3r-56/22 — anularea actului administrativ

3r-56/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3r-56/22

2-20013666-01-3r-18022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Serviciului Vamal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de SRL „Peisaj-Art” împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru privind

anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de către Serviciului Vamal împotriva hotărârii din

08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 31 ianuarie 2020, SRL „Peisaj-Art” s-a adresat în instanța de contencios

administrativ cu acțiune împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, solicitând

anularea actelor de inspecție nr.2080 din 02 decembrie 2019 și nr.2080 din 03 decembrie

2019, prin care a fost stabilită valoarea în vamă în suma de 595 715,06 lei și obligarea

emiterii actului administrativ individual prin care valoarea în vamă a importului

nr.2080I60863 din 02 decembrie 2019 să fie recunoscută cea declarată și probată de

reclamant și anume 512 063,28 lei și efectuarea recalculului sumei percepute.

La 06 august 2020, reclamantul a depus o cerere de concretizare prin care și-a

completat cerințele, solicitând suplimentar anularea răspunsului nr.28/11-240 din 09

ianuarie 2020 a Serviciului Vamal, la cererea prealabilă (f.d.95-96, vol.I).

Prin hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea de contencios administrativ inițiată de SRL „Peisaj-Art” împotriva

Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru. Au fost anulate ca ilegale actele de inspecție

nr.2090 din 02 decembrie 2019 și nr.2080 din 03 decembrie 2019, aferente declarației

vamale nr.2080I60863 din 02 decembrie 2019, precum și răspunsul Serviciului Vamal

nr.28/11-240 din 09 ianuarie 2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă. Ca efect

al anulării actelor de inspecție, autoritatea publică pîrîtă urmează să valideze declarația

vamală nr.2080I60863 din 02 decembrie 2019, cu recalcularea drepturilor de import

(f.d.166, 184-202, vol.I).

1

La 30 iunie 2021, Serviciul Vamal a depus apel nemotivat asupra hotărârii din 08

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.181, vol.I).

Prin încheierea din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Serviciul Vamal asupra hotărârii din 08 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, dat fiind faptul că motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Încheierea din 20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată

Serviciului Vamal la 24 ianuarie 2022, la adresa de email vama@customs.gov.md.(f.d.

223, vol.I)

La 07 februarie 2022, Serviciului Vamal a depus recurs împotriva încheierii din 20

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței de apel

(f.d.224-226, vol.I).

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, la 08 iunie 2021, Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat hotărârea în cauza examinată. Nefiind de acord cu

această hotărâre, Biroul Vamal Centru, la 23 iunie 2021, a depus cerere de apel

nemotivată. La fel și Serviciul Vamal, la 30 iunie 2021, a depus cerere de apel

nemotivată.

A menționat că, la 01 iulie 2021, a intrat în vigoare Legea nr.257/2020, care

modifica art.5 alin.2) al Legii nr.302/2017, cu privire la Serviciul Vamal, prin excluderea

personalității juridice a birourilor vamale. Astfel, începând cu 01 iulie 2021, birourile

vamale nu mai aveau dreptul să participe de sine stătător în litigii administrative. Pentru

eficientizarea procesului de judecată a organelor vamale, Serviciul Vamal a emis Ordinul

nr. 199-0 din 30.06.2021, prin care delega șefilor birourilor vamale dreptul de a semna

referințele, cererile de apel, recurs etc.

În acest context a explicat că, recepționând la 08 noiembrie 2021 hotărârea

motivată din 08 iunie 2021 și ținând cont că la 05 noiembrie 2021, Biroul Vamal Centru,

depusese deja cerere de apel motivat, Serviciul Vamal nu a mai depus o altă cerere de

apel motivată.

Totodată a susținut că instanța, la momentul pronunțării încheierii contestate,

cunoștea faptul fuziunii Biroului Vamal Centru cu Serviciul Vamal într-o singură

persoană juridică deoarece deja de jumătate de an examina litigiile inițiate împotriva

Serviciului Vamal, prin prisma noilor reglementări.

