3ra-437/23 — anularea actelor administrative

3ra-437/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat Societatea cu Răspundere Limitată

,,ATD-Unic”, reprezentată de avocații Guțu Valentin și Guțu Tatiana,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată ,,ATD-Unic” împotriva Biroului Vamal

Centru, Serviciul Vamal, terț de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Broker-

Universal” cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 9 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-437/23)

NR. PIGD 2-20019833-01-3ra-13042023)

Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară la toate argumentele și

circumstanțele invocate

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: I. Barbacaru)

Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

8 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică recursul depus de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,ATD-Unic”, reprezentată de avocații Guțu Valentin și Guțu Tatiana

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc , Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Biroului Vamal Centru și Serviciul Vamal, terț

SRL ,,Broker-Universal” cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Republica Moldova mărfuri agricole - motosăpătoare dezasamblate tip Weima de

diferite modele, clasificate la poziția tarifară 84322950, exportator fiind

ChongqingWima Agricultural Machinery Co” Ltd, China, care, prin intermediul

SRL „Broker Universal”, au fost vămuite conform următoarelor declarații vamale:

DV3019I7794 din 15 mai 2015; DV3019I9704 din 22 iunie 2015; DV3019I2681

din 7 august 2015 și DV3019I16132 din 29 septembrie 2015.

procedurii de vămuire a mărfurilor, brokerul vamal are obligația să declare mărfurile

conform procedurii stabilite de legislația vamală, să asigure completarea corectă a

documentelor vamale în conformitate cu legislația vamală, să prezinte, la cererea

colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare necesare pentru

vămuire etc.

corectitudinii clasificării mărfurilor au fost întocmite deciziile de clasificare a

mărfurilor nr. 228, 229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238 din 5 noiembrie

2019, prin care a fost reclasificat codul mărfurilor vamale din 843229500 în

870110000, deciziile date fiind expediate în adresa reclamantei la 7 noiembrie 2019

și recepționate la 11 noiembrie 2019. La 15 noiembrie 2019, au fost contestate

deciziile Serviciului Vamal și a expus dezacordul față de actele organului vamal.

Prin răspunsul Serviciului Vamal nr.28/11-20571 din 13 decembrie 2019 reclamanta

a fost informată că în urma necesității examinării „multiaspectuale” a contestației

înaintate, în temeiul art. 290 alin. (2) Cod vamal, Serviciul Vamal prelungește

termenul de examinare a contestației cu 30 zile din data expirării termenului inițial,

iar prin răspunsul Serviciului Vamal nr.28/11-439 din 13 ianuarie 2020 s-a invocat

că clasificarea ulterioară a mărfurilor s-a stabilit corect și motive pentru satisfacerea

contestației, adică anularea și suspendarea deciziilor de clasificare, nu există,

răspunsul respectiv fiind recepționat la 16 ianuarie 2020.

control ulterior, efectuând reverificarea declarațiilor vamale în partea corectitudinii

clasificării mărfurilor importate (113RDVS) a întocmit la 18 decembrie 2019

procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale 106.19/2-R, prin care s-a

stabilit clasificarea eronată a mărfurilor și s-a dispus recalcularea drepturilor de

import totale în sumă de 1 222 377 lei (TV- 329 481,75 lei și TVA – 892 895,57 lei),

pe care reclamanta l-a contestat la 24 decembrie 2019, invocând ilegalitatea în fond

și procedural a actului administrativ și a solicitat anularea procesului-verbal de

reverificare a declarațiilor vamale și suspendarea executării acestuia până la

finalizarea procedurii de executare, însă un răspuns din partea organului vamal la

aceasta contestație în termenul legal de 30 zile nu a fost întocmit. Fiind ignorate

ambele contestații, la 24 decembrie 2019 Biroul Vamal Centru a adoptat decizia de

regularizare nr. 1736 (în pofida faptului că actele administrative au fost contestate)

și a stabilit că suma totală a drepturilor de import spre încasare de la reclamantă

constituie 2 038 057,32 lei. Nefiind de acord cu decizia de regularizare nr. 1736 din

24 decembrie 2019, reclamanta a contestat-o la 2 ianuarie 2020 și a solicitat anularea

acesteia pe motiv de ilegalitate și tardivitate și suspendarea executării actelor

administrative până la soluționarea procedurilor de contestare, iar prin răspunsul

Serviciului Vamal nr.28/11- 1041 din 24 ianuarie 2020 s-a refuzat în soluționarea

cerințelor SRL „ATD-Unic”, invocându-se formal respectarea prevederilor legale a

autorități vamale.

procedura de executare silită în privința reclamantei privind încasarea mijloacelor

bănești de pe conturile bancare ale plătitorului vamal, cu urmărirea bunurilor, prin

aplicarea de interdicții și/sau sechestrare. Modalitatea și termenul de contestare nu a

fost indicat. Decizia menționată, cu scrisoarea de însoțire nr. 427 din 14 ianuarie

2020, a fost expediată în adresa reclamantei la 20 ianuarie 2020, fapt confirmat prin

copia plicului poștal, iar prin notificarea nr.780 din 20 ianuarie 2020 a fost informată

despre dispoziția nr.2 privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale

plătitorului SRL „ATD-Unic”.

decembrie 2019, din contul reclamantei a fost extrasă suma de 2 038 107,32 lei.

pentru care solicită anularea acestora, cu restituirea sumei încasate prin procedura

de executare silită.

231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238 din 5 noiembrie 2019, reclamanta susține că

în urma controlului ulterior din luna noiembrie 2019, în lipsa unor informații noi,

Biroul Vamal Centru a atribuit mărfurilor supuse vămuirii în perioada 05.05.2015 -

07.08.2015 o poziție tarifară eronată, modificând poziția stabilită anterior 8432

(motosăpătoare) în poziția 8701 (tractor motocultor).

mărfurilor, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr.296-0 din 19 august 2016,

decizia de clasificare trebuie să conțină „descrierea detaliată a mărfii ce permite

identificarea și clasificarea acesteia conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor,

actele pe baza cărora s-a identificat marfa de ex: fotografii, pașaportul tehnic,

raportul de expertize”, iar în lipsa unei expertize tehnice în baza căreia să fie stabilită

încadrarea corectă a poziției tarifare în baza parametrilor tehnici a mărfurilor, este

imposibil de reîncadrat mărfurile din oficiu, de către organul vamal. Reclamanta a

invocat că, potrivit normelor metodologice privind clasificarea motocultoarelor și

mașinilor autopropulsate agricole, aprobate prin ordinul Serviciului Vamal nr. 127-

