3ra-1300/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1300/21 2-20016056-01-3ra-22122021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Minciuna ÎNCHEIERE 19 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Sergiu Hîncu și de Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui Sergiu Hîncu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la angajarea în funcția de inspector de integritate, achitarea venitului ratat sub forma salariului de funcție, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 05 februarie 2020, Sergiu Hîncu, reprezentat de avocatul Cristian Iustin, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la angajarea în funcția de inspector de integritate, achitarea venitului ratat sub forma salariului de funcție, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că a aplicat la concursul organizat de către Autoritatea Națională de Integritate la funcția de inspector de integritate. Comisia de concurs a Autorității Naționale de Integritate a decis că în rezultatul examinării dosarelor de participare la concursul pentru ocuparea funcției de inspector de integritate, să fie admis reclamantul. În rezultatul demarării probei scrise, la 20 august 2019, pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate a fost plasat anunțul, precum că opt candidați la funcția de inspector de integritate au trecut proba scrisă, Sergiu Hîncu fiind evaluat cu cel mai înalt punctaj – 8,68. Ulterior, la 22 august 2019, Autoritatea Națională de Integritate a anunțat pe pagina web că cinci candidați din cei opt admiși au susținut proba interviului, reclamantul fiind notat cu nota – 8,32.

1 La 06 septembrie 2019, în baza avizului nr. 03/190 din 30 august 2019 al Autorității Naționale de Integritate, Sergiu Hîncu s-a prezentat la Centrul Național Anticorupție pentru următoarea etapă a concursului, testarea comportamentului simulat (testul poligraf). La 24 septembrie 2019, Autoritatea Națională de Integritate i-a comunicat prin intermediul poștei electronice că, în urma totalizării probelor concursului pentru funcția de inspector de integritate, prin pct. 5 din procesul-verbal nr. 10 din 24 septembrie 2019 candidatura sa a fost respinsă, din motiv că nu a promovat testul comportamentului simulat. Nefiind de acord cu rezultatele concursului, le-a contestat în termen de 24 de ore la Comisia de Soluționare a Contestațiilor a Autorității Naționale de Integritate, iar prin răspunsul președintelui Autorității Naționale de Integritate nr. 07/H-322/19 din 27 septembrie 2019 contestația sa a fost respinsă.

Reclamantul a menționat că nu a depus contestația pe numele președintelui Autorității Naționale de Integritate, dar la Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității Naționale de Integritate. Respectiv, președintele Autorității Naționale de Integritate nu era competent să se pronunțe asupra contestației și era obligat să o transmită pentru examinare după competență, Comisiei de Soluționare a Contestației, fapt care nu a fost realizat. La 29 septembrie 2019, reclamantul a mai depus o contestație la Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității Naționale de Integritate, prin care și-a manifestat dezacordul cu rezultatele concursului.

Prin hotărârea Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității Națională de Integritate, expusă în procesul-verbal nr. 3 din 18 noiembrie 2019, contestația a fost admisă și s-a constatat faptul că candidatul Sergiu Hîncu a promovat concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, fiind obligată Autoritatea Națională de Integritate să-l numească pe acesta în funcție de inspector de integritate.

Totodată, prin răspunsul Consiliului de Integritate nr. 02/H-375/19 din 09 decembrie 2019, Consiliul i-a comunicat că a luat act de hotărârea Comisiei de soluționare a contestațiilor din 18 noiembrie 2019. Reclamantul a remarcat că prin demersul nr. H512/19 din 20 decembrie 2019 a solicitat Autorității Naționale de Integritate să fie informat la ce etapă se află procedura de numire a sa în funcția de inspector de integritate, însă, prin răspunsul nr. 07/H-512/19 din 13 ianuarie 2019, Autoritatea Națională de Integritate i-a comunicat că este în imposibilitate de a demara procedura de numire în funcție.