Recurentul a apreciat ca fiind eronate acțiunile Curții de Apel Chișinău de a

diviza cererile de apel depuse de Biroul Vamal Centru și Serviciul Vamal, deoarece în

prezent Biroul Vamal Centru și Serviciul Vamal constituie un singur organ vamal și o

singură persoană juridică. Totodată prin divizarea cererilor de apel, instanța s-a pus în

situația de a decide de două ori asupra aceluiași apelant.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 20 ianuarie 2022,

fiind notificată Serviciului Vamal la 24 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin înscrisul

anexat la materialele cauzei (f.d.223, vol.I).

2

Recursul a fost depus de recurent la 07 februarie 2022 prin intermediul Direcției

de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău (f.d.224-226, vol.I).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul

administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

La 18 februarie 2022, în adresa intimatului a fost expediată cererea de recurs

depusă de recurent (f.d.2, vol.II).

Intimatul nu au depus referință până la data examinării recursului.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Serviciului Vamal urmează a fi

respins din următoarele motive.

În corespundere cu articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în

cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 20 ianuarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Serviciul Vamal împotriva

hotărârii din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelantul

Serviciul Vamal nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit la art.232 alin.(2) Cod

administrativ.

Instanța de apel a reținut că potrivit materialelor cauzei, hotărârea motivată din 08

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost comunicată Serviciului Vamal

la 08 noiembrie 2021, la adresa de email vama@customs.gov.md.(f.d.204, vol.I). La

capitolul dat, fiind atestat că în antetul cererii este indicată atât adresa poștală, cât și

adresa electronica - vama@customs.gov.md, iar instanța de fond în temeiul art. 96, alin.

(1) din Codul administrativ a ales modalitatea de notificare a hotărârii motivate printr-o

formă de comunicare rapidă și eficientă din punct de vedere a costurilor, și anume, prin

intermediul poștei electronice oficiale a Serviciului Vamal.

Coroborând normele legale, instanța de apel a constatat că, în condițiile speței,

începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelului este ziua imediat

următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 09 noiembrie

noiembrie 2021, data până la care urma a fi depusă motivarea apelului la instanța de apel

a expirat la 08 decembrie 2021.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, fiindu-i notificată motivarea

hotărârii primei instanțe și în pofida obligațiilor lor procesuale, partea apelantă a eludat

să depună la instanța de apel motivarea apelului în interiorul termenului legal de 30 de

zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege.

În conformitate cu art.236 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în

3

special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Potrivit prevederilor art.232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci

ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că (1) Termenul stabilit în

săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre)

expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei

luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul

sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4), acesta expiră în

acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau

numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul. (2) Dacă ultima zi a

termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de

a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

4

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai

este posibilă.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani a fost admisă acțiunea de contencios administrativ inițiată de SRL

„Peisaj-Art” împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 23 iunie 2021, Biroul Vamal

Centru, iar la 30 iunie 2021 Serviciul Vamal, au depus apeluri nemotivate împotriva

hotărârii din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani solicitând casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

integral acțiunea înaintată de SRL „Peisaj-Art” (f.d.171,781, vol.I).

Hotărârea motivată din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată Serviciul Vamal, prin intermediul poștei electronice

vama@customs.gov.md la 08 noiembrie 2021, fiind recepționată de destinatar, fapt

confirmat de către recurent în cererea de recurs (f.d.204, vol.I).

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată

de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul

cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare

prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau

prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, în baza art.232 alin.(2) din

Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a început

să curgă de la data de 09 noiembrie 2021 și a expirat la 08 decembrie 2021. Apelul

motivat, nu a fost depus de Serviciul Vamal în termenul stabilit.

În astfel de circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a considerat a fi

incidente cazului prevederile art.236 alin.(2) lit.e) Cod administrativ și prin încheierea

din 20 ianuarie 2022 întemeiat a considerat ca fiind inadmisibil apelul depus de Serviciul

Vamal.

Este cert că Serviciul Vamal recepționând hotărârea motivată a instanței de fond,

nu s-a conformat prevederilor legale și nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit

la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, termen imperativ stabilit de lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

denotă că recurentul nu a depus diligența necesară în vederea valorificării dreptului său

de acces la instanță.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul

că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează

cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor

și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la

proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Astfel, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art.24 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv

și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii

pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a

justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia). La fel, în

cauza Ponomaryov v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, deși

în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe

nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea

acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă

o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod

similar cu o cale extraordinară de atac.