0 din 18 aprilie 2016, la poziția 8432 „Mașini, aparate și dispozitive agricole,

horticole sau silvicole pentru pregătirea sau lucrarea solului sau pentru culturi;

tăvăluguri pentru peluze sau terenuri de sport” se clasifică mașinile în care

infrastructura motrice, dispozitivele de comandă, organele de lucru ca și

dispozitivele lor de manevrare sunt în principal concepute unele pentru altele în așa

fel încât să formeze un ansamblu mecanic omogen.

formează un ansamblu inseparabil (de exemplu pluguri motorizate, motosăpătoare

etc.). Astfel că, anume un ansamblu inseparabil (fără posibilitatea desfacerii sau

schimbării combinațiilor în care se utilizează) se prezintă mașinile înscrise în

declarațiile vamale : DV nr. 3019I7794 din 15 mai 2015 - motasapator Weima

WM500, DV nr. 3019I7794 din 15 mai 2015 - motasapator Weima WM900, DV nr.

3019I9704 din 22 iunie 2015 - motasapator Weima WM1100B, DV nr. 3019I9704

din 22 iunie 2015 - motasapator Weima WM1100BE, DV nr. 3019I9704 din 22 iunie

2015 - motasapator Weima WM1100BE-2, DV nr. 3019I9704 din 22 iunie 2015 -

motasapator Weima WMX650, DV nr. 3019I12681 din 07 august 2015 -

motasapator Weima WM900, DV nr. 3019I12681 din 07 august 2015 - motasapator

Weima WM500, DV nr. 3019I12681 din 07 august 2015 - motasapator Weima

WM1100C, DV nr. 3019I16132 din 29 septembrie 2015 - motasapator Weima

WM1100A, DV nr. 3019I16132 din 29 septembrie 2015 - motasapator Weima

WM1100AE.

870110000 se prezintă drept una contrară prevederilor normelor respective, dar și

nomenclaturii combinate a mărfurilor. Aceiași concluzie reiese și din aplicarea

notelor explicative la nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobate prin ordinul

Serviciului Vamal nr. 118-0 din 30 martie 2017, care în privința poziției 8701 prevăd

că se clasifică motoarele/mecanismele descrise în notele explicative ale Sistemului

armonizat aferente poziției 8701, al șaselea și al șaptelea paragraf inclusiv

motocultoarele cu șenile. Acest tip de tractor este utilizat de obicei în horticultură.

Aparatele interschimbabile destinate a fi utilizate cu un tractor motocultor (grape,

pluguri) urmează regimul lor propriu, chiar dacă sunt montate pe tractorul

motocultor.

Legii nr. 172 din 25 iulie 2014 pe care se bazează decizia respectivă. Totodată, prin

Legea nr. 275 din 29 noiembrie 2018, nomenclatorul mărfurilor a fost modificat

esențial, fiind aliniat la sistemul armonizat nou, iar modul de clasificare a unor și

același mărfuri se deosebește esențial în dependență de redacția Legii nr. 172/2014

ce se aplică.

în deciziile de clasificare contestate, au fost repartizate pe culoarul „roșu” de control,

mărfurile fiind supuse unui control vamal fizic și documentar minuțios și, reieșind

din faptul că toate acestea au fost validate de către inspectorii vamali, se prezumă

lipsa presupuselor încălcări, și corelativ se atestă corectitudinea atribuirii poziției

tarifare.

ilegalități și în cadrul procedurii de emitere a deciziilor, deoarece potrivit

prevederilor legale, dreptul autorităților vamale de a emite decizii de clasificare a

mărfurilor nu este un drept absolut, acesta fiind limitat atât sub aspectul procedurii,

cât și în timp. Conform art. 141² Cod vamal, decizii de clasificare a mărfurilor se pot

pronunța doar până la acordarea liberului de vamă (alin. 21); sau - după acordarea

liberului de vamă (alin. 22), însă cu respectarea strică a prevederilor art. 141² alin.

2¹¹, termenul maxim stabilit pentru efectuarea controlului suplimentar și emiterea

deciziei de clasificare nu va depăși 90 de zile calendaristice de la data ridicării

mărfurilor din vamă. Alineatul respectiv nu face nici o referire la alte alineate sau

articole, iar formularea sa nu este condiționată de aplicare în cadrul unei proceduri

speciale - altfel zis, termenul respectiv este stabilit pentru toate deciziile de

clasificare, indiferent dacă acestea implică sau nu procedura de amânare a stabilirii

definitive a codului mărfurilor. Prin urmare, aplicarea termenului-limită menționat

este obligatorie pentru orice decizie de clasificare a mărfurilor, astfel încât emiterea

unor decizii de clasificare peste perioada de 90 de zile calendaristice de la data

ridicării mărfurilor din vamă se prezintă drept una ilegală.

deoarece potrivit art. 181 alin. (4) Cod vamal, organul vamal este în drept să

modifice declarația vamală, din oficiu și cu înștiințarea declarantului, într-o perioadă

de 4 ani de la data depunerii acesteia, dacă modificarea respectivă nu generează

obligații vamale.

menționate supra este imposibilă reieșind din neîntrunirea ambelor condiții: -

termenul-limită de modificare a declarației este expirat și - modificarea respectivă

generează obligații vamale, astfel încât reclamanta constata o imposibilitate

obiectivă și legală de modificare a declarațiilor vamale, ceea ce atrage nulitatea

deciziilor de clasificare a mărfurilor din noiembrie 2019.

înaintat ca fiind unul pripit și lipsit de suport legal și care urmează a fi calificat ca

atare.

nr.106.19/2R din 18 decembrie 2019, reclamanta afirma că Biroul Vamal a depășit

limitele obiectului controlului ulterior prin aplicarea procedurii de reverificare a

declarațiilor vamale în locul unui audit post-vămuire. După cum reiese din procesul-

verbal de reverificare, acesta a fost emis de Biroul Vamal Centru în cadrul unui

control ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale, iar reverificarea declarațiilor

vamale este o formă a controlului ulterior, definit în art. 1 pct. 21¹) Cod vamal,

realizat în conformitate cu art. 181¹ alin. (1) Cod vamal, art. 185 lit.e¹) și art. 202²

alin. (1) și (3) Cod vamal. Efectuarea controlului respectiv sub forma de reverificare

este, în opinia reclamantei, eronat, deoarece procedura corectă aplicabilă situației

reclamantei ar trebui să fie cea de audit post-vămuire.

legiuitorul diferențiază două forme de control ulterior, distincte una de alta:

reverificarea declarațiilor vamale și auditul post-vămuire. Fiecare categorie de

control ulterior are un articol separat dedicat în Codul vamal: pentru auditul post-

vămuire - art. 201¹ Cod vamal, iar pentru reverificarea declarațiilor vamale - art.

