3ra-568/23 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Motivarea recursului nu a fost depusa in interirorul termenului prevarut la art. 245 alin. 2 Cod administrativ, in redactia legii pina la modificarile operate prin Lenea nr. 246 din 31.07.2023
3ra-568/23 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Veaceslav
Jarovlea în interesele Societății Comerciale „Lecu-Vest” Societate cu
Răspundere Limitată
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Societatea Comercială „Lecu-Vest” Societate cu
Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și
Biroul Vamal Centru privind anularea actelor administrative individuale
defavorabile, cu obligarea emiterii actelor administrative individuale
favorabile.
împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-568/23
NR. PIGD 2-20128714-01-3ra-30052023)
Motivarea recursului nu a fost depusă în interiorul termenului prevăzut la art.245 alin.(2)
din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin
Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), în vigoare 01.09.2023).
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: T. Avasiloaie
Curtea de Apel Chișinău: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Veaceslav Jarovlea în interesele Societății Comerciale „Lecu-
Vest” Societate cu Răspundere Limitată,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 octombrie 2020, avocatul Veaceslav Jarovlea în interesele
Societății Comerciale „Lecu-Vest” Societate cu Răspundere Limitată a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al
Republicii Moldova și Biroul Vamal Centru cu privire la anularea actelor de
inspecție a Biroului Vamal Centru din 23 iulie 2020 prin care a fost stabilită
valoarea provizorie a mărfii în sumă de 37,16 lei/kg și din 27 iulie 2020 prin
care nu a fost acceptată valoarea în vamă a mărfii anunțate de declarant,
anularea deciziei Serviciului Vamal al RM nr.28/11-10944 din 7 septembrie
2020 de soluționare a cererii prealabile, obligarea pârâtului să corecteze
valoarea declarată în vamă a mărfii din 966160 lei în 395718,50 lei, obligarea
pârâtului să restituie reclamantului suma de 137483,31 lei încasată
suplimentar pentru devamarea mărfii importate.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 23 iulie 2020, firma SRL
„Lecu-Vest” a importat usturoi în stare proaspătă (red garlic) 26000 kg din
China (în continuare Marfa), care era destinată comercializării ре teritoriul
Republicii Moldova.
Notează că, pe parcursul examinării documentelor de import,
colaboratorul Biroului Vamal Centru, Andrei Parpaut a întocmit Actul de
inspecție din 23 iulie 2020, prin care a stabilit imperativ că valoarea
provizorie a mărfii va constitui 37,16 lei / kg, fără a motiva decizia luată, pe
când, că pe piața internă SRL „Lecu-Vest” vinde 1 kg usturoi contra 27,78
lei, ce se probează prin facturile fiscale nr. IH 1492430 din 23 iunie 2020
(vânzarea către SRL „Agroconscom”), nr. IH 1492431 din 23 iunie 2020
(vânzarea către SRL „Gourmet Exotic”), nr. IH 1492432 din 24 iunie 2020
(vânzarea către SRL „World Vitamines”), nr. IH 1492433 din 25 iunie 2020
(vânzarea către SRL „Gourmet Exotic”), nr. IH 1492434 din 25 iunie 2020
(vânzarea către SRL „Agroconscom”), IH 1492463 din 30.07.2020
(vânzarea către SRL „Agroconscom”).
Menționează că, pentru confirmarea valorii în vamă, s-au mai solicitat
contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SRL „Lecu-Vest” și
JINXIANG LIANYI TRADING Co., LTD, price list, oferte de preț a
1
vânzătorului, corespondența comercială purtată, declarația vamală a țării de
export și alte documente și informații care sunt în măsură să dovedească
realitatea valorii în vamă anunțate.
Relevă că, conform documentelor prezentate, valoarea declarată în
vamă corectă constituie 395718 lei = (373059,75 lei costul mărfii + 22658
lei cheltuieli de transport), în situația când valoarea declarată în vamă corectă
este 395718 lei, costul 1 kg este 15,19 lei / kg, pe când colaboratorul Biroului
Vamal Centru, Andrei Parpaut neîntemeiat a calculat 37,16 lei / kg. Astfel,
diferența neîntemeiată a constituit 21,97 lei/ kg.
