3ra-282/23 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile,

3ra-282/23 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Goian

Veaceslav, reprezentat de avocatul Todorov Maxim,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Goian Veaceslav împotriva Serviciului Vamal al

Republicii Moldova, terți Biroul Vamal Sud și Societatea cu Răspundere

Limitată „Eximservice Broker” cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile,

împotriva deciziei din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-282/23

PIGD 2-20079645-01-3ra-15032023)

Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se

încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până

la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu

constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Goian Veaceslav, reprezentat de avocatul Todorov Maxim,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului

Vamal, terț SRL „Eximservice Broker” cu privire anularea actelor

administrative individuale defavorabile.

directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova a emis Ordinul nr.667-

P, prin care a dispus aplicarea în privința șefului Biroului Vamal Sud, Goian

Veaceslav, a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră.

prealabilă, solicitând anularea Ordinul nr.667-P din 12 iunie 2020 emis de

către organul vamal în privința sa, însă nu a primit răspuns.

aplicat sancțiune disciplinară sub formă de mustrare aspra, este ilegal și

neîntemeiat, din următoarele motive.

SRL „Eximservice Broker”, în calitate de declarant și principal obligat, a

depus din numele său și pe contul unei persoane fizice (nesubiect al activității

de întreprinzător) declarația vamală nr.3020T1075 privind tranzitarea

mărfurilor autoturismul Dodge Caliber 1998 cm3, în valoare totală de

1278,23 Euro de la Postul Vamal Giurgiulești 1 (PVFI rutier) la Postul

Vamal Vulcănești (PVFI rutier), fiind acordat termen de tranzit până la 19

februarie 2019, ora 19:44.

tranzit acordat de către organul vamal a fost încălcat, deoarece marfa a ajuns

la postul vamal de destinație la data de 20 decembrie 2018, ora 13:21.

Vamal Sud a calificat acțiunile brokerului vamal SRL „Eximservice Broker”

ca contravenție prevăzută de art. 231 pct.23 din Codul vamal și prin decizia

din 15 ianuarie 2020 s-a aplicat amendă conform art.232 lit. i) din Codul

vamal în mărime de 3% din valoarea obiectului contravenției, ceea ce

constituie 744,04 lei.

art.231 pct.23) din Codul vamal stipulează că, sunt considerate încălcare a

1

reglementărilor vamale pasibile de răspundere materială următoarele

contravenții: nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariția

bunurilor aflate în tranzit.

2020, Serviciul Vamal a stabilit că responsabil pentru respectarea regimului

de tranzit este transportatorul, respectiv acesta urma a fi sancționat

contravențional.

brokerii vamali pot acționa în raporturile cu organul vamal în baza

principiilor de reprezentare directă sau de reprezentare indirectă.

indicat că, dacă brokerul vamal acționează pe principiul reprezentării directe,

declarația vamală este completată de către broker, iar la rubrica „declarant”

este indicată denumirea persoanei pentru care acționează.

declarația vamală, fiind declarant, însă pe contul unei alte persoane.

„Eximservice Broker” a acționat în regim de reprezentare indirectă, întrucât

s-a indicat expres pe sine în calitate de declarant, însă pe contul persoanei

fizice.

vamal răspunde pentru obligația vamală care înglobează în sine și amenzile

prevăzute de lege, la caz, și pentru amenda aplicată de Biroul Vamal Sud.

Codul vamal, reclamantul a invocat că, transportatorul care transportă

nemijlocit mărfurile nu depune nicio declarație la organul vamal și între

aceștia nu există niciun raport juridic din care ar putea apărea o obligație

vamală în sensul art.1 din Codul vamal și acesta nu își exprimă voința de a

plasa mărfurile transportate într-un anumit regim.

menționat că, transportatorul nu are calitatea de principal obligat, întrucât

persoana fizică care a transportat autoturismul Dodge Caliber nu cade sub

incidența noțiunii de principal obligat, nefiind persoană juridică înregistrată

la organul vamal, nedepunând declarație de tranzit etc.

nr.310-o din 04 august 2017 expres enumeră obligațiile principalului obligat

și anume: să depună la organul de plecare direct sau prin reprezentant o

declarație de tranzit însoțită de documentele necesare acordării regimului

tranzitului; să respecte dispozițiile referitoare la regimul tranzitului; să

furnizeze organelor vamale la cererea acestora și în termenele fixate

documente și informații strict necesare pentru realizarea operațiunilor de

tranzit.