202² Cod vamal, reieșind din care, cele două forme se deosebesc după obiect și

procedură: - auditul post-vămuire are drept scop verificarea respectării legislației în

vigoare la momentul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală și plasării acestora

sub o destinație vamală.

documentele prezentate și datele din declarație vamală, lipsă a careva documente

sau neconformitatea acestora, iar în calitate de unic argument în favoarea existenței

a unor greșeli sunt indicate deciziile de clasificare nr. 228, nr. 229, nr. 230, nr. 231

nr. 232, nr. 233, nr. 234, nr. 235 și nr. 236, nr. 237, nr. 238 din 5 noiembrie 2019,

astfel încât considera că Biroul Vamal Centru nu a realizat un audit post vămuire, a

emis actele contestate cu eludarea tuturor cerințelor de procedură aplicabile auditului

post-vămuire, fapt prin care a încălcat esențial drepturile reclamantei, ce a dus la

emiterea procesului-verbal contestat fără nici un temei legal.

și temei de reinterpretare a normelor legale aplicate anterior chiar și de organul

vamal, acesta are la bază nu erorile sau contradicțiile documentare, ci schimbarea

retroactivă a abordării autorități vamale cu referire la clasificarea tarifară aplicabilă.

A indicat că, potrivit Codului vamal, schimbarea interpretării normelor nu reprezintă

obiectul controlului la reverificarea declarațiilor vamale, ce rezultă în concluzia

referitoare la lipsa oricărui temei juridic de efectuare a acestui control și, în

consecință, a întocmirii procesului-verbal contestat.

că la baza emiterii procesului-verbal au stat acte primare ilegale și tardive (și

suspendate), ale organului vamal și, pe cale de consecință, și acesta urmează a fi

anulat ca fiind un act ilegal.

nr. 1736 din 24 decembrie 2019, reclamanta a comunicat că la 24 decembrie 2019,

Biroul Vamal Centru în baza pct.3 lit. a) și c) din ordinul Serviciului Vamal nr. 333-

O din 31 iulie 2014, cu privire la clasificarea eronată a mărfurilor și procesului-

verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 106.19/2-R din 18 decembrie 2019,

a emis decizia de regularizare nr. 1736 din 24 decembrie 2019, în baza căreia suma

totală a drepturilor de import spre încasare de la SRL „ATD-Unic” constituie - 2 038

057,32 lei.

ilegale și tardive, în consecință și aceasta decizie este lovită de nulitate. De

asemenea, partea reclamantă contestă și suma calculată, atât ca și cuantum, cât și

data din care s-a dispus încasarea acesteia, motiv pentru care consideră că urmează

a fi anulate și decizia Biroului Vamal Centru nr.03 din 13 ianuarie 2020 cu privire

la declanșarea procedurii de executare silită a obligației vamale a plătitorului vamal

și dispoziția nr.2 privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale

plătitorului „ATD-Unic” SRL, pe motiv că conform art. 130¹ Cod vamal, executarea

silită a obligației vamale se declanșează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele

condiții : a) existența obligației vamale ajunsă la scadență, în baza unui act cu valoare

executorie, inclusiv al instanței de judecată; b) neexpirarea termenelor de prescripție

stabilite în prezentul cod; c) plătitorului vamal nu i-a fost intentată o procedură de

insolvabilitate prin care să i se aplice suspendarea executării datoriilor debitoare

conform legislației. Pe motiv că toate actele organului vamal care au precedat și au

stat la baza executării silite sunt atât ilegale, cât și prescrise, susține că și acțiunile

de executare silită sunt ilegale, atât pe cale de consecință, cât și pe motiv că nu au

fost întrunite cumulativ toate condiții stipulate de art.130¹ Cod vamal privind

executarea silită, și anume, deoarece termenul de prescripție a survenit anterior

inițierii controlului declarațiilor vamale.

organului ierarhic superior - Serviciul Vamal au încălcat legislația în vigoare și au

cauzat prejudicii patrimoniale considerabile reclamantei, acest fapt urmează a fi

remediat de către instanța de judecată prin anularea tuturor actelor și

acțiunilor/inacțiunilor contestate și încasarea în mod solidar din contul ambilor

pârâți a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în acest proces.

din 5 noiembrie 2019; nr. 229 din 5 noiembrie 2019; nr. 230 din 5 noiembrie 2019;

nr. 231 din 5 noiembrie 2019; nr. 232 din 5 noiembrie 2019; nr. 233 dir. 05 noiembrie

2019; nr. 234 din 5 noiembrie 2019; nr. 235 din 5 noiembrie 2019; nr. 236 din 5

noiembrie 2019; nr. 237 din 5 noiembrie 2019; nr. 238 din 5 noiembrie 2019 emise

de către Biroul Vamal Centru, ca fiind tardive și neîntemeiate; anularea procesului-

verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 106.19/2-R din 18 decembrie 2019

emise de către Biroul Vamal Centru, ca ilegal; anularea deciziei de regularizare nr.

1736 din 24 decembrie 2019 a Biroului Vamal Centru, ca ilegală; anularea deciziei

nr.3 din 13 ianuarie 2020 de executare silită și a dispoziției nr.2 din 14 ianuarie 2020

emise de Biroul Vamal Centru, ca ilegală și tardivă; a considera ilegale și

neîntemeiate răspunsurile Serviciului Vamal nr.28/11-439 din 13 decembrie 2020;

nr.28/11-1041 din 24 ianuarie 2020, nr.28/11-5339 din 28 aprilie 2020, precum și

nesoluționarea contestațiilor din 24 decembrie 2019 și 10 februarie 2020; dispunerea

restituirii în contul bancar al SRL „ATDUnic” a sumei de 2 038 107,32 lei, extrase

la 28 ianuarie 2020 în temeiul deciziei nr.03 din 13 ianuarie 2020 cu privire la

declanșarea procedurii de executare silită și a penalității în sumă de 14933,48 lei;

încasarea în mod solidar din contul Biroului Vamal Centru și Serviciului Vamal al

RM în beneficiul SRL „ATD-Unic” a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

27 776 lei.