Sergiu Hîncu a considerat ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Autorității Naționale de Integritate de a-l angaja în funcția de inspector de integritate, or, art. 47 alin. (1) din Codul muncii interzice refuzul neîntemeiat de angajare, iar alin. (2) al aceluiași articol interzice orice limitare, directă sau indirectă, în drepturi ori stabilirea unor avantaje, directe sau indirecte, la încheierea contractului individual de muncă în dependență de sex, rasă, etnie, religie, domiciliu, opțiune politică sau origine socială. La caz, reclamantul a relevat că în baza hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității Naționale de Integritate, expusă în procesul- verbal nr. 3 din 18 noiembrie 2019, a promovat concursul pentru ocuparea funcției de inspector de integritate, fapt ce servește drept temei legal în baza 2 căruia angajatorul este obligat să îl numească în funcție.

Însă, contrat acestei circumstanțe, Autoritatea Națională de Integritate refuză să-l angajeze, motivând că Comisia de Soluționare a Contestațiilor nu era în drept să soluționeze contestația depusă de către reclamant, deoarece este competentă să examineze rezultatele concursului doar în partea primelor două probe (scrisă și interviul). În sensul art. 71 lit. a) din Regulamentul cu privire la concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 2 din 21 februarie 2018, Comisia de Soluționare a Contestațiilor are atribuția de a examina contestațiile depuse de candidații la concurs. Reclamantul a menționat că norma art. 71 lit. a) din Regulament nu prevede expres soluționarea unui anumit tip de contestații, ci la general prevede că Comisia soluționează contestațiile depuse de candidați.

Această formulare presupune că Comisia soluționează orice tip de contestații. La fel, Sergiu Hîncu a considerat că Autoritatea Națională de Integritate eronat a invocat că Comisia de Soluționare a Contestațiilor a examinat contestația reclamantului într-un termen ce depășește 3 zile lucrătoare. Or, această eroare nu este opozabilă reclamantului, deoarece nu a depins de voința sa. Acest fapt poate fi imputat doar Comisiei de Soluționare a Contestațiilor, în caz contrar fiind periclitate drepturile fundamentale ale reclamantului. Cu atât mai mult că, potrivit art. 65 din Regulament, doar rezultatele probei scrise se examinează în termen de 3 zile, celelalte tipuri de contestații se examinează în termenul general de 30 de zile.

De asemenea, reclamantul a indicat că Autoritatea Națională de Integritate nu poate invoca drept temei de refuz de angajare a sa dezacordul cu hotărârea Comisiei de Soluționare a Contestațiilor, deoarece această hotărâre este una valabilă, care nu a fost contestată și/sau anulată. Respectiv, hotărârea Comisiei de Soluționare a Contestațiilor este generatoare de drepturi și obligații, iar Autoritatea Națională de Integritate fiind obligată să o execute. Astfel, Sergiu Hîncu a opinat că acțiunile Autorității Naționale de Integritate, în partea refuzului angajării sale în funcția de inspector de integritate, în baza hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității Naționale de Integritate expuse în procesul-verbal nr. 3 din 18 noiembrie 2019, contravin prevederilor constituționale și manifestă o restrângere ilegală a drepturilor și intereselor sale legitime.

Respectiv, autoritatea publică își exercită drepturile și obligațiile sale cu rea- credință, fapt ce contravine prevederilor legislației în vigoare și în special art. 137 alin. (1) și art. 139 alin. (4) din Codul administrativ. Cu titlu subsidiar, reclamantul a menționat că Autoritatea Națională de Integritate este obligată să-i compenseze venitul ratat sub forma salariului de funcție și să-i repare prejudiciul moral cauzat.

Reclamantul Sergiu Hîncu a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea Autorității Naționale de Integritate să-l angajeze în funcția de inspector de integritate; obligarea Autorității Naționale de Integritate să calculeze și să-i achite începând cu perioada de 19 noiembrie 2019 și până la data emiterii ordinului de angajare a venitului ratat sub forma salariului de funcție a inspectorului de integritate; încasarea din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul său a sumei de 40 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată suportate. 3 Prin hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea lui Sergiu Hîncu.