2

referitoare la regimul tranzitului la norma contravențională stipulată la

art.231 pct.23) din Codul vamal, reclamantul a remarcat că Biroul Vamal

Sud corect a aplicat prevederile legale în cauza dedusă judecății.

apărea doar declarantul vamal sau persoana juridică, persoana fizică ce

desfășoară activitate de întreprinzător care transportă nemijlocit mărfurile în

cadrul regimului vamal de tranzit.

persoana fizică ce transporta autoturismul Dodge Caliber nu desfășura

activitate de întreprinzător, în situația în care subiect al răspunderii este

declarantul vamal, în speță SRL „Eximservice Broker” care a acționat în

baza principiilor de reprezentare indirectă indicate supra.

nr.1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal, reclamantul a indicat că în

speță se referă la tranzitul comun.

de încălcări care se impută, fie că se referă la o singură pretinsă încălcare

depistată în viziunea Serviciului Vamal atunci când prin decizia nr.3-D din

13 februarie 2020 a anulat procesul-verbal și decizia de sancționare

nr.020/20 din 15 ianuarie 2020, fie că se impută și a alte pretinse încălcări

similare din perioada anilor 2018 – 2019, care sunt la etapa actuală prescrise

în termen de 6 luni în condițiile prevăzute la art.209 alin.(2) din Codul

muncii, art.59 alin.(2) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public art.53 alin.(1) lit.a) din Legea nr.302

din 21 decembrie 2017 cu privire la Serviciul Vamal.

expusă în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința sa precum

că, prin refuzul de a da explicații a recunoscut faptele imputate lui, deoarece

refuzul de a da explicații atât în procedurile disciplinare, penale sau

contravenționale nu poate fi interpretat în detrimentul celui care refuză să le

ofere.

abateri disciplinare concomitent și anume, cele prevăzute la art.51 alin.(1)

lit. d), e), f) și g) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr.302 din 21

decembrie 2017, iar în partea motivată a ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare se examinează în esență doar o singură faptă.

anularea ordinului nr.667-p din 12 iunie 2020 privind aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de mustrare aspră ca fiind ilegală și neîntemeiată,

încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 20000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral și cheltuielilor de judecată.

3

completat pretențiile din acțiune, solicitând anularea deciziei nr.3-D din 13

februarie 2020 a Serviciului Vamal, prin care a fost anulat procesul-verbal și

decizia Biroului Vamal Sud asupra cazului de contravenție vamală nr.020/20

din 15 ianuarie 2020 ca fiind ilegală și neîntemeiată, anularea răspunsului

nr.26/11-8975 din 24 iulie 2020 prin care s-a respins cererea prealabilă prin

care a solicitat anularea ordinului nr.667-p din 12 iunie 2020 (f.d.21-22,

vol.I).

completare a obiectului acțiunii, solicitând anularea refuzului din 04 august

2020 a Serviciului Vamal de anulare a deciziei nr.3-D din 13 februarie 2020,

prin care Serviciul Vamal a anulat procesul-verbal și decizia Biroului Vamal

Sud asupra cazului de contravenție vamală (f.d.38, vol.I).

a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea din contul Serviciului Vamal

în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei pentru

aplicarea ilegală a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră

(f.d.48-49, vol.I).