Guțu Tatiana a depus cerere de chemare în judecată concretizată, solicitând

suplimentar încasarea în mod solidar de la Biroul Vamal Centru și Serviciul Vamal

al Republicii Moldova a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 27776 lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a declarat ca fiind inadmisibilă pretenția reclamantei privind anularea deciziei

Biroului Vamal Centru nr.3 cu privire la declanșarea procedurii de executare silită a

obligației vamale a plătitorului vamal din 13 ianuarie 2020.

acțiunea înaintată de SRL „ATD-Unic” împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciul

Vamal, terț SRL ,,Broker-Universal”, cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3

noiembrie 2021, iar la 21 ianuarie 2022 a fost prezentat apelul suplimentar, prin care

reclamanta a solicitat casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărârii, prin

care a admite integral acțiunea înaintată și a compensa cheltuielile de asistență

juridică suportate în instanța de fond și în instanța de apel în sumă totală de 37776

lei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3 noiembrie 2021, precum și

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3 noiembrie 2021, emise în

cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către SRL ,,ATD-Unic”

împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciul Vamal, terț SRL ,,Broker-Universal”,

cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și încasarea

cheltuielilor de judecată.

S-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de către

SRL,,ATD-Unic” împotriva Biroului Vamal Centru, Serviciul Vamal, terț SRL

,,Broker Universal”, cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.

art. art.127¹³ alin. (1) și (2), 129 alin. (1)-(7), 141² alin. (1), (2), (2²) și (4), 181 alin.

(1)-(4), 181¹ alin. (1)-(9), 202³ alin. (1) și (2) Cod vamal.

Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobate prin Legea nr. 172 din 25 iulie 2014

(în redacția în vigoare la data importării mărfurilor), capitolul 84 „reactoare

nucleare, cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice; părți ale acestora”, poziția

8432 „Mașini, aparate și dispozitive agricole, horticole sau silvicole pentru

pregătirea sau lucrarea solului sau pentru culturi; tăvăluguri pentru peluze sau

terenuri de sport”, la codul poziției tarifare 84322950 (la care au fost atribuite

mărfurile importate de apelantă la momentul declarării acestora organului vamal),

se atribuiau „Motosăpătoarele”, iar la capitolul 87 „vehicule terestre, altele decât

materialul rulant de cale ferată și tramvai; părți și accesorii ale acestora”, poziția

8701 „Tractoare (cu excepția cărucioarelor-tractoare de la poziția 8709)” la codul

poziției tarifare 870110000 (invocată de organul vamal în actele contestate) se

atribuiau „Motocultoarele”.

a mărfurilor a servit faptul că, produsele importate prin declarațiile vamale

susmenționate, conform documentelor de însoțire (invoice-uri și fișe tehnice a

produselor) dețineau caracteristici tehnice ce permiteau tractarea de încărcături și

utilizarea acestora asupra echipamentelor interschimbabil. Instanța de apel a conchis

că, pentru a determina, în limita competențelor legale, legalitatea constatărilor

organului vamal aferent poziției tarifare, instanța de judecată are obligația de a

determina existența elementelor diferențiatoare dintre „Motosăpătoare”, declarată de

apelantă la momentul importului, și „Motocultoare”, determinată de către organul

vamal ulterior. Conform descrierilor și definițiilor acestor categorii de mărfuri, aflate

în acces public, instanța a constatat că „motocultoarele” sunt caracterizate ca fiind

agregate format dintr-un tractor, de mică putere, cu una sau două roți motoare și

uneltele sau mașinile agricole corespunzătoare lucrărilor pe care le efectuează,

interschimbabile (plug, freză, semănătoare, remorci, etc.), pe când

„motosăpătoarele” sunt caracterizate ca fiind agregate în care infrastructura motrică,

dispozitivele de comandă, organele de lucru și dispozitivele lor de manevrare sunt,

în principal, concepute unele pentru altele în așa fel încât să formeze un ansamblu

mecanic omogen. În consecință, deoarece conform caracteristicilor tehnice a

produselor importate de către apelantă, specificate în declarațiile vamale vizate,

acestea permiteau atât tractarea de încărcături, cât și utilizarea echipamentelor

interschimbabile, respectiv nu constituiau împreună cu acestea un ansamblu mecanic

omogen, atribuirea acestora de către apelantă a poziției tarifare 84322950

„motosăpătoare” s-a realizat eronat la momentul prezentării declarațiilor vamale și,

astfel, au fost determinate eronat și drepturile de import aferente în condițiile în care

instanța constată cert că pentru mărfurile respective este caracteristic codul poziției

tarifare 870110000 „Motocultoare”.

deciziile contestate codul mărfurilor importate de apelantă ca fiind 870110000

„Motocultoare”.

apelantei referitoare la faptul că organul vamal a reîncadrat mărfurile importate în

altă poziție tarifară în lipsa unei expertize tehnice, conform cerințelor anexei nr. 4 la

Regulamentul privind decizia de clasificare a mărfurilor, aprobat prin ordinul

Serviciului Vamal nr. 296-O din 19 august 2016 (în vigoare din 07 noiembrie 2016),

deoarece această normă nu impune drept condiție reîncadrarea mărfurilor în pozițiile

tarifare exclusiv în baza unei expertize tehnice, ci doar enumeră lista actelor pe care

urmează să se bazeze decizia de clasificare a mărfurilor, listă ce nu urmează a fi

apreciată ca fiind una cumulativă sau exhaustivă, iar în speță deciziile contestate sunt

axate pe fișele tehnice ale produselor și invoice-urile prezentate de apelantă la data

efectuării importului mărfurilor respective.

declarațiilor vamale nr. 106.19/2R din 18 decembrie 2019, instanța a reținut că

constatările expuse supra denotă legalitatea acestuia, iar argumentul apelantei

referitor la faptul că organul vamal nu a realizat un control ulterior prin reverificarea

declarațiilor vamale, ci un audit post vămuire este eronat. Curtea de Apel Chișinău

a relevat că, organul vamal a efectuat un control ulterior prin metoda reverificării

declarațiilor vamale sus-indicate, și nu un control ulterior prin audit post-vămuire,

întocmind procesul-verbal contestat în cadrul procedurii legale de efectuare a

controlului ulterior, fapt ce denotă, în cumul cu constatările expuse supra,

netemeinicia pretenției apelantei privind anularea procesului-verbal de reverificare

a declarațiilor vamale nr. 106.19/2R din 18 decembrie 2019.