S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să emită act administrativ individual cu privire la angajarea lui Sergiu Hîncu în funcția de inspector de integritate. S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să achite în beneficiul lui Sergiu Hîncu plățile salariale obligatorii cuvenite acestuia, ca rezultat al refuzului neîntemeiat de angajare în funcția de inspector de integritate, începând cu data de 19 noiembrie 2019. S-a încasat din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul reclamantului Sergiu Hîncu cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei. În rest, pretenția ce vizează compensarea prejudiciului moral a fost respinsă, ca neîntemeiată și neprobată (vol. II, f.d.

70, 77-84 recto-verso). La 15 aprilie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus prin intermediul poștei electronice la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 decembrie 2020 (vol. II, f.d. 73, 74). Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8001655496AS copia hotărârii motivate a primei instanțe i-a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la 14 mai 2021 (vol. II, f.d. 91-104). Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de apel a fost respectat termenul și modul de atac instituit la art. 232 din Codul administrativ. Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul Autorității Naționale de Integritate.

S-a casat hotărârea din 08 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției cu privire la obligarea Autorității Naționale de Integritate să achite în beneficiul lui Sergiu Hîncu plățile salariale și în această parte s-a emis o decizie nouă, prin care: S-a respins ca neîntemeiată pretenția lui Sergiu Hîncu cu privire la calcularea și achitarea în folosul acestuia a venitului ratat sub forma salariului de funcție a inspectorului de integritate În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut fără modificări (vol. II, f.d. 170, 171-184). În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 nu prevede testarea obligatorie a persoanelor ce participă la concursul pentru funcția de inspector de integritate.

Conform pct. 27 din Regulamentul cu privire la concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 2 din 21 februarie 2018 (în redacția în vigoare la data desfășurării concursului), concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate se desfășoară în două etape: proba scrisă și interviul (proba orală). Testul la detectorul comportamentului simulat (poligraf) va constitui un criteriu suplimentar pentru evaluarea candidaților. Mai mult ca atât, prin prisma pct. 84 din Regulamentul cu privire la concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 2 din 21 februarie 2018, rezultatele 4 testului la detectorul comportamentului simulat (poligraf) nu pot fi descalificante, indiferent de punctajul acumulat.

Instanțele inferioare au constatat că, în speță, Autoritatea Națională de Integritate a respins candidatura reclamantului doar din motivul rezultatelor testului poligraf, deși, legea nu instituie obligativitatea susținerii acesteia pentru funcția la care a aplicat reclamantul, iar rezultatele testului nu pot fi considerate descalificante, fiind doar un criteriu suplimentar pentru evaluarea candidaților. Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, la caz, nu a existat o justificare obiectivă și rezonabilă în refuzul încheierii contractului individual de muncă cu Sergiu Hîncu. În partea pretenției cu privire la încasarea plăților salariale cuvenite lui Sergiu Hîncu, ca rezultat al refuzului neîntemeiat de angajare în funcția de inspector de integritate, instanța de apel a notat că achitarea salariului este o consecință legală a angajării în funcție a reclamantului.

În condițiile speței, însă, angajatorul Autoritatea Națională de Integritate nu a refuzat achitarea plăților salariale, or, de jure, la data depunerii acțiunii reclamantul nu a fost încă angajat. Respectiv, revendicarea cu privire la încasarea plăților salariale este formulată prematur, deoarece angajatorul va putea efectua și calcula plățile ce urmează a-i fi achitate reclamantului doar după emiterea actului administrativ individual cu privire la angajarea în funcție a acestuia. Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, instanțele inferioare au considerat că Sergiu Hîncu nu a probat faptul că autoritatea publică pârâtă i-a cauzat careva suferințe psihice sau i-a lezat alte drepturi nepatrimoniale, ce urmează a fi compensate în bani.

La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate în partea menținerii hotărârii din 08 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și adoptarea unei decizii noi în partea casată, prin care să fie respinsă integral acțiunea lui Sergiu Hîncu (vol. II, f.d. 188, 189). La 29 octombrie 2021, Sergiu Hîncu a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate în partea casării hotărârii din 08 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și adoptarea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea sa (vol. II, f.d.