a petenților din acțiune, solicitând anularea ordinului nr.667-p din 12 iunie

2020 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră ca

fiind ilegală și neîntemeiată, anularea răspunsului nr.26/11-8975 din 24 iulie

2020, prin care prin care s-a respins cererea prealabilă prin care a solicitat

anularea ordinului nr.667-p din 12 iunie 2020, solicitând anularea deciziei

nr.3-D din 13 februarie 2020 a Serviciului Vamal, prin care a fost anulat

procesul-verbal și decizia Biroului Vamal Sud asupra cazului de contravenție

vamală nr.020/20 din 15 ianuarie 2020 ca fiind ilegală și neîntemeiată,

anularea refuzului din 04 august 2020 a Serviciului Vamal de anulare a

deciziei nr.3-D din 13 februarie 2020, prin care Serviciul Vamal a anulat

procesul-verbal și decizia Biroului Vamal Sud asupra cazului de contravenție

vamală nr.020/20 din 15 ianuarie 2020, ca fiind ilegal și neîntemeiat,

încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său a sumei de 50000

de lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielilor de judecată. (f.d.69, 112,

vol.I)

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Chișinău, sediul Râșcani a fost atras ca terț Biroul Vamal Sud.(f.d.112, vol.I)

Râșcani s-a declarat inadmisibilă acțiunea lui Goian Veaceslav privind

anularea deciziei nr.3-D din 13 februarie 2020 a Serviciului Vamal și a

refuzului din 04 august 2020 a Serviciului Vamal de anulare a deciziei nr.3-

D din 13 februarie 2020, din motiv că reclamantul nu poate revendica

4

încălcarea prin activitate administrativă a unui drept în sensul art.17 din

Codul vamal. A fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Goian

Veaceslav privind încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul său

a prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei, din motivul nerespectării căi

prealabile. (f.d.118-120, vol.I)

a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Goian Veaceslav privind

anularea ordinului nr.667-p din 12 iunie 2020 cu privire la sancționarea lui

Goian Veaceslav, Biroul Vamal Sud și a răspunsului nr.26/11 – 8975 din 24

iulie 2020 și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d.121, vol.I)

încheierii din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și apel

împotriva hotărârii din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

(f.d.124,134, vol.I)

încheierea din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea

declarării inadmisibilității pretențiilor din acțiunea înaintată de Goian

Veaceslav ce țin de anularea deciziei nr.3-D din 13 februarie 2020 și a

refuzului din 04 august 2020 ale Serviciului Vamal. (f.d.192, vol.I)

de la examinare în ordine de apel prezenta cauză cu remiterea acesteia la

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani pentru emiterea unei hotărâri

suplimentare. (f.d.221, vol.I)

Chișinău, sediul Râșcani s-a respins ca neîntemeiată pretenția înaintată de

Goian Veaceslav privind anularea deciziei nr.3-D din 13 februarie 2020 și a

refuzului din 04 august 2020 ale Serviciului Vamal.(f.d.23, vol.I)

suplimentare din 21 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.237, vol.I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul depus de Goian Veaceslav și menținută hotărârea din 27 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și hotărârea suplimentară din

21 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

acțiunii depuse de Goian Veaceslav prin faptul că, ordinul nr.667-p din 12

iunie 2020, prin care șeful Biroului Vamal Sud, Goian Veaceslav a fost

sancționat disciplinar cu mustrare aspră, a fost emis de Serviciul Vamal în

strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii, iar

careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acestuia nu au fost constatate.

5

Veaceslav precum că, în cadrul desfășurării anchetei de serviciu nu a fost

audiat, or, potrivit procesului-verbal nr.1 din 18.05.2020, rezultă că,

reclamantul a refuzat să depună explicații în scris pe motiv că, din conținutul

ordinului cu privire la inițierea anchetei de serviciu nu rezultă că a fost

inițiată ancheta în privința sa.

fost încălcat dreptul de a face cunoștință cu materialele anchetei de serviciu,

întrucât potrivit actelor cauzei se atestă că, la 29 iunie 2020, ultimul a luat

cunoștință cu materialele anchetei de serviciu, fapt ce se confirmă prin

înscrisul și semnătura acestuia aplicată pe prima filă a dosarului

administrativ.

aplicare a sancțiunii disciplinare emis în privința lui Goian Veaceslav este

suficient de motivat și detaliat, fiind indicate toate temeiurile ce au justificat

emiterea acestuia, or în acesta nu pot fi preluate și incluse toate detaliile și

concluziile din ancheta efectuată. Motivarea ordinului contestat conține

temeiurile de fapt și de drept, de care a ținut cont angajatorul la aplicarea

sancțiunii disciplinare în privința lui Goian Veaceslav.