regularizare nr. 1736 din 24 decembrie 2019, prin care s-a stabilit că suma totală a

drepturilor de import spre încasare din contul SRL „ATD-Unic” însumează 2 038

057,32 lei, contestată la 2 ianuarie 2020 la Serviciul Vamal (f.d.52-53, vol. I),

contestație respinsă prin răspunsul Serviciului Vamal nr.28/11-1041 din 24 ianuarie

(f.d.54, vol. I), instanța a reținut că decizia respectivă, corespunde exigențelor

legale, iar argumentul apelantei referitor la faptul că aceasta s-ar axa pe acte ilegale

și tardive este combătut prin constatările expuse supra.

eronat dispozițiile art. 130¹ Cod vamal în contextul supoziției apelantei că în speță

ar fi fost expirat termenul de prescripție, deoarece supra instanța a constatat

netemeinicia acestui argument. Astfel, fiind neîntemeiată și pretenția privind

obligarea intimatului să restituie în contul bancar al SRL „ATD-Unic” suma de 2

038 107,32 lei.

2020 privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare și a deciziei nr. 03 din

13 ianuarie 2020 de executare silită, instanța de apel a reținut că executarea silită a

obligației vamale se declanșează în condițiile art. 130¹ Cod vamal. Organul vamal

era abilitat prin Lege cu dreptul de a dispune suspendarea operațiunilor din conturile

bancare ale apelantei și de declanșare a executării silite a obligațiunilor vamale,

stabilite în baza actelor indicate anterior, legalitatea cărora denotă și legalitatea

acestor din urmă acte contestate.

pe cadrul legal pertinent, aplicat corect de către organul vamal.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Valentin și Guțu Tatiana a depus recurs nemotivat, iar la 9 februarie 2023 a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9

noiembrie 2022, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere

a cererii de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

inferioare nu au aplicat legea care trebuia sa fie aplicata, au aplicat о lege care nu

trebuia sa fie aplicata, au interpretat în mod eronat legea, au apreciat in mod arbitrar

probele; au comis erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei, care au rezultat

cu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale SRL ”ATD-Unic”.

a reîncadrat corect la poziția tarifara 870110000, mărfurile importate de ATD-Unic

SRL (în luna mai, iulie, septembrie 2015), deoarece acestea dețineau caracteristici

tehnice ale „motocultoarelor”, determinate conform documentelor de însoțire

(invoice-uri și fișe tehnice a produselor). Exact aceleași caracteristici tehnice și

documente de însoțire ale mărfurilor importate, au permis la data importului, anul

2015 brokerului vamal și inspectorilor vamali sa atribuie acestora poziția tarifara

84322950, „motosăpătoare”. Totodată menționează că, instanța de apel eronat a

reținut ca mărfurile importate au funcții similare unor „tractoare”- concepute în

principal pentru a trage sau a împinge alte vehicule sau încărcături, deși în realitate

acestea au fost concepute în principal pentru prelucrarea solului.

circumstanțele care se referă la regimul/culoarul vamal de control la care au fost

supuse mărfurile și declarațiile vamale. Toate bunurile au trecut culoarul roșu de

control, care este unul riguros, și sunt în afara oricărui control ulterior.

nr.3237 din 20 mai 2017, prin care s-a invocat ca: ”Normele metodologice privind

clasificarea motocultoarelor și mașinilor autopropulsate agricole, aprobate prin

Ordinul Serviciului Vamal al KM, nr.127 din data de 18 aprilie 2016 cu privire la

clasificarea motocultoarelor și mașinilor autopropulsate agricole nu au caracter

retroactiv și doar începând cu 18 aprilie 2016 se utilizează clasificarea mărfurilor

vizate sub codul mărfii 8701”. În pofida faptului ca devamarea mărfurilor s-a

efectuat în anul 2015, la examinarea prezentei cauze și adoptarea deciziei, instanța

de apel a aplicat cadrul legal cu caracter retroactiv.

prevede posibilitatea reverificării declarațiilor vamale trecute pe culoarul roșu de

control, bazându-și concluziile exclusiv pe prevederile legale care se referă la

procedura de control vamal desfășurata pe culoarul albastru de control.

de prescripție prin prisma prevederilor art. 1412 alin. (2") Cod vamal, care prevede

termenul maxim stabilit pentru efectuarea controlului suplimentar și emiterea

deciziei de clasificare nu va depăși 90 de zile calendaristice de la data ridicării

mărfurilor din vamă.

prin asigurarea tuturor garanțiilor procedurale, respectate într-un stat de drept

prevăzute de art. 6 CEDO și examinării cauzei în mod obiectiv, imparțial și

multiaspectuale, în condițiile în care atât în cererea de chemare în judecată, cât și în

declarații și pledoariile a fost invocat faptul aplicării ilegale ale unor prevederi cu

caracter retroactiv și securitatea raporturilor juridice, pe care instanțele le-au ignorat.

de 2 052 990, 8 lei, a fost lezat în mod inadmisibil dreptul de proprietate al SRL

„ATD-Unic”, care este protejat de prevederile art. 1 Protocol 1 CEDO.

POZIȚIA INTIMATULUI

instanței de apel sunt corecte și a pledat pentru respingerea recursului.

LEGISLAȚIA PERTINENTĂ

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului”.

activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în vigoare 16.08.2024),

art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în

vigoare 06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51 ) cu următorul cuprins:

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele

Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3

judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial

repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de

judecători din care face parte judecătorul raportor.”

examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui interimar

al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

Codul de procedura civilă:

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171. (3) Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește

sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactive”.

prevede:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel” .

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul

din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca

recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințare și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul

poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”.

„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:

casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz”.

XIV din 20.07.2000)

„Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite de Guvern,

prin auditul postvămuire sau reverificarea declarației vamale, pe o perioadă ce nu depășește

termenul de prescripție stabilit la art.127 alin.(10).

În termenul prevăzut la alin.(2), organul vamal verifică orice document, registru și evidență

referitoare la mărfurile provenite din comerțul internațional sau la alte operațiuni comerciale

anterioare sau ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul

declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere

profesional în operațiunile menționate sau la sediul oricărei alte persoane care se află în posesia

acestor documente, date sau mărfuri ori deține informații în legătură cu acestea. De asemenea poate

fi efectuat controlul fizic sau prelevarea de eșantioane ale mărfurilor dacă acestea mai pot fi

identificate.”