Reține că, după ce firma SRL „Lecu-Vest” a prezentat documentele
solicitate pentru a confirma valoarea în vamă a mărfii, la 27 iulie 2020,
colaboratorul Biroului Vamal Centru, Andrei Parpaut a întocmit Actul de
inspecție din 27 iulie 2020, prin care a stabilit discrepanțe considerabile a
valorii declarate comparativ cu valoarea mărfurilor identice anterior
importate și a decis că în temeiul art. 11 alin. (4) din Lege cu privire la tariful
vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, metoda 1 nu poate fi aplicată. Metoda
1 este descrisă în art. 11 alin. (1) litera a) Lege cu privire la tariful vamal nr.
1380 din 20 noiembrie 1997. Astfel, prin Actul de inspecție din 27 iulie 2020,
colaboratorul Biroului Vamal Centru, Andrei Parpaut a adoptat decizia
privind imposibilitatea de accepta valoarea în vamă a mărfii anunțate de
declarant. Îar, careva argumente sau probe, prin care a fost demonstrată
compararea cu valoarea mărfurilor identice anterior importate, nu au fost
prezentate de către agentul organului vamal.
Consideră că, decizia adoptată este arbitrară care lezează drepturile
reclamantului, inclusiv dreptul de proprietate asupra sumei de 137483,31 lei,
cu titlu de taxa vamală calculată neîntemeiat.
Subliniază că, în motivarea deciziei din 27 iulie 2020, colaboratorul
Biroului Vamal Centru, Andrei Parpaut a invocat că, „În urma examinării
contra argumentelor prezentate suplimentar s-au constatat divergențe și
lipsuri de informații, după cum urmează: Contractul de cumpărare-vânzare
prezentat este încheiat arbitrar, suma nu este indicată la fel, nu este indicată
condiția de livrare, asortimentul la marfă, fără a fi cerințele privind calitatea
mărfurilor, modul de înaintare a revendicărilor în legătură cu
necorespunderea reală a cantității și calității cu cerințele contractului și
modul și locul soluționării litigiilor între vânzător și cumpărător. Referitor la
neconcordanța plăților, precum că ar exista о plată în avans nu este
argumentat prin acte destinația plății”.
Invocă SRL „Lecu-Vest” că, nu este de acord cu cele indicate de
colaboratorul Biroului Vamal Centru, Andrei Parpaut. Or, conform art. 992
Cod Civil, contractul este acordul de voință realizat între două sau mai multe
persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice,
iar, potrivit alin. (1) art. 993 Cod Civil, oricine își poate alege în mod liber
2
contractantul, dacă legea nu prevede altfel. (2) Părțile contractante pot
încheia în mod liber, în limitele dispozițiilor legale imperative, contracte și
pot stabili conținutul lor.
Referitor la „condiția de livrare”, menționează că, conform
contractului nr. LY20200529 din 29 mai 2020, condiția de livrare este CIF
Odessa și întru probarea acestui fapt, SRL „Lecu-Vest” a prezentat:
Comercial invoice, Packing List, Scrisoare transport maritim (transportare
din China până la port Odessa), Scrisoare de transport internațional auto
CMR (transportare din portul Odessa până la mun. Chișinău), factura fiscală
nr. IV 5579395 din 23 iulie 2020 emisă de transportator SRL „Maritimtrans”
și Actul lucrărilor îndeplinite nr. 10 din 23 iulie 2020.
Cu privire la „asortimentul la marfă”, notează că, asortimentul de
marfă este indicat în contract nr. LY20200529 din 29 mai 2020, Comercial
invoice, Packing List, iar, referitor la „cerințele privind calitatea mărfurilor”,
explică că marfa trebuie să fie calitativă și să corespundă cerințelor organelor
de control și sănătate publică. Potrivit certificatului (Health certificate),
marfa a fost verificată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor,
fapt confirmat prin permisiunea de intrare în Moldova. Careva alte contra
probe precum că marfa este necalitativă, colaboratorul Biroului Vamal
Centru, Andrei Parpaut nu a prezentat și nu a invocat.