emiterea actului administrativ individual – ordinul nr.667-p din 12 iunie

2020, a respectat întocmai prevederile art. 31 și art.118 din Codul

administrativ, fiind indicate amănunțit toate circumstanțele de fapt și de

drept, abaterea disciplinară comisă de Goian Veaceslav, precum și legătura

de cauzalitate între faptele imputate și consecințele acesteia.

materialelor cauzei se atestă că, Goian Veaceslav nu și-a îndeplinit sarcinile

prevăzute de legislația în vigoare, or, indiferent de propriile viziuni ale lui

Goian Veaceslav referitor la aplicabilitatea/neaplicabilitatea unor norme

legale din domeniul vamal, acesta în calitatea sa de șef al Biroului vamal

Sud, nu poate să nu execute și/sau să nu țină cont de deciziile organului

ierarhic superior – al Serviciului vamal, deoarece contrariul este de natură să

genereze un haos în ierarhia organelor vamale și încalcă principiul stabilității

raporturilor juridice.

Veaceslav privind anularea deciziei Serviciului Vamal al Republicii

Moldova nr.3-D din 13.02.2020, or, în litigiu nu s-au constatat temeiuri ce

ar duce la nulitatea acesteia.

Veaceslav că, a fost sancționat și pentru neexecutarea deciziilor emise de

către Serviciul Vamal în perioada anului 2018-2019, cu depășirea termenului

de 6 luni pentru aplicarea sancțiunii disciplinare. Or, deciziile vizate au fost

doar cu titlu de informare în cadrul anchetei de serviciu, care confirmă că

6

reclamantul nu era la primul caz când nu execută o dispoziție a organului

ierarhic superior, însă organul vamal nu l-a supus sancțiunilor disciplinare,

în ideea că acesta va executa în continuare după recomandările organului

superior de conducere.

just și legal a fost sancționat disciplinar, acțiunile acestuia conținând

elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.51 alin.(1)

lit. d), e), f), g) din Legea cu privire la Serviciul vamal nr.302 din 21.12.2017,

încălcări pentru săvârșirea cărora a fost aplicată față de Goian Veaceslav

sancțiunea disciplinară – „mustrare aspră”. Or, cert s-a stabilit că reclamantul

a admis în activitatea sa abatere disciplinară prin încălcarea disciplinei

muncii, a prevederilor Fișei postului, prevederilor Legii cu privire la

serviciul vamal nr. 302 din 21.12.2017.

că, reieșind din concluzia anchetei de serviciu, la aplicarea sancțiunii

disciplinare lui Goian Veaceslav au fost luate în considerare toate

circumstanțele reale, împrejurările obiective în care au fost comise

acțiunile/inacțiunile ilegale, cât și cele personale (împrejurări subiective),

care au legătură cu salariatul.

examinate întrunirea elementelor definitorii ale răspunderii disciplinare.

Gravitatea încălcării în toate situațiile este apreciată de către angajator,

reieșind din circumstanțele stabilite și ținând cont de împrejurările specifice

situației. Caracterul excepțional al instituirii răspunderii rezidă din

responsabilitatea pe care o incubă funcția deținută, iar în aceste cazuri

importanța prezintă faptul încălcării obligațiilor de muncă. Or, încălcarea a

fost constatată cu certitudine, aspectele fiind detaliate în concluziile anchetei

de serviciu, precum și în actele aferente.

că, Serviciul Vamal a respectat întru totul principiul comprehensibilității și

transparenței acțiunilor, asigurând participarea neîngrădită la procedura

administrativă a lui Goian Veaceslav.

nu a motivat soluția de aplicare a sancțiunii, instanțele de judecată au

remarcă că, aspectul dat ține de oportunitate, iar rolul instanței este de a

verifica legalitatea actului administrativ și nu de a examina oportunitatea

acestuia.