„Reverificarea declarației vamale se efectuează la oficiul organului vamal, este una dintre

formele controlului ulterior și constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a

corectitudinii și caracterului complet al informațiilor furnizate într-o declarație vamală, precum și

a existenței și conformității documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării

mărfurilor într-o destinație vamală, a altor documente aferente operațiunilor verificate de care

dispune organul vamal, alt organ cu atribuții de administrare fiscală sau alte instituții și persoane.”

”De asemenea, Curtea menționează că reverificarea declarațiilor vamale este prevăzută și în

Regulamentul Uniunii Europene nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de

stabilire a Codului vamal al Uniunii, transpus în legislația națională în contextul executării

angajamentelor asumate de Republica Moldova prin articolul 201 din Acordul de Asociere cu

Uniunea Europeană. Astfel, articolul 48 din Regulamentul UE nr. 952/2013 prevede că, în scopul

controalelor vamale, autoritățile vamale pot verifica corectitudinea și caracterul complet al

informațiilor furnizate într-o declarație vamală, o declarație de depozitare temporară, o

declarație sumară de intrare, o declarație sumară de ieșire, o declarație de reexport sau o notificare

de reexport, precum și existența, autenticitatea, corectitudinea și valabilitatea documentelor

justificative, și pot examina contabilitatea declarantului și alte evidențe referitoare la operațiunile

privind mărfurile în cauză sau la alte operațiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicând

aceste mărfuri după acordarea liberului de vamă.”

”Pentru a asigura executarea eventualului control ulterior prin reverificarea declarației

vamale, legislatorul obligă persoanele care desfășoară tranzacții economice externe să păstreze

documentele aferente acestor operațiuni timp de 4 ani calendaristici (articolul 2025 alin. (2) din

Codul vamal). Prin urmare, termenul de 4 ani este o perioadă de timp în interiorul căruia, pe de o

parte, agentul economic este ținut să păstreze actele aferente tranzacțiilor economice externe, iar

pe de altă parte, organul vamal este îndreptățit să efectueze controlul ulterior de reverificare a

declarației vamale. Prin stabilirea acestui termen participanții la raporturile juridice se asigură cu

previzibilitatea și certitudinea necesară tranzacțiilor de import al mărfurilor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta

cauză de contencios administrativ la 9 noiembrie 2022.

mail copia dispozitivului deciziei la 10 noiembrie 2022, iar decizia motivată la data

de 24 februarie 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate

la dosar (f.d.70/71 Vol. II).

avocații Guțu Valentin și Guțu Tatiana, s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod

administrativ și a depus în termen recursul.

ședința de judecată a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 9

noiembrie 2022, a hotărârii și încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3

noiembrie 2021 pe motivele de fapt și de drept invocate în cererea de recurs.

Vamal Centru – Vadim Guțanu, în ședința de judecată a solicitat respingerea cererii

de recurs depusă de pe motivele de fapt și de drept invocate în referință.

de recurs, și cele din referință Completul de judecată ajunge la concluzia că

constatările instanței de apel, nu pot fi menținute, având în vedere necesitatea

lămuririi cauzei sub unele aspectele de drept.

în Republica Moldova mărfuri agricole - motosăpătoare dezasamblate tip Weima de

diferite modele, clasificate la poziția tarifară 84322950, exportator fiind

ChongqingWima Agricultural Machinery Co” Ltd, China, care, prin intermediul

SRL „Broker Universal”, au fost vămuite conform următoarelor declarații vamale:

DV3019I7794 din 15 mai 2015; DV3019I9704 din 22 iunie 2015; DV3019I2681

din 7 august 2015 și DV3019I16132 din 29 septembrie 2015.

”ATD Unic” SRL referitor la stabilirea poziției tarifare pentru agregatele de diferite

modele utilizate pentru prelucrarea solului, a solicitat prezentarea unui raport de

expertiză pentru fiecare model în parte, care ar descrie cât mai amplu caracteristicile

agregatelor importate (f.d. 157-158, Vol.I).

Unic” SRL referitor la stabilirea poziției tarifare pentru produsele de modele

WM1100C, WM500....și descrierea termenilor ”motosăpătoare” și ”motocultoare”

a relatat: ”Stabilirea poziției tarifare a mărfurilor se efectuează potrivit prevederilor

Nomenclatoarelor combinate a mărfurilor Republicii Moldova, aprobate prin Legea

nr. 172 din 25.07.2014, în vigoare la 1 ianuarie 2015, în concordanță cu anexa la

Convenția internațională privind sistemul armonizat de denumire și codificare a

mărfurilor, încheiat la Bruxelles la 14 iulie 1983 și la care Republica Moldova a

aderat prin Legea nr. 112 din 22.04.2004.

Ținem să menționăm, că prin scrisoarea nr. 28/06-6899 din 11.06.2015

Serviciul Vamal și-a exprimat viziunea referitor la clasificarea produselor la

pozițiile tarifare 8432 și 8701 – descrierea termenilor de ”motosăpătoare” și

”motocultoare”, solicitând informații suplimentare necesare pentru stabilirea

pozițiilor tarifare pentru aceste, cum ar fi: 1) prezența sau absența dispozitivului de

remorcare care în principal asigura funcția de a trage sau a împinge alte mașini

sau aparate (remorci, semiremorci, pluguri etc); 2) posibilitatea de montare a

uneltelor interschimbabile inclusiv și pe o osie în locul roților; 3) prezența sau

absența unei prize de forță cu utilizare generală sau orice alt dispozitiv care ar

permite transmiterea forței motorului la diferite mașini sau aparate destinate

îndeplinirii unei funcții.

Pe cale de consecință și dat fiind că informația în cauză lipsește în actele de

însoțire anexate la cererile susmenționate, Serviciul Vamal, repetat, solicită

prezentarea informației pentru fiecare produs în parte.

Concomitent cu cele vizate, Vă informăm că potrivit prevederilor art. 1413 din

Codul Vamal din 20.07.2000, sunteți în drept să solicitați Serviciului Vamal

emiterea deciziei tarifare prealabile privind clasificarea mărfurilor. În acest

context, subliniem că decizia tarifară prealabilă este obligatorie atât pentru

organele vamale cât și pentru solicitant, asigurând cadrul juridic, în cazul în care

formalitățile vamale sânt îndeplinite datei la care s-a comunicat informația, iar

mărfurile sânt identice cu cele menționate în decizie.

