terenului

nominalizat.

Așa, după radierea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor imobile, ar

rezulta că terenul respectiv nu există, fapt ce contravine cadrului normativ. Or,

legislația națională nu reglementează dreptul unităților administrativ teritoriale de a

renunța la dreptul de proprietate asupra terenurilor proprietate publică, înregistrate

în modul corespunzător în Registrul bunurilor imobile, decât cazurile prevăzute

expres, adică atribuirea, modificarea destinației, concesiunea, schimbul sau arenda

terenurilor.

2

De asemenea, reclamantul a menționat că la adoptarea deciziei nr. 2/17 din 22

martie 2019 nu a fost întocmit și anexat actul de constatare, consultările publice, cât

si alte acte care au stat la baza adoptării deciziei menționate. În asemenea

circumstanțe, rectificarea înscrierilor prin radierea din Registrul bunurilor imobile și

baza de date grafice a bunurilor imobile vizate în decizie nu poate fi efectuată.

În această ordine de idei, prin notificarea nr. 1304/OT4-430 din 08 mai 2018,

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului orășenesc

Criuleni, în temeiul art. 68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436

din 28 decembrie 2006, abrogarea deciziei nr. 2/17 din 22 martie 2019, în termen de

30 de zile. Însă, prin decizia nr. 3/5 din 30 mai 2019, Consiliul orășenesc Criuleni a

respins notificarea nr. 1304/OT4-430 din 08 mai 2018.

Considerând ilegale acțiunile autorității publice locale, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a înaintat prezenta acțiune, solicitând anularea

deciziei Consiliului orășenesc Criuleni nr. 2/17 din 22 martie 2019 „Cu privire la

radierea informațiilor din Baza de date grafice a Serviciului cadastral teritorial

Criuleni”.

Prin hotărârea din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, s-a

respins acțiunea depusă către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca

fiind neîntemeiată (f.d. 88, 93-97 recto-verso).

La materialele cauzei lipsesc înscrisuri din care ar putea fi constatat la ce dată a

fost notificată Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat copia

dispozitivului și a hotărârii motivate a primei instanțe. La 07 aprilie 2021, Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prin intermediul oficiului poștal

apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul

central (f.d. 91, 92), iar la 17 august 2020 a fost depusă motivarea apelului

(f.d. 106-108).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a respectat termenul de atac

instituit la art. 232 din Codul administrativ.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21

aprilie 2021, corectată prin încheierea din 09 iunie 2021, a respins apelul depus de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 03

martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central (f.d. 138, 139-147, 159-160).

În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că bunul

imobil, terenul cu numărul cadastral xxx, nu se află în proprietatea statului și a

administrației publice locale, iar decizia contestată a fost adoptată în scopul

asigurării exercitării dreptului de proprietate de către proprietarii terenurilor

adiacente lotului de teren cu numărul cadastral xxx. Respectiv, la caz, nu poate fi

invocată renunțarea la dreptul de proprietate de către autoritatea publică locală.

În opinia instanțelor inferioare, acțiunile Consiliului orășenesc Criuleni

nr. 2/17 din 22 martie 2019 derivă din atribuțiile instituite de legislator în vederea

unei administrări eficiente a bunurilor unității administrativ-teritoriale respective,

or, consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate

problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități

publice, respectiv în condițiile administrării de către autoritatea publică locală a

bunurilor publice, aceasta urmează a întreprinde măsuri în vederea eficientizării

administrării, inclusiv ale terenurilor care se află în circumscripția teritorială a

unității administrativ teritorială.

3

La 04 mai 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus la

Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii

din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii (f.d. 149).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Potrivit art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată în ședință publică la 21 aprilie 2021 (f.d. 138, 139-147, 159-160).

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„liliana.matei@justice.md” rezultă că, la 23 aprilie 2021, ora 14.37, Curtea de Apel

Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv recurentului Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la adresa de e-mail

„otcs_chisinau@gov.md”, pentru notificare dispozitivul deciziei 21 aprilie 2021

(f.d. 148).

La 04 mai 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus la

Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii

din 03 martie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii (f.d. 149).

La 11 mai 2021, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prin

intermediul oficiului poștal la Curtea de Apel Chișinău cerere prin care a solicitat

notificarea deciziei motivate din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 153,

154).

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„liliana.matei@justice.md”, la 13 mai 2021, ora 10.40, Curtea de Apel Chișinău a

informat Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că dosarul se află la

judecător pentru redactare. Totodată, Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat suplimentar i-a fost notificată copia dispozitivului deciziei instanței de apel

(f.d. 155).

Din conținutul scrisorii de comunicare a actului de procedură de la fila

dosarului 156 rezultă cert că, la 17 mai 2021, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat pentru notificare copia

deciziei motivate din 21 aprilie 2021.

Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8001693068AS, decizia

motivată din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 27 mai 2021 (f.d. 158).

4

Această circumstanță este confirmată și prin informația publică plasată pe

pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a

expedierii (Track & Trace)” [https://posta.md/ro/tracking?id=DS8001693068AS],

conform căreia trimiterea poștală DS8001693068AS a fost livrată destinatarului la

27 mai 2021.

Astfel, prin avizul de recepție a corespondenței DS8001693068AS și prin

informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” se atestă indubitabil

că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 27 mai 2021.

Potrivit articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266

din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o

anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și

atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a

Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii

termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei

calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 28 mai 2021, iar ultima zi fiind data

de 28 iunie 2021, ora 24.00.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat nu și-a executat obligația procesuală pozitivă și nu a depus

motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție.

Sub aspectul dat completul învederează că dezvoltarea recursului trebuie să

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici,

care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

În speță, însă, recurentul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu s-a

conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs, fără a evidenția

memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la simpla

manifestare a dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către

instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla

expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea

cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii

față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act

judecătoresc neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea

argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

La capitolul dat completul decelează că, însăși recurentul Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat în recursul nemotivat că „motivele de drept

pe care se întemeiază recursul vor fi invocate în recursul motivat, care va fi depus

ulterior remiterii deciziei integrale a Curții de Apel Chișinău”, însă, pană în ziua

5

examinării admisibilității recursului, acesta nu a întreprins nicio măsură în vederea

depunerii motivării recursului.

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului,

deoarece Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat fiind interesat în soarta

soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să

corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu

aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în

temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La aspectul dat este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât

instanța de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării

recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta

a efectelor legale.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a

reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov c. Ucrainei, 3236, hotărârea

din 03 aprilie 2008).

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale precitate, instanța de recurs trage concluzia că, la depunerea

recursului împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile articolului 245

alin. (2) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 230, 245 alin. (2) și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6