Referitor la „fără a fi indicat modul de înaintare a revendicărilor în
legătură cu necorespunderea reală a cantității și calității mărfurilor cu
cerințele contractului și modul și locul soluționării litigiilor între vânzător și
cumpărător”, indică că aceste momente sunt reglementate de legislația civilă
al Republicii Moldova și Convenția de la Viena privind contractele de
vânzare internațională din anul 1980. Astfel, constată că obiecțiile
menționate supra nu au nici о relevanță referitor la confirmarea valorii în
vamă a mărfii.
În privința la „plata pentru marfa și modul de achitare”, subliniază că,
suma contractului este 21980 USD. Conform Ordinului de plată nr. 173 din
1 iunie 2020 STL „Lecu-Vest” a transferat vânzătorului 10000 USD „Plata
pentru produse agricole conform contract nr. LY20200529 din 29 mai 2020”
și prin ordin de plată nr. 175 din 1 iunie 2020 a transferat 22080 USD, fiind
indicat în destinația plății „Plata pentru produse agricole conform contract
nr. LY20200529 din 29 mai 2020 (11980) și LY20200527 din 27 mai 2020”.
Astfel, concluzionează că 10000 USD a fost avans, iar diferența 11980 USD,
ceea ce este expres indicat în destinația plății (11980).
SRL „Lecu-Vest” SRL consideră că, Actul de inspecție din 23 iulie
2020, prin care a stabilit imperativ că valoarea provizorie a mărfii va
constitui 37/16 lei/kg și Actul de inspecție din 27 iulie 2020 prin care a fost
adoptată decizia privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a
mărfii anunțate de declarant, sunt neîntemeiate și lipsite de suportul legal.
3
Totodată comunică că, SRL „Lecu-Vest” a fost nevoită să devameze
marfa fiind întocmită Declarația vamală nr. I 64481 din 23 iulie 2020, fiind
majorată baza de calcul și calculul impozitării. Respectiv, în aceste condiții,
SRL „Lecu-Vest” a achitat taxa vamală majorată în sumă de 237984,53 lei,
în loc să achite 104501,22 lei. Diferența neîntemeiată a constituit 133483,31
lei.
Relevă că a prezentat toate documentele necesare, însă, pârâtul
neîntemeiat a dispus majorarea valorii mărfii în vamă, fără a verifica actele
prezentate.
Totodată, este de părere că la adoptarea deciziei, organul vamal nu a
motivat aplicarea metodei de rezervă, ceea ce contravine art. 17 a Legii cu
privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997 și nu a făcut referire
la sursele utilizate pentru determinarea valorii în vamă și nici nu a motivat
aplicarea prețului de 37,16 lei per 1 kg.
Consideră că la declararea mărfii în vamă și prezentarea declarației
vamale, reclamantul a prezentat toate actele de care organul vamal nu a ținut
cont și a încălcat ordinea de folosire a metodelor consecutive.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis acțiunea depusă de SRL „Lecu-Vest”. S-a anulat actul de
inspecție ASYCUDA a Biroului Vamal Centru nr. 2070 I 64481 din 23 iulie
2020, actualizat la 27 iulie 2020 și decizia Serviciului Vamal al RM nr.28/11-
10944 din 7 septembrie2020 de soluționare a cererii prealabile, ca fiind ilegale.