arogându-și atribuțiile altor organe, or, în caz contrar instanța judecătorească

ar admite o imixtiune în raportul angajator-salariat, ceea ce la rândul său,

este de natură să afecteze negativ exercitarea atribuțiilor legale ale

Serviciului Vamal, fapt prevăzut în art.1 alin.(2) din Legea cu privire la

serviciul vamal nr.302 din 21.12.2017 și anume, Serviciul Vamal este o

7

autoritate administrativă aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, care

exercită funcțiile și atribuțiile ce îi revin și implementează politica vamală a

statului prin aplicarea uniformă și imparțială a legislației în domeniul vamal

în scopul asigurării, în limita competențelor sale, a securității economice a

statului. Serviciul Vamal dispune de autonomie administrativă și

decizională, respectând prevederile legislației în vigoare.

nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale,

instanțele de judecată l-au considerat ca fiind neîntemeiat, or, aceste raportări

au fost expuse în concluzia anchetei de serviciu, fapt ce s-a soldat cu

constatarea abaterii disciplinare.

nr.667-p din 12 iunie 2020, prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de mustrare aspră șefului Biroului Vamal Sud, Goian

Veaceslav, a fost emis de către Serviciul Vamal în conformitate cu legislația

în vigoare și cu respectarea principiului proporționalității prevăzut la art. 29

din Codul administrativ. Or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis

în privința lui Goian Veaceslav ca urmare a abaterilor disciplinare comise de

către ultimul și constatate cu certitudine în cadrul anchetei de serviciu.

nr.26/11-8975 din 24.07.2020 și a refuzului Serviciului Vamal din

04.08.2020, instanțele de judecată au considerat că acestea sunt

neîntemeiate, fiind subsecvente cerinței de bază cu privire la anularea actului

administrativ, pretenție care a fost respinsă ca neîntemeiată, or, odată cu

constatarea caracterului legal al actului administrativ individual defavorabil,

nu există careva temeiuri de a admite pretențiile subsecvente ale

reclamantului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Todorov Maxim, a depus recurs împotriva deciziei a Curții de Apel Chișinău,

iar la 07 martie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea

deciziei din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, hotărârii din 27 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și hotărârii suplimentare din 21

iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei hotărâri

noi de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat.

netemeinicia deciziei instanței de apel, menționând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de

apel ca fiind stabilite, cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de

drept material.

8

vamal la solicitarea regimului vamal de tranzit și la respectarea condițiilor

regimului vamal ales.

faptului că brokerii vamali pot acționa în raporturile cu organul vamal în baza

principiilor de reprezentare directă sau de reprezentare indirectă, și dacă

acest lucru are relevanță speței examinate.

la examinarea cauzei dacă brokerul vamal acționează pe principiul

reprezentării directe, declarația vamală este completată de către broker, iar

la rubrica „declarant” este indicată denumirea persoanei pentru care

acționează, prestând un simplu serviciu de completare a declarației vamale.

reprezentării indirecte, brokerul indică denumirea proprie în declarația vamă,

în rubrica 14 (declarant) și în rubrica 50 (principalul obligat) fiind declarant,

însă pe contul unei alte persoane.

nr.3020T1075 din 19.02.2019, SRL „Eximservice Broker” a acționat în

regim de reprezentare indirectă, întrucât s-a indicat expres pe sine în calitate

de declarant și principal obligat, însă pe contul persoanei fizice.

răspundere materială, deoarece în declarația vamală figurează doar

numele/denumirea persanei reprezentate, nu și a brokerului vamal, iar în

cazul reprezentării indirecte, brokerul vamal apare ca declarant vamal

principal obligat și titular al operațiunii vamale de tranzit, fiind înscriși direct

în declarația vamală cu toate consecințele ce rezultă din această calitate.

„Eximservice Broker” a acționat în baza reprezentării indirecte, fiind inclusă

ca „declarant” în declarația vamală și evident că titularul regimului de tranzit

vamal era anume acest agent economic, sub responsabilitatea căreia avea loc

operațiunea de tranzit.

operațiunii – este persoana în numele căreia s-a făcut declarația vamală

(declarantul) sau persoana căreia i-au fost transferate, în privința destinației

vamale, drepturile și obligațiile persoanei menționate anterior

(declarantului), deci în partea a doua a noțiunii se are în vedere reprezentarea

indirectă de către brokerul vamal.

transportă nemijlocit mărfurile, nu depune nicio declarație la organul vamal

și între aceștia nu există niciun raport juridic din care ar putea apărea o

obligație vamală în sensul art.1 din Codul vamal și acesta nu-și exprimă

voința de a plasa mărfurile transportate într-un anumit regim.

