3ra-1217/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1217/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1217/22

2-20095176-01-3ra-24112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O.Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Goian Veaceslav împotriva Serviciului Vamal, persoană terță

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Industrial Invest” cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 7 august 2020, Goian Veaceslav a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal, persoană terță Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Industrial Invest” cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 21 iulie 2020, Serviciul

Vamal a emis ordinul nr. 730-p, prin care a dispus aplicarea față de Goian

Veaceslav sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment.

Reclamantul a indicat, că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare este

ilegal, menționând că, pe parcursul perioadei 1 aprilie – 15 iunie 2020, de către

agenții economici SRL „Arnaut Petrol” și SRL ,,Industrial Invest”, au fost depuse

în total 19 declarații IM4 din Zona Economică Liberă „Parcul de producere

Vulcaneș”.

A relatat, că din 19 declarații vamale, au fost invalidate 8 declarații vamale,

dintre care, una pentru utilaje care a fost înlocuită cu o altă declarație și ulterior

validată și 7 declarații pentru păcură declarată ca prelucrată suficient în zona liberă

cu originea QM.

Reclamantul a susținut, că aceste declarații au fost depuse intenționat în tura

unde se afla un inspector mai puțin experimentat și anume Mîțăblîndă Denis.

Motivele invalidării acestor declarații vamale sunt incluse în actele de inspecție.

Referitor la argumentul privind pretinsa blocare a activității SRL ,,Industrial

Invest”, reclamantul a menționat că nu a dat nici un fel de indicații inspectorilor

din cadrul postului vamal ZAL Vulcaneș, iar consultările adresate șefului adjunct

al Biroului Vamal Sud, Botnari Andrei, care conform organigramei Biroului

1

Vamal Sud coordonează activitatea mai multor posturi vamale, inclusiv a postului

vamal ZAL Vulcaneș, șefului de post Mîrza V. și responsabilului de activitate a

postului Caipac Elena, s-au limitat doar la respectarea cadrului legal la plasarea

mărfurilor în regimul vamal de import, or, a fost identificat riscul de introducere pe

teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine neprelucrate suficient

sub aspectul mărfurilor autohtone prelucrate suficient.

A afirmat, că la emiterea scrisorii Serviciului Vamal nr. 28/05-6214 din 22

mai 2020, prin care s-a dispus acceptarea tranzacțiilor de import a mărfurilor, nu s-

a ținut cont de prevederile legale referitoare la mărfurile originare, mărfurile

autohtone, mărfurile străine, mărfurile produse în zona liberă.

A insistat, că toate acțiunile întreprinse de SRL ,,Industrial Invest” la

depunerea declarațiilor vamale în nume propriu și de către SRL „Arnaut Petrol”, au

avut ca scop unic neachitarea în mărime deplină a drepturilor de import la

introducerea mărfurilor neprelucrate suficient din zona liberă pe restul teritoriului

vamal sau chiar eschivarea de la achitarea lor.

În partea ce ține de achitarea declarației de tranzit din 11 mai 2020, temei de

neînregistrare de către funcționarul vamal a servit nerespectarea prevederilor pct.

3464 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul

Vamal, iar SRL ,,Industrial Invest”, nefiind nici măcar titular al operațiunii de

tranzit.

Reclamantul a invocat, că din textul ordinului nr. 730-p din 21 iunie 2020, nu

se identifică nici o abatere disciplinară imputată șefului Biroului Vamal Sud,

raportată direct la art. 51 al Legii nr. 302 din 21 decembrie 2017, care enumeră

expres abaterile disciplinare ce pot fi imputate colaboratorului vamal. Or, pentru

aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul urmează să constate elementele

constitutive ale răspunderii disciplinare, și anume: obiectul, latura obiectivă (fapta

prejudiciabilă, urmarea prejudiciabilă și legătura cauzală), latura subiectivă

(vinovăția sub formă de intenție sau imprudență), precum și subiectul care a comis

abaterea.

A evidențiat, că din ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare rezultă că

competența privind emiterea actului de inspecție și validarea/invalidarea declarației

vamale aparține în exclusivitate inspectorului vamal la care a fost depusă declarația

vamală, șeful Biroului Vamal Sud nefiind în drept să emită actul de inspecție în

locul inspectorului vamal și nefiind în drept să valideze/invalideze declarația

vamală ce se află în examinare la inspectorul vamal.

A menționat, că legislația vamală nu prevede procedura de coordonare a actului

de inspecție și de validare/invalidare a declarației vamale cu șeful Biroului Vamal

Sud, iar o simplă consultare a inspectorului vamal în privința corectitudinii

aplicării legislației nu poate fi imputată șefului Biroului Vamal Sud, întrucât,

decizia finală este luată nemijlocit de către inspectorul vamal.

În aceste condiții, Goian Veaceslav a solicitat admiterea acțiunii, anularea

ordinului Serviciului Vamal al R.M. nr/ 730-p din 21 iulie 2020 și compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 25 septembrie 2020, Goian Veaceslav a depus cerere de completare a

obiectului acțiunii, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat prin

aplicarea ilegală a sancțiunii disciplinară sub formă de avertisment în sumă de 30

000 de lei.

În motivarea acestei cereri a invocat că, stagiul general de muncă în cadrul

organelor vamale în diferite funcții, inclusiv de conducere, este de 31 ani, iar pe

2

parcursul activității, de nenumărate ori a fost stimulat de organele vamale primind

diferite mențiuni și diplome.

A mai indicat, că până la ultimele 3 luni de activitate a fost evaluat

permanent cu calificativul foarte bine, iar în ultimele 3 luni de activitate, a fost

hărțuit sistematic de către Serviciul Vamal prin diferite controale și sancțiuni

disciplinare nejustificate.