S-a obligat Serviciul Vamal al RM, Biroului Vamal Centru să corecteze
valoarea declarată în vamă a mărfii din 966160 lei în 395718,50 lei și să restituie
suma drepturilor de import în mărime de 137486,31 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 aprilie 2022, Serviciul Vamal, Biroul Vamal Centru a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, iar la 28 iulie 2022 a depus cerere de apel motivată, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani și adoptarea unei noi hotărâri de respingere a cererii
de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel înaintată de Serviciul Vamal. S-a casat integral hotărârea
Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 20 aprilie 2022 și s-a emis o nouă
decizie prin care: S-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ, înaintată de SRL ”Lecu-Vest” împotriva Serviciului Vamal al
4
RM, Biroul Vamal Centru privind anularea deciziilor, obligarea emiterii
actelor administrative individuale favorabile.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art.
178 alin. (1) lit. a) și c), art. 179 din Codul vamal, art. 5 alin. (2), art. 6, art.
7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (1)-(3), art. 10 alin. (1) - (2), art. 14 alin. (3),
art.11 alin.(4) lit. b) și d), art.11 alin.(5) lit. b), art.17 alin. (1) din Legea cu
privire la tariful vamal nr. 1380- XIII din 20 noiembrie 1997, pct.291 lit. a)-
c), pct.292 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de
Codul Vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005,
pct.13 lit. a)-c) din Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind
modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor nr.974 din 15.08.2016.
Totodată a constatat că, actele anexate la declarația vamală supusă
examinării în cadrul litigiu, nu confirmă pe deplin valoarea în vamă a mărfii.
A notat că, intimatului SRL „Lecu-Vest” i s-au acordat trei opțiuni la
alegere pentru definitivarea procedurii de devamare a mărfurilor și anume:
prezentarea actelor suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă
declarate, dreptul de declarare cu o altă metodă alternativă și dreptul
solicitării amânării definitive a valorii în vamă, cu acordarea unui termen
limită. Iar, ca urmare declarantul nu a prezentat informația care
demonstrează că interdependența nu a influențat prețul mărfii, prin urmare,
Completul de judecată a conchis că, în susținerea prețului declarat de către
SRL „Lecu-Vest”, ultima nu a prezentat acte/informații suplimentare care să
demonstreze că prețul mărfii nu a fost influențat de interdependența existentă
dintre vânzător și cumpărător.
Concomitent, nu a identificat modul în care cumpărătorul și vânzătorul
își organizează raporturile comerciale și cum a fost stabilit prețul respectiv,
pentru a determina dacă interdependența a influențat ori nu prețul.
A subliniat că, în susținerea prețului declarat, SRL „Lecu-Vest” nu a
prezentat alte/informații suplimentare care să demonstreze că prețul mărfii
nu a fost influențat de interdependența existent dintre vânzător și cumpărător.
Instanța de apel a mai reținut că, apelantul verifică corectitudinea
determinării valorii în vamă a mărfii inclusiv corectitudinea metodei alese
de declarant pentru determinarea valorii în vamă și oportunitatea aplicării ei,
și totodată, autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privința
corectitudinii ori incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de
declarant inclusiv verifică și integritatea (completivitatea) documentelor
(obligatorii și suplimentare), prezentate de declarant, și corespunderea lor cu
cerințele stabilite.
A menționat Acordului de la Marrakesh privind constituirea
Organizației Mondiale a Comerțului, la care Republica Moldova a aderat
prin Protocolul din 8 mai 2001, ratificat prin Legea nr. 218 din 1 iunie 2001
5
și pct. 35 al Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a
mărfurilor,
A notat că, SRL „Lecu-Vest” în calitate de declarant în sensul
prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974 din
15 august 2016, a pretins la stabilirea valorii în vamă a mărfii conform
metodei nr. 1 stabilită de Legea cu privire la tariful vamal, însă, pentru
aplicarea metodei 1 - în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în
baza prețului efectiv plătit sau de plătit, caracteristica de bază și condiția
esențială a tranzacției.
Însă, intimata-reclamantă nu a prezentat nici o probă în instanța de
fond sau în apel care să confirme că, metoda 1 de determinare a valorii mărfii
în vamă, ar putea fi aplicată situației din speță, or, din actele prezentate
organului vamal, reiese că nu este posibil de stabilit valoarea exactă a mărfii
în vamă.