Rieșind din cele expuse, Vă propunem să utilizați norma de drept vizată,

consultând procedura de solicitare a deciziei tarifare prealabile stabilită prin

Ordinul Serviciului Vamal nr.80 din 28.02.2012 ”privind aprobarea Instrucțiunii cu

privire la procedura de completare și examinare a cererilor privind decizia tarifară

prealabilă” (Monitorul Oficial nr.99-102/629 din 5.05.2012), sau să consultați

Registrul deciilor tarifare prealabile plasat pe pagina web a Serviciului Vamal

www.customs.gov.md, rubrica ”Informații pentru agenți economici”.” (f.d. 170-

171, Vol.I).

Direcției Valoare în vamă, clasificarea și originea mărfurilor, în vederea expunerii

asupra corectitudinii clasificării mărfurilor la poziția tarifară 8432, menționate

anterior și identificate la agentul economic SC ”ATD Unic” SRL și SC

”Electromașina” SRL, pentru perioada anilor 2015-2017 (f.d.154, Vol.I).

următoarele: ”Prin prezenta, Direcția Control Ulterior, urmare a expunerii

Organizației Mondiale a Vămilor, cu referire la corectitudinea clasificării

”motocultoarelor”, a efectuat analiza mărfurilor importate în perioada anilor

2014-2015, declarate la poziția tarifară ”8432”.

Astfel, s-a stabilit că, în perioada anului 2015, de la furnizorul ”Chongqi Ng

Weima Agricultural Machine (China)”, ”ATD-Unic” SRL, a importat

”motosăpătoare dezasamblate Weima WM5000; WM1100; WM 900, clasificate la

subpoziția tarifarăv843229.50, cu taxa vamală – 0 %, care conform Legii nr.172 din

25.07.2014, urma să fie clasificată la poziția tarifară 870110.00 ”motocultoare”,

cu taxa vamală – 8 % (DV nr.301917794 din 15.05.2015; DV nr.301919704 din

22.06.2015; DV nr.301912681 din 07.08.2015; DV nr.301912681 din 29.09.2015),

valoarea mărfii constituind 4118521,98 lei MD, corespunzător suma prejudiciului

estimat este de 329481,75 lei.

Conform paginii web al producătorului

”cccme.org.cn/shop/cccme11762/product.aspx” s-a constatat că, mașinile agricole

de model WM 500; 1100; 900; - se clasifică ca ”motocultoare”, care urmează a fi

clasificate la poziția tarifară 870110.00.

Totodată, urmare a răspunsului parvenit, în rezultatul solicitării asistenței

profesionale de la Direcția Valoare în vamă, clasificarea și originea mărfurilor, în

vederea expunerii asupra corectitudinii clasificării mărfurilor la poziția tarifară

8432, s-au relatat următoarele;

”Clasificarea mărfurilor se stabilește în conformitate cu Nomenclatura

combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr.172 din 25.07.2014, în

corespundere cu Convenția internațională cu privire la Sistemul Armonizat de

descriere și codificare a mărfurilor, la care Republica Moldova a aderat prin Legea

112 din 22.04.2004”.

Astfel, la solicitarea Serviciului Vamal, în cadrul Sesiunii 57-a a Comitetului

Sistemului Armonizat al Organizației Mondiale a Vămilor, desfășurate în martie

2016, s-a examinat clasificarea modelelor vizate de tehnica agricolă cu o singură

osie. În consecință, Comitetul a adoptat decizia de clasificare a acestora la poziția

tarifară ”8701”.

Ca rezultat, s-au emis Norme metodologice cu privire la clasificarea

motocultoarelor și mașinilor autopropulsate agricole aprobate prin Ordinul nr.127-

O din 18.04.2016 (Monitorul Oficial nr.114-122/702 din 29.04.2016), care nu are

caracter retroactiv.

Din cele relatate mai sus, solicităm, includerea agentului economic ”ATD-

Unic” SRL, expus în prezentul raport, în programul de activitate pe semestrul II

2017.”

ulterior efectuat către Biroul Vamal Centru în privința corectitudinii clasificării

mărfurilor au fost întocmite deciziile de clasificare a mărfurilor nr. 228, 229, 230,

231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238 din 5 noiembrie 2019, prin care a fost

reclasificat codul mărfurilor vamale din 843229500 în 870110000.

nr. 1736 și a stabilit că suma totală a drepturilor de import spre încasare de la

reclamantă constituie 2 038 057,32 lei.

valoare în vamă în care a trecut informațiile cu privire la bunurile importate,

atribuindu-le poziției tarifare ”motosăpătoare”, a indicat valoarea tranzacției,

inclusiv a anexat documentele de achiziție unde se găsea menționată valoarea.

dificultăți în interpretarea corectă a poziției tarifare a mărfurilor similare celor

importate de către SC ”ATD-Unic” SRL.

Sistemului Armonizat al Organizației Mondiale a Vămilor, desfășurate în martie

2016, s-a examinat clasificarea modelelor vizate de tehnica agricolă cu o singură

osie. În consecință, Comitetul a adoptat decizia de clasificare a acestora la poziția

tarifară ”8701”.

motocultoarelor și mașinilor autopropulsate agricole aprobate prin Ordinul nr.127-

O din 18.04.2016 (Monitorul Oficial nr.114-122/702 din 29.04.2016). Completul de

judecată ține să accentueze că aceste norme metodologice nu reprezintă reguli noi

de atribuire a poziției tarifare pentru mărfurile importate, și anume a

”motosăpătoarelor”/”motocultoarelor”, ci e o asistență metodică pentru factorii de

decizie vamali și a agenții economici în vederea stabilirii corecte a poziției tarifare.

Respectiv, opinia Direcției Control Ulterior, expusă în raportul 4044/2006.2017,

precum că aceste norme metodologice nu ar avea putere retroactivă și ca efect nu ar

putea fi aplicate pentru mărfurile importate până la aprobarea lor, este una eronată.