Reclamantul a arătat, că la aplicarea sancțiunii disciplinare, nu s-a ținut cont de

calitățile persoanei sancționare, care pe parcursul activității a fost menționată prin

distincții de stat și diplome de merit.

Astfel, a considerat că suma de 30 000,00 lei, este o sumă echitabilă în raport

cu încălcările admise de angajator la emiterea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare.

La 15 octombrie 2020, Goian Veaceslav a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 730-p din

21 iulie 2020, anularea refuzului Serviciului Vamal nr. 28/11-12285 din 5

octombrie 2020, încasarea sumei de 30 000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 6 noiembrie 2020,

s-a declarat inadmisibilă pretenția din cererea de chemare în judecată depusă de

Goian Veaceslav împotriva Serviciului Vamal privind încasarea prejudiciului

moral în mărime de 30 000,00 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău 01 martie 2021, s-a respins recursul

declarat de către Goian Veaceslav împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 6 noiembrie 2021.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 aprilie 2021, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă

de Goian Veaceslav. S-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 730-p din 21 iulie

2020 cu privire la sancționarea unor funcționari vamali Biroul Vamal Sud, în

partea aplicării dlui Goian Veaceslav, șef al Biroului Vamal Sud, a sancțiunii

disciplinare-avertisment, ca neîntemeiat. S-a respins pretenția privind anularea

refuzului Serviciului Vamal nr. 28/11-12285 din 5 octombrie 2020, prin care s-a

respins cererea privind repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată. S-a încasat

de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Goian Veaceslav cheltuielile privind

achitarea asistenței juridice în mărime de 3 000 de lei și despăgubirea pentru

cheltuielile de transport suportate în mărime de 804,18 lei. În rest, pretenția privind

încasarea cheltuielilor privind achitarea asistenței juridice în mărime ce depășește

suma de 3 000 de lei, s-au respins ca neîntemeiate.

La 30 aprilie 2021, Serviciul Vamal a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 aprilie 2021, solicitând casarea

hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de admiterea parțială a acțiunii depuse

de Goian Veaceslav, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral

acțiunea depusă de Goian Veaceslav (vol. I, f. d. 168-169).

Prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Serviciul Vamal și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 27 aprilie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că pretinsele abateri

disciplinare imputate lui Goian Veaceslav, nu au fost comise de acesta, fiind cert,

că invalidarea declarației vamale nr. 3050I773 din 8 mai 2020, s-a realizat în baza

deciziei unilaterale a inspectorului vamal, iar prin ordinul de aplicare a sancțiunii

3

disciplinare șefului Biroului Vamal Sud, angajatorul a tras la răspundere

disciplinară o persoană, pentru acțiuni care nu au fost comise de acesta.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond just a conchis asupra lipsei

componenței abaterii disciplinare în acțiunile lui Goian Veaceslav, în calitate de

șef Biroul Vamal Sud, aferente procesării declarației vamale nr. 3150I773 din 8

mai 2020 depusă de SRL „Arnaut Petrol”. Or, funcționarul vamal Mîțablîndă

Denis, în virtutea funcției deținute, era personal responsabil de soluția aplicată la

procesarea declarației vamale nr. 3150I773 din 8 mai 2020, depusă de SRL

„Arnaut Petrol”, iar în această ipoteză, fiindu-i recomandată invalidarea declarației

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 476, a studiat problema personal,

ajungând la concluzia de a invalida declarația.

Instanța de apel a reiterat, că aceste circumstanțe atestă cert, că acțiunile

funcționarului vamal Mîțablîndă Denis privind invalidarea declarației vamale nr.

3150I773 din 8 mai 2020, au fost efectuate sub intima sa convingere în legalitatea

lor, având un caracter independent.

Corespunzător, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond întemeiat a

anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 730-p din 21 iulie 2020 cu privire la

sancționarea unor funcționari vamali Biroul Vamal Sud, în partea aplicării lui

Goian Veaceslav, șef Biroul Vamal Sud, a sancțiunii disciplinare-avertisment, în

condițiile în care, pe parcursul examinării cauzei s-a constatat lipsa în acțiunile

intimatului a elementelor componente ale abaterii disciplinare.

Instanța de apel a notat că este întemeiată și soluția primei instanțe de

respingere a pretenției lui Goian Veaceslav de anulare a refuzului nr. 28/11-12285

din 5 octombrie 2020, așa cum, cererea prealabilă privind repararea prejudiciului

moral în mărime de 30 000 lei, cauzat prin emiterea ordinului Serviciului Vamal

nr. 730-p din 21.07.2020 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

avertisment, urmează a fi examinată de autoritatea publică emitentă în procedură

administrativă separată, doar după anularea actului administrativ enunțat, a

ordinului Serviciului Vamal nr. 730-p din 21 iulie 2020, printr-o hotărâre

judecătorească executorie.

La data de 21 noiembrie 2022 Serviciul Vamal a depus prin intermediul

adresei electronice, recurs motivat împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii (f.d.57,59-60).

În susținerea recursului a invocat că decizia instanței de apel este una

neîntemeiată, adoptată fără a fi analizate multilateral actele normative și legislația

în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și fără a fi dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și de instanța de apel ca fiind

stabilite.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

4

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 septembrie 2022,

Serviciul Vamal a depus recurs motivat la 21 noiembrie 2022.

La materialele cauzei lipsește dovada notificării dispozitivului deciziei din 14

septembruie 2022 de către recurent. Decizia motivată din 16 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către Serviciul Vamal la data de 20

octombrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.56).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Serviciul Vamal s-a conformat prevederilor legale și

a depus recursul motivat la 21 noiembrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 06 ianuarie 2023 Goian Veaceslav a depus referință și a solicitat

respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Serviciul Vamal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serviciul Vamal, în raport

cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Serviciul Vamal se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6