Completul judiciar a constatat că instanța de fond neîntemeiat a ajuns
la concluzia temeiniciei acțiunii or, declarantul/intimat nu a prezentat
documentele care permit indubitabil calcularea valorii în vamă a mărfii în
conformitate cu metoda 1, nici după primirea indicației autorității vamale în
acest sens.
Mai mult ca atât a subliniat că, SRL „Lecu-Vest”, în calitate de
declarant în sensul prevederilor Regulamentului, aprobat prin HG nr. 974 a
fost de acord cu aplicarea metodei de rezervă, care a fost acceptată de
organul vamal, iar această acțiune se confirmă prin mențiunea indicată pe
actul de inspecție, declarantul a declarat valoarea în vamă prin aplicarea
metodei de rezervă.
Corespunzător, a dedus că, actul de inspecție contestat de SRL „Lecu-
Vest”, este legal și întemeiat, iar argumentele expuse în acțiune au un
caracter declarativ, fiind combătute pe deplin prin probele prezentate de
apelant atât în cadrul instanței de fond, cât și în instanța de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 februarie 2023, avocatul Veaceslav Jarovlea în interesele SRL
„Lecu-Vest” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22 februarie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs,
casarea deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu
menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 aprilie
2022.
Totodată, a menționat că motivele de fapt și de drept a cererii de recurs
vor fi prezentate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 zile de la
notificarea deciziei integrale a instanței de apel.
6
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 26 iulie 2023, intimatul Serviciul Vamal a
solicitat declararea recursului drept inadmisibil, or respingerea cererii de
recurs cu menținere deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În conjunctura enunțată, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile
Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.
Art. 244 alin.(1) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în
vigoare 01 septembrie 2023) prevede că:
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 195 din Codul administrativ reglementează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Articolul 110 din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
7
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.” 80. Articolul
113 din Codul de procedură civilă indică că: „Dreptul de a efectua actul de procedură
încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de
judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua
actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Articolul 223 din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Articolul 96 alin.(1) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Articolul 97 alin.(3) din Codul administrativ menționează că:
„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de
notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Articolul 1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ indică că:
„(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care
urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de
document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din
cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa
poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica
este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
(5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor
mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este
echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.
Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau
de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”
Articolul 114 din Codul administrativ prevede că:
„Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi
probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare,
atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana
care urma să fie notificată.”
Articolul art.47 alin.(2), (3), (4), (6) din Legea nr.124 din 19 mai 2022
privind identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că:
„(2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și
utilizarea acestuia de către destinatar.
8
(3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră
expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de
către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele
semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat
de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător
sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o
formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d)
intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către
creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a
documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al
creatorului sigiliului electronic.
(4) În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au
convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă
acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă
documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o
formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.
(6) Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a
recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.”
Articolul 48 alin.(1) și (2) din Legea nr.124/2022 privind identificarea
electronică și serviciile de încredere relevă că:
„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de
către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația
electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului
sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În
cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional
respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia
în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de
un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului
electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția
Legii în vigoare până la 01.09.2023) statuează că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).”
Articolul 45 alin.(3) din Codul administrativ indică că:
„ (3) Persoanele juridice acționează prin reprezentanții lor.”
Articolul 47 alin.(1)-(3) din Codul administrativ relevă că:
9
„(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie
participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat
acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind
întreprinse de participant.
(2) În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept
să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
(3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Articolul 24 alin.(1) din Codul administrativ reglementează că:
„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună
credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene
prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate
în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu
pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.
Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele procedurale
stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de
ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității
raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate
avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după
a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Din actele cauzei rezultă că la 22 februarie 2023, Curtea de Apel
Chișinău a pronunțat în ședință publică, dispozitivul deciziei.
La 23 februarie 2023, la poșta electronică a reprezentantului recurentei
SRL „Lecu-Vest” avocatul Veaceslav Jarovlea (jarovlea.v@gmail.com),
Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei din 22 februarie
2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
lucrările dosarului (f.d.148).
La 27 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, avocatul
Veaceslav Jarovlea în interesele SRL „Lecu-Vest” a depus, la adresa
electronică a Curții de Apel Chișinău, cererea de recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 22 februarie 2023 a Curții
de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani din 20 aprilie 2022. Totodată, a menționat că motivele de fapt și de
drept a cererii de recurs vor fi prezentate la Curtea Supremă de Justiție în
termen de 30 zile de la notificarea deciziei integrale a instanței de apel.
La 11 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat la poșta
electronică a reprezentantului SRL „Lecu-Vest” avocat Veaceslav Jarovlea,
10
copia deciziei motivate din 22 februarie 2023, fapt ce rezultă din extrasul
anexată la dosar (f.d.152).
La acest aspect se reține că notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă
că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea
interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către
operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de
identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data
calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a
actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu
privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj
separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde
mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va
explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De
regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,
deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
În speță, astfel de mențiuni de eroare tehnică la data de 11 mai 2023,
odată cu expedierea a deciziei motivate din 22 februarie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, la adresa electronică a avocatului Veaceslav Jarovlea, lipsesc.
Din cele menționate supra rezultă faptul că instanța de apel, folosind
cel mai eficient și rapid mijloc de comunicație, cum ar fi poșta electronică,
și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului
judecătoresc din 22 februarie 2023 avocatului Veaceslav Jarovlea, iar
termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ
(în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246
din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023), pentru prezentarea
motivării recursului, a început să curgă din data de 12 mai 2023, ziua imediat
următoare de la data notificării deciziei motivate a instanței de apel, care a
expirat în ziua lucrătoare de 12 iunie 2023 (luni) inclusiv.
În pofida celor enunțate, recurenta SRL „Lecu-Vest” și reprezentantul
acesteia, avocatul Veaceslav Jarovlea, nu s-au conformat prevederilor legale
și nu au prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art.245
alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1
septembrie 2023). Or, fiind interesați de soluționarea cauzei în ordine de
recurs, atât recurenta, cât și reprezentantul împuternicit, odată ce li s-a
notificat decizia motivată a instanței de apel încă la data de 11 mai 2023,
trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de
acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea
actului de procedură (prezentarea motivării recursului) până la expirarea
11
termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul 20 administrativ (în
redacția legii în vigoare până la modificările din 01.09.2023).
Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzută la art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția legii
în vigoare până la modificările din 01.09.2023), de declarare a recursului
inadmisibil.
La acest aspect, Completul de judecată reține că buna-credință
prevăzut la art.24 din Codul administrativ, prezumă că partea este obligată
să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la
art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023), este considerat un termen imperativ, astfel că
nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din
dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Din cele constatate rezultă că, culpa neprezentării motivării recursului
în interiorul termenului legal, se datorează în exclusivitate comportamentului
pasiv al recurentei SC „Lecu-Vest” SRL și al reprezentantului acesteia,
avocatul Veaceslav Jarovlea, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate
și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile
sale procedurale, în situația în care încă la data de 11 mai 2023, la adresa
electronică a ultimului a fost notificată decizia integrală a instanței de apel,
care la rândul său nu au depus diligența (de a și verifica poșta electronică)
până la expirarea termenului limită – 12 iunie 2023, pentru prezentarea
recursului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate
duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de
art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza
Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de
timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac,
totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua
măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de
avocatul Veaceslav Jarovlea în interesele SC „Lecu-Vest” SRL, drept
inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
12
Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului
pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor
juridice.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara recursul depus de avocatul
Veaceslav Jarovlea în interesele SC „Lecu-Vest” SRL, ca inadmisibil.
Conform art.230 și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ
(în redacția legii în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.246
din 31 iulie 2023, în vigoare 01 septembrie 2023),
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Veaceslav Jarovlea în
interesele Societății Comerciale „Lecu-Vest” Societate cu Răspundere
Limitată.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
13