Instanța de recurs notează că, materialele cauzei atestă că cererea de apel

nemotivată a fost depusă cu respectarea termenului de atac a hotărârii primei instanțe,

prin urmare, recurenta urma să manifeste diligență sporită și să se intereseze dacă a fost

sau nu redactată hotărârea motivată, iar ulterior, întreprinderea măsurilor necesare și

utile pentru a uza de dreptul procedural de a depune apelul motivat.

6

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece recurentul Serviciul Vamal nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit

de art.232 alin.(2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele

prevederilor art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ. Instanța de recurs consideră

că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de

procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor

legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea

actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinirea în termen a

actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu

nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează

și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai

este posibilă.

Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, instanța de recurs

apreciază ca neviabile argumentul invocat de către Serviciului Vamal, precum că în

urma modificărilor survenite în art.5 alin.2) al Legii nr.302/2017, cu privire la Serviciul

Vamal, birourile vamale nu mai aveau dreptul să participe de sine stătător în litigii

administrative, respectiv motivarea apelului depusă de Biroul Vamal Centru la 05

noiembrie 2021, se asimilează apelului motivat depus de Serviciului Vamal, or acesta ar

fi acționat în calitate de reprezentant al ultimului.

Această concluzie rezidă din art.45 din Codul administrativ potrivit căruia

autoritățile publice acționează prin intermediul conducătorilor sau al reprezentanților.

Astfel, potrivit art.46 din Codul administrativ, în procedura administrativă

participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile

reprezentantului se consemnează în procură (semnată olograf sau prin semnătura

electronică) sau în împuternicirea de reprezentare în baza semnăturii electronice create în

Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (în continuare –

împuternicire în baza semnăturii electronice). În măsura în care din conținutul procurii

sau al împuternicirii în baza semnăturii electronice nu rezultă altceva, acestea conferă

împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă.

La caz, instanța de recurs denotă că Biroul Vamal Centru a depus la 23 iunie 2021

apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, în nume propriu. La 05 noiembrie 2021, Biroul Vamal Centru a depus apel

motivat, indicând în calitate de apelant anume „Biroul Vamal Centru” (f.d. 210-215, vol.

I). În conținutul cererii de apel, nu au fost identificate argumente ce ar indica asupra

faptului că Biroul Vamal Centru ar acționa în numele Serviciului Vamal, precum și că ar

fi reprezentantul acestuia în bază de procură sau ordin. Nu au fost anexate nici înscrisuri

din care s-ar deduce acest fapt.

De asemenea, în cazul în care Biroul Vamal Centru nu ar mai susține calitatea sa

de apelant, acesta urma să depună o cerere de renunțare/retragere a apelului, însă la

7

materialele cauzei nu este un astfel de înscris.

Cât privește reorganizarea Serviciului Vamal și pierderea de către birourile

vamale a personalităților juridice, acest fapt urmează a fi soluționat de către instanță prin

intermediul instituției succesiunii procedurale și nu se prezumă din oficiu, în contextul în

care ambele au calitate procesuală în litigiul dedus judecății. Prin urmare nu este

plauzibil nici argumentul recurentului că instanțele de apel cunosc despre modificările

survenite în art.5 alin.2) al Legii nr.302/2017, cu privire la Serviciul Vamal, și respectiv

urmau să privească apelul motivat al Biroului Vamal Centru ca apel depus de Serviciul

Vamal.

Argumentele expuse de apelant referitor la motivele omiterii termenului de

depunere a apelului nu corespund exigențelor stabilite de norma legală pre-citată.

În lumina acestor circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Serviciului Vamal împotriva

hotărârii din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind

inadmisibilitatea apelului depus de către Serviciului Vamal împotriva hotărârii din 08

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani este întemeiată și adoptată cu

respectarea cadrului legal, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) Cod administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Serviciului Vamal și se menține încheierea din

20 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii: Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8