191, 192). La 22 noiembrie 2021, Sergiu Hîncu a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, în care a reiterat temeiuri de fapt și de drept similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar invocând că instanța de apel nu a aplicat normele care trebuia să le aplice, și anume art. 329 și art. 330 din Codul muncii, care prevăd că angajatorul este obligat să repare salariatului integral prejudiciul material și cel moral cauzat, precum și să-i compenseze salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. În condițiile speței, această obligație a survenit în urma refuzului neîntemeiat de a-l angaja.

În opinia recurentului Sergiu Hîncu, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că pretenția sa cu privire la compensarea venitului ratat este formulată 5 prematur, deoarece la moment autoritatea publică nu a refuzat achitarea salariului. Or, art. 329 și art. 330 din Codul muncii îi garantează dreptul de a fi despăgubit în cazul refuzului la angajare. Cu atât mai mult că, reieșind din poziția procesuală a Autorității Naționale de Integritate, expusă în referință, în cererea de apel și în explicațiile date în cadrul ședințelor de judecată, ultima nu recunoaște integral acțiunea. Cu titlu subsidiar, recurentul Sergiu Hîncu a considerat că nu este rațional să fie impus la o nouă acțiune în instanța de judecată în care să solicite repararea prejudiciului material sub forma salariului ratat, în timp ce poate formula această pretenție în cadrul prezentului proces.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 13 octombrie 2021 (vol. II, f.d. 170). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „valeria.grigoras@justice.md”, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat electronic participanților la proces la 20 octombrie 2021 (vol. II, f.d.

187). La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 (vol. II, f.d. 188, 189). La 29 octombrie 2021, Sergiu Hîncu a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 (vol. II, f.d. 191, 192). Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa „valeria.grigoras@ justice.md”, decizia motivată a instanței de apel a fost notificat electronic participanților la proces la 07 decembrie 2021 (vol. II, f.d. 193). La 22 noiembrie 2021, Sergiu Hîncu a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului.

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul Sergiu Hîncu s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind modul și termenul de depunere a recursurilor. Studiind cererile de recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestora, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Ab initio, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a-și expune poziția în privința recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate. 6 Alineatul (2) al articolului 246 din Codul administrativ prevede la lit. e) că recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). La rândul său, art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele dosarului rezultă indubitabil că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată și pronunțată la 13 octombrie 2021 (vol. II, f.d. 170). La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei instanței de apel (vol. II, f.d.

188, 189). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „valeria.grigoras@ justice.md”, decizia motivată a instanței de apel a fost notificat electronic participanților la proces la 07 decembrie 2021, ora 11.46 (vol. II, f.d. 193), inclusiv Autorității Naționale de Integritate la adresa de e-mail „info@ani.md” și reprezentanților acesteia, Ludmilei Ionițel, Lilian Chisca și Rodicăi Antoci la adresa de e-mail „ludmila.ionițel@ani.md”, „lilian.chisca@ani.md” și „rodica.antoci@ani.md” (vol. II, f.d. 193-195). Din același înscris rezultă că, la 07 decembrie 2021, orele 11.56, 13.14, 13.46 și 16.32, destinatarii adreselor de e-mail „rodica.antoci@ani.md”, „lilian.chisca@ani.md”, „info@ani.md” și „ludmila.ionițel@ani.md” au confirmat expeditorului „valeria.grigoras@justice.md” că au recepționat mesajul electronic la care era atașată copia deciziei motivate a instanței de apel.

În acest sens completul reține prevederile articolului 63 din Codul administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii termenului de depunere a recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de la 08 decembrie 2021, iar ultima zi de exercitare a actului de procedura fiind data de 06 ianuarie 2022, ora 24.00. Însă, distinct acestor circumstanțe, Autoritatea Națională de Integritate nu și-a exercitat obligația procesuală pozitivă și nu a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului. Completul consideră că Autoritatea Națională de Integritate, fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea în termen a 7 recursului și a motivării acestuia, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În acest sens este Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că litiganții au obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008). Succesiv, în partea recursului depus de Sergiu Hîncu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, care stipulează că recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. 8 Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de Sergiu Hîncu și de Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Sergiu Hîncu și de Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 9