9

calitatea de principal obligat în sensul art.1 pct.70 din Codul vamal, întrucât

persoana fizică care a transportat autoturismul Dodge Caliber nu cade sub

incidența noțiunii de principal obligat, nefiind persoană juridică înregistrată

la organul vamal, nedepunând declarație de tranzit.

potrivit pct.93 și 96 din HG nr.1140 din 02.11.2005, titularul de tranzit este

obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o

declarație vamală de tranzit. Pentru mărfurile transportate pe mijloace de

transport rutier și pe cale ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Uniunii

Europene și statelor-membre ale acestora, conform normelor metodologice

emise prin ordinul Serviciului Vamal.

SV din anul 2014, în care se explică clar că urmează a fi supus răspunderii

contravenționale în cazul încălcării regimului de tranzit conform procedurii

T1 (tranzitul comun) doar subiectul indicat la rubrica 50 a declarației vamale

de tranzit care este principalul obligat, așa cum a procedat la aplicarea

sancțiunii contravenționale materiale în privința brokerului.

brokerului SRL „Eximservice Broker”, șeful Biroului Vamal Sud a

coordonat în scris acest lucru cu Serviciul Vamal la 15 ianuarie 2020 prin

scrisoarea nr.28/26-05/125, care nu a înaintat obiecții la propunerea de

aplicare a amenzii contravenționale materiale.

încălcări care se impută, fie că se referă la o singură pretinsă încălcare

depistată în viziunea Serviciului Vamal atunci când prin decizia nr.3-D din

13 februarie 2020 a fost anulat procesul-verbal și decizia de sancționare

nr.020/20 din 15 ianuarie 2020, fie că i se incriminează alte pretinse încălcări

similare din anii 2018 – 2019, care sunt la etapa actuală prescrise în termen

de 6 luni în condițiile prevăzute la art.209 alin.(2) din Codul muncii, art.59

alin.(2) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public și art.53 alin.(1) lit.a) din Legea nr.302 din

21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal.

stabilite la art.275 alin.(2) din Codul vamal, deoarece a anulat atât decizia de

sancționare, dar și procesul-verbal, deși conform legii urma să anuleze numai

decizia de sancționare și să remită pentru examinare suplimentară organului

emitent, adică Biroului Vamal Sud, fapt ce nu a fost realizat.

declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de Goian Veaceslav, cu

menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii și hotărârii suplimentare a

primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate, fiind elucidate toate

circumstanțele cauzei, apreciate corect probele administrate și aplicarea și

10

interceptarea corectă a normelor de drept material și procedural, iar

argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile de admisibilitate al

acestuia prevăzute la art.432 din CPC.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în

vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.”

în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:

(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus

de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă

de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi.

recurs până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023 și

anume la 23 aprilie 2023, prin urmare recursul va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

11

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat decizia contestată la 18 ianuarie 2023, în ședință publică. Actele

cauzei atestă că, copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată la adresa electronică a avocatului recurentului Goian Veaceslav,

Maxim Todorov la data de 18 ianuarie 2023, fapt confirmat prin scrisoarea

anexată la actele cauzei. (f.d.38, vol.II)

Totodată, din actele cauzei rezultă că, decizia integrală a Curții de

Apel Chișinău din 18 ianuarie 2023 a fost notificată la poșta electronică a

avocatului recurentului Goian Veaceslav, Maxim Todorov la data de 03

martie 2023 (f.d.41, vol.II).

Astfel, recursul a fost depus de Goian Veaceslav cu respectarea

prevederilor art.245 din Codul administrativ.

analiza prevederilor legale precizate supra rezultă că admisibilitatea

/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din

Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în fond.

de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

12

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ.

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

de a declara inadmisibil recursul depus de Goian Veaceslav, reprezentat de

avocatul Todorov Maxim.

din Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursurilor,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Goian Veaceslav, reprezentat de

avocatul Todorov Maxim.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

13