Or, aceste norme metodologice nu instituie reguli noi de stabilire a poziției tarifare,

ci clarificiă cum trebuiau corect să fie clasificate produsele importate –

”motosăpătoare” sau ”motocultoare”.

atribuirii de către Serviciul Vamal, ca efect al controlului ulterior din 2019, a

mărfurilor importate în 2015 la poziția tarifară – ”motocultoare”, acestea sunt

corecte, bine motivate, bazate pe circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu constată prezența unor

circumstanțe de fapt care să determine intervenția în aprecierile instanțelor ierarhic

inferioare. Argumentul reclamantei recurente, potrivit căruia, în 2019 reglementările

legale referitoare la nomenclatorul tarifar s-au schimbat și nu este corect ca mărfurile

importate în 2015 să fie clasificate în baza reglementărilor din 2019, este unul

neîntemeiat. Or, această afirmație este una pur declarativă. Prevederile legale

referitoare la pozițiile tarifare a ”motosăpătoarelor” și ”motocultoarelor” în perioada

2015-2019 nu s-au schimbat. S-au schimbat doar normele metodologice care servesc

ca un îndrumător pentru clarificarea corectă a acestor poziții.

contrar alegației recurentei că controlul ulterior poate fi efectuat doar într-un termen

de 90 de zile de la momentul acordării liberului de vamă, rezultă că organele vamale

pot demara un control ulterior importului, într-o perioadă de 4 ani de la acordarea

liberului de vamă, pentru a se convinge de exactitatea datelor cuprinse în declarația

vamală. În acest sens a statuat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 125 din

25.11.2019.

registre referitoare la mărfurile vămuite, care dețin informații în legătură cu aceste

mărfuri și pot face un control fizic al mărfurilor, dacă acestea există. Dacă în baza

informațiilor nou dobândite constată că dispozițiile ce reglementează regimul vamal

au fost aplicate pe baza unor informații incomplete sau incorecte, autoritățile vamale

trebuie să ia măsurile necesare pentru reglementarea situației.

ulterioare importului pentru a determina dacă la momentul importului s-au stabilit

corect drepturile de import. Scopul controlului ulterior este descoperirea unor

informații noi, fie ascunse de importator la data depunerii declarației de valoare în

vamă, fie inexacte, fie nereale, fie inaccesibile din alte cauze organului vamal, pe

baza cărora să stabilească corect drepturile de import la momentul depunerii

declarației de valoare în vamă.

erori în ce privește stabilirea corectă a poziției tarifare și neachitare, ca efect, al unor

obligații financiare la buget, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că de către instanțele ierarhic inferioare urma să se dea apreciere următoarelor

circumstanțe de fapt, și anume:

– dacă autoritățile vamale în procesul de stabilire a drepturilor de import și

depistare a unor eventuale erori la calculul obligațiilor de plată la buget au avut un

rol pasiv sau activ;

– dacă neplata obligațiilor vamale de achitare a dreptuilor de import s-a datorat

unei erori din partea autorităților vamale care nu ar fi putut fi detectată în condiții

rezonabile de către debitor (SC ”ATD-Unic” SRL), acesta acționând la rândul lui de

bună credință și respectând toate dispozițiile prevăzute de legislația în vigoare în

ceea ce privește declarația vamală;

– pentru a se stabili dacă eroarea care ar fi putut fi comisă de autoritățile vamale

la acordarea liberului de vamă în 2015 nu ar fi putut fi detectată, în mod rezonabil,

de către importatoarea SC ”ATD-Unic” SRL, trebuie să se țină cont, în special: de

natura erorii; de experiența profesională a agentului economic; de gradul de diligență

pe care l-a exercitat importatorul.

apel urma să efectueze o analiză amplă a suportului probator prezent la materialele

cauzei, raportându-l la normele de drept ce guvernează raportul litigios, pentru a

constata circumstanțele importante ale pricinii, și anume a celor indicate în pct.87.

inferioare au omis să dea o apreciere acestor circumstanțe importante ale cauzei,

probelor anexate la materialele cauzei în acest sens. Pentru a se expune asupra

legalității și temeiniciei deciziei contestate de către SRL „ATD-Unica”, era necesar

de a stabili cu suficientă claritate toate circumstanțele ce au determinat emiterea

deciziei respective, ceea ce nu a fost făcut la examinarea cauzei în fond.

referința suplimentară declarații vamale, însă instanța nu le poate da o apreciere,

deoarece analizarea, direct în faza recursului, a motivelor/probelor ar duce la

privarea părții de un grad de jurisdicție și implicit la încălcarea principiului „non

omisso medio”, ceea ce este inadmisibil. Astfel, aspectele invocate, precum că SRL

„ATD-Unica” în perioada anului 2014 a efectuat careva tranzacții economice în baza

declarațiilor vamale de import, și anume importarea aceluiași tip de marfă ca în

prezenta speță, declarând marfa importată la subdiviziunea tarifară 87011000, așa

cum le-a clasificat și Serviciul Vamal în deciziile de clasificare a mărfurilor nr. 228,

229, 230, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 237, 238 din 5 noiembrie 2019 urmare a

efectuării controlului ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale pentru anul

2015, trebuie clarificate de către instanța de fond, neputând fi analizate direct în

recurs, pentru că acestea țin de fondul cauzei deduse judecății care nu au fost

analizate.

probe noi, Completul de judecată este în imposibilitate să dea o apreciere

corespunzătoare speței date, or, reieșind din înscrisurile anexate la materialele

cauzei, se atestă că acestea nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine

circumstanțele care au stat la baza emiterii actelor administrative ce constituie obiect

al prezentei cauze.

apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în

hotărârea primei instanței, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importantă pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, având

posibilitatea de completare a probelor administrate de prima instanță, precum și

administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 372 alin. (1) Cod de procedură

civilă dacă sunt necesare pentru soluționarea cauzei.

devolutiv al apelului, cale ordinară de atac ce are ca principală trăsătură aducerea

litigiului în fața instanței de apel ca instanță de fond în limita cererii de apel, adică i

se transmite dreptul de a judeca cauza de la o instanță de fond la o altă instanță

ierarhic superioară și astfel, are obligația de a rejudeca fondul acesteia.

faptul că instanței de recurs nu îi este conferită prin lege posibilitatea de a proceda

la reevaluarea situației de fapt, și implicit la o reevaluare a probelor pe baza cărora

această situație a fost stabilită de instanța a cărei hotărâre este supusă controlului

judiciar.

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând

prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la

obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că

circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit

obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces

echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația

instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din

Convenție.

soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre

rejudecare a cauzei.

și apărările părților, în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și

temeinice, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces

echitabil.

alin.(1) lit. d) Cod administrativ, instanța va admis recursul.

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,ATD-Unic”,

reprezentată de avocații Guțu Valentin și Guțu Tatiana.

Casează decizia din 9 noiembrie 2022, adoptată, în cauza de contencios

administrativ depusă Societatea cu Răspundere Limitată ,,ATD-Unic” împotriva

Biroului Vamal Centru, Serviciul Vamal, terț de Societatea cu Răspundere Limitată

,,Broker-Universal” cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc