3ra-1300/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii recursului, motivarea recursului nu a fost depusă
3ra-1300/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-1300/21
2-20016056-01-3ra-22122021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Minciuna
ÎNCHEIERE
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Sergiu Hîncu și de
Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui Sergiu Hîncu
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la obligarea emiterii
actului administrativ individual cu privire la angajarea în funcția de inspector de
integritate, achitarea venitului ratat sub forma salariului de funcție, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
constată:
La 05 februarie 2020, Sergiu Hîncu, reprezentat de avocatul Cristian Iustin,
a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual cu
privire la angajarea în funcția de inspector de integritate, achitarea venitului ratat
sub forma salariului de funcție, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că a aplicat la concursul organizat de către
Autoritatea Națională de Integritate la funcția de inspector de integritate.
Comisia de concurs a Autorității Naționale de Integritate a decis că în
rezultatul examinării dosarelor de participare la concursul pentru ocuparea
funcției de inspector de integritate, să fie admis reclamantul.
În rezultatul demarării probei scrise, la 20 august 2019, pe pagina web a
Autorității Naționale de Integritate a fost plasat anunțul, precum că opt candidați
la funcția de inspector de integritate au trecut proba scrisă, Sergiu Hîncu fiind
evaluat cu cel mai înalt punctaj – 8,68.
Ulterior, la 22 august 2019, Autoritatea Națională de Integritate a anunțat pe
pagina web că cinci candidați din cei opt admiși au susținut proba interviului,
reclamantul fiind notat cu nota – 8,32.
1
La 06 septembrie 2019, în baza avizului nr. 03/190 din 30 august 2019 al
Autorității Naționale de Integritate, Sergiu Hîncu s-a prezentat la Centrul
Național Anticorupție pentru următoarea etapă a concursului, testarea
comportamentului simulat (testul poligraf).
La 24 septembrie 2019, Autoritatea Națională de Integritate i-a comunicat
prin intermediul poștei electronice că, în urma totalizării probelor concursului
pentru funcția de inspector de integritate, prin pct. 5 din procesul-verbal nr. 10
din 24 septembrie 2019 candidatura sa a fost respinsă, din motiv că nu a
promovat testul comportamentului simulat.
Nefiind de acord cu rezultatele concursului, le-a contestat în termen de 24 de
ore la Comisia de Soluționare a Contestațiilor a Autorității Naționale de
Integritate, iar prin răspunsul președintelui Autorității Naționale de Integritate nr.
07/H-322/19 din 27 septembrie 2019 contestația sa a fost respinsă.
Reclamantul a menționat că nu a depus contestația pe numele președintelui
Autorității Naționale de Integritate, dar la Comisia de Soluționare a Contestațiilor
din cadrul Autorității Naționale de Integritate. Respectiv, președintele Autorității
Naționale de Integritate nu era competent să se pronunțe asupra contestației și era
obligat să o transmită pentru examinare după competență, Comisiei de
Soluționare a Contestației, fapt care nu a fost realizat.
La 29 septembrie 2019, reclamantul a mai depus o contestație la Comisia de
Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității Naționale de Integritate, prin
care și-a manifestat dezacordul cu rezultatele concursului.
Prin hotărârea Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității
Națională de Integritate, expusă în procesul-verbal nr. 3 din 18 noiembrie 2019,
contestația a fost admisă și s-a constatat faptul că candidatul Sergiu Hîncu a
promovat concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, fiind
obligată Autoritatea Națională de Integritate să-l numească pe acesta în funcție de
inspector de integritate.
Totodată, prin răspunsul Consiliului de Integritate nr. 02/H-375/19 din 09
decembrie 2019, Consiliul i-a comunicat că a luat act de hotărârea Comisiei de
soluționare a contestațiilor din 18 noiembrie 2019.
Reclamantul a remarcat că prin demersul nr. H512/19 din 20 decembrie
2019 a solicitat Autorității Naționale de Integritate să fie informat la ce etapă se
află procedura de numire a sa în funcția de inspector de integritate, însă, prin
răspunsul nr. 07/H-512/19 din 13 ianuarie 2019, Autoritatea Națională de
Integritate i-a comunicat că este în imposibilitate de a demara procedura de
numire în funcție.
Sergiu Hîncu a considerat ca fiind ilegal și neîntemeiat refuzul Autorității
Naționale de Integritate de a-l angaja în funcția de inspector de integritate, or,
art. 47 alin. (1) din Codul muncii interzice refuzul neîntemeiat de angajare, iar
alin. (2) al aceluiași articol interzice orice limitare, directă sau indirectă, în
drepturi ori stabilirea unor avantaje, directe sau indirecte, la încheierea
contractului individual de muncă în dependență de sex, rasă, etnie, religie,
domiciliu, opțiune politică sau origine socială.
La caz, reclamantul a relevat că în baza hotărârii Comisiei de Soluționare a
Contestațiilor din cadrul Autorității Naționale de Integritate, expusă în procesul-
verbal nr. 3 din 18 noiembrie 2019, a promovat concursul pentru ocuparea
funcției de inspector de integritate, fapt ce servește drept temei legal în baza
2
căruia angajatorul este obligat să îl numească în funcție. Însă, contrat acestei
circumstanțe, Autoritatea Națională de Integritate refuză să-l angajeze, motivând
că Comisia de Soluționare a Contestațiilor nu era în drept să soluționeze
contestația depusă de către reclamant, deoarece este competentă să examineze
rezultatele concursului doar în partea primelor două probe (scrisă și interviul).
În sensul art. 71 lit. a) din Regulamentul cu privire la concursul pentru
suplinirea funcției de inspector de integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului
de Integritate nr. 2 din 21 februarie 2018, Comisia de Soluționare a Contestațiilor
are atribuția de a examina contestațiile depuse de candidații la concurs.
Reclamantul a menționat că norma art. 71 lit. a) din Regulament nu prevede
expres soluționarea unui anumit tip de contestații, ci la general prevede că
Comisia soluționează contestațiile depuse de candidați. Această formulare
presupune că Comisia soluționează orice tip de contestații.
La fel, Sergiu Hîncu a considerat că Autoritatea Națională de Integritate
eronat a invocat că Comisia de Soluționare a Contestațiilor a examinat contestația
reclamantului într-un termen ce depășește 3 zile lucrătoare. Or, această eroare nu
este opozabilă reclamantului, deoarece nu a depins de voința sa. Acest fapt poate
fi imputat doar Comisiei de Soluționare a Contestațiilor, în caz contrar fiind
periclitate drepturile fundamentale ale reclamantului. Cu atât mai mult că, potrivit
art. 65 din Regulament, doar rezultatele probei scrise se examinează în termen de
3 zile, celelalte tipuri de contestații se examinează în termenul general de 30 de
zile.
De asemenea, reclamantul a indicat că Autoritatea Națională de Integritate
nu poate invoca drept temei de refuz de angajare a sa dezacordul cu hotărârea
Comisiei de Soluționare a Contestațiilor, deoarece această hotărâre este una
valabilă, care nu a fost contestată și/sau anulată. Respectiv, hotărârea Comisiei de
Soluționare a Contestațiilor este generatoare de drepturi și obligații, iar
Autoritatea Națională de Integritate fiind obligată să o execute.
Astfel, Sergiu Hîncu a opinat că acțiunile Autorității Naționale de
Integritate, în partea refuzului angajării sale în funcția de inspector de integritate,
în baza hotărârii Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Autorității
Naționale de Integritate expuse în procesul-verbal nr. 3 din 18 noiembrie 2019,
contravin prevederilor constituționale și manifestă o restrângere ilegală a
drepturilor și intereselor sale legitime.
Respectiv, autoritatea publică își exercită drepturile și obligațiile sale cu rea-
credință, fapt ce contravine prevederilor legislației în vigoare și în special art. 137
alin. (1) și art. 139 alin. (4) din Codul administrativ.
Cu titlu subsidiar, reclamantul a menționat că Autoritatea Națională de
Integritate este obligată să-i compenseze venitul ratat sub forma salariului de
funcție și să-i repare prejudiciul moral cauzat.
Reclamantul Sergiu Hîncu a solicitat prin cererea de chemare în judecată
obligarea Autorității Naționale de Integritate să-l angajeze în funcția de inspector
de integritate; obligarea Autorității Naționale de Integritate să calculeze și să-i
achite începând cu perioada de 19 noiembrie 2019 și până la data emiterii
ordinului de angajare a venitului ratat sub forma salariului de funcție a
inspectorului de integritate; încasarea din contul Autorității Naționale de
Integritate în beneficiul său a sumei de 40 000 de lei, cu titlu de reparare a
prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.
3
Prin hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea lui Sergiu Hîncu.
S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să emită act administrativ
individual cu privire la angajarea lui Sergiu Hîncu în funcția de inspector de
integritate.
S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să achite în beneficiul lui
Sergiu Hîncu plățile salariale obligatorii cuvenite acestuia, ca rezultat al refuzului
neîntemeiat de angajare în funcția de inspector de integritate, începând cu data de
19 noiembrie 2019.
S-a încasat din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul
reclamantului Sergiu Hîncu cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de
lei.
În rest, pretenția ce vizează compensarea prejudiciului moral a fost respinsă,
ca neîntemeiată și neprobată (vol. II, f.d. 70, 77-84 recto-verso).
La 15 aprilie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus prin
intermediul poștei electronice la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, apel
nemotivat împotriva hotărârii din 04 decembrie 2020 (vol. II, f.d. 73, 74).
Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8001655496AS copia
hotărârii motivate a primei instanțe i-a fost notificată Autorității Naționale de
Integritate la 14 mai 2021 (vol. II, f.d. 91-104).
Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de
apel a fost respectat termenul și modul de atac instituit la art. 232 din Codul
administrativ.
Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
apelul Autorității Naționale de Integritate.
S-a casat hotărârea din 08 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, în partea admiterii pretenției cu privire la obligarea Autorității Naționale
de Integritate să achite în beneficiul lui Sergiu Hîncu plățile salariale și în această
parte s-a emis o decizie nouă, prin care:
S-a respins ca neîntemeiată pretenția lui Sergiu Hîncu cu privire la
calcularea și achitarea în folosul acestuia a venitului ratat sub forma salariului de
funcție a inspectorului de integritate
În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut fără modificări (vol. II,
f.d. 170, 171-184).
În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că Legea privind aplicarea
testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) nr. 269-XVI din 12
decembrie 2008 nu prevede testarea obligatorie a persoanelor ce participă la
concursul pentru funcția de inspector de integritate.
Conform pct. 27 din Regulamentul cu privire la concursul pentru suplinirea
funcției de inspector de integritate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de
Integritate nr. 2 din 21 februarie 2018 (în redacția în vigoare la data desfășurării
concursului), concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate se
desfășoară în două etape: proba scrisă și interviul (proba orală). Testul la
detectorul comportamentului simulat (poligraf) va constitui un criteriu
suplimentar pentru evaluarea candidaților.
Mai mult ca atât, prin prisma pct. 84 din Regulamentul cu privire la
concursul pentru suplinirea funcției de inspector de integritate, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Integritate nr. 2 din 21 februarie 2018, rezultatele
4
testului la detectorul comportamentului simulat (poligraf) nu pot fi descalificante,
indiferent de punctajul acumulat.
Instanțele inferioare au constatat că, în speță, Autoritatea Națională de
Integritate a respins candidatura reclamantului doar din motivul rezultatelor
testului poligraf, deși, legea nu instituie obligativitatea susținerii acesteia pentru
funcția la care a aplicat reclamantul, iar rezultatele testului nu pot fi considerate
descalificante, fiind doar un criteriu suplimentar pentru evaluarea candidaților.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că, la caz, nu a existat o justificare
obiectivă și rezonabilă în refuzul încheierii contractului individual de muncă cu
Sergiu Hîncu.
În partea pretenției cu privire la încasarea plăților salariale cuvenite lui
Sergiu Hîncu, ca rezultat al refuzului neîntemeiat de angajare în funcția de
inspector de integritate, instanța de apel a notat că achitarea salariului este o
consecință legală a angajării în funcție a reclamantului. În condițiile speței, însă,
angajatorul Autoritatea Națională de Integritate nu a refuzat achitarea plăților
salariale, or, de jure, la data depunerii acțiunii reclamantul nu a fost încă angajat.
Respectiv, revendicarea cu privire la încasarea plăților salariale este
formulată prematur, deoarece angajatorul va putea efectua și calcula plățile ce
urmează a-i fi achitate reclamantului doar după emiterea actului administrativ
individual cu privire la angajarea în funcție a acestuia.
Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, instanțele
inferioare au considerat că Sergiu Hîncu nu a probat faptul că autoritatea publică
pârâtă i-a cauzat careva suferințe psihice sau i-a lezat alte drepturi
nepatrimoniale, ce urmează a fi compensate în bani.
La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de
Ludmila Ionițel, a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel
Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate în partea menținerii hotărârii din 08
aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și adoptarea unei decizii noi
în partea casată, prin care să fie respinsă integral acțiunea lui Sergiu Hîncu
(vol. II, f.d. 188, 189).
La 29 octombrie 2021, Sergiu Hîncu a depus prin intermediul poștei
electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate în partea
casării hotărârii din 08 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și
adoptarea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea sa (vol. II,
f.d. 191, 192).
La 22 noiembrie 2021, Sergiu Hîncu a prezentat Curții Supreme de Justiție
motivarea recursului, în care a reiterat temeiuri de fapt și de drept similare celor
cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar
invocând că instanța de apel nu a aplicat normele care trebuia să le aplice, și
anume art. 329 și art. 330 din Codul muncii, care prevăd că angajatorul este
obligat să repare salariatului integral prejudiciul material și cel moral cauzat,
precum și să-i compenseze salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile
privării ilegale de posibilitatea de a munci. În condițiile speței, această obligație a
survenit în urma refuzului neîntemeiat de a-l angaja.
În opinia recurentului Sergiu Hîncu, instanța de apel eronat a ajuns la
concluzia că pretenția sa cu privire la compensarea venitului ratat este formulată
5
prematur, deoarece la moment autoritatea publică nu a refuzat achitarea
salariului. Or, art. 329 și art. 330 din Codul muncii îi garantează dreptul de a fi
despăgubit în cazul refuzului la angajare.
Cu atât mai mult că, reieșind din poziția procesuală a Autorității Naționale
de Integritate, expusă în referință, în cererea de apel și în explicațiile date în
cadrul ședințelor de judecată, ultima nu recunoaște integral acțiunea.
Cu titlu subsidiar, recurentul Sergiu Hîncu a considerat că nu este rațional să
fie impus la o nouă acțiune în instanța de judecată în care să solicite repararea
prejudiciului material sub forma salariului ratat, în timp ce poate formula această
pretenție în cadrul prezentului proces.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 13 octombrie 2021
(vol. II, f.d. 170). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa
„valeria.grigoras@justice.md”, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost
notificat electronic participanților la proces la 20 octombrie 2021 (vol. II, f.d.
187).
La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus prin
intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva
deciziei din 13 octombrie 2021 (vol. II, f.d. 188, 189).
La 29 octombrie 2021, Sergiu Hîncu a depus prin intermediul poștei
electronice la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva deciziei din 13 octombrie
2021 (vol. II, f.d. 191, 192).
Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa „valeria.grigoras@
justice.md”, decizia motivată a instanței de apel a fost notificat electronic
participanților la proces la 07 decembrie 2021 (vol. II, f.d. 193). La 22 noiembrie
2021, Sergiu Hîncu a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului.
În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul Sergiu
Hîncu s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul
administrativ privind modul și termenul de depunere a recursurilor.
Studiind cererile de recurs în raport cu materialele cauzei, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată inadmisibilitatea acestora, din considerentele ce succed.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Ab initio, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a-și expune poziția în privința
recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate.
6
Alineatul (2) al articolului 246 din Codul administrativ prevede la lit. e) că
recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
La rândul său, art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că
recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de
30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Din materialele dosarului rezultă indubitabil că decizia Curții de Apel
Chișinău a fost adoptată și pronunțată la 13 octombrie 2021 (vol. II, f.d. 170).
La 27 octombrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate, reprezentată de
Ludmila Ionițel, a depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel
Chișinău recurs împotriva deciziei instanței de apel (vol. II, f.d. 188, 189).
Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „valeria.grigoras@
justice.md”, decizia motivată a instanței de apel a fost notificat electronic
participanților la proces la 07 decembrie 2021, ora 11.46 (vol. II, f.d. 193),
inclusiv Autorității Naționale de Integritate la adresa de e-mail „info@ani.md” și
reprezentanților acesteia, Ludmilei Ionițel, Lilian Chisca și Rodicăi Antoci la
adresa de e-mail „ludmila.ionițel@ani.md”, „lilian.chisca@ani.md” și
„rodica.antoci@ani.md” (vol. II, f.d. 193-195).
Din același înscris rezultă că, la 07 decembrie 2021, orele 11.56, 13.14,
13.46 și 16.32, destinatarii adreselor de e-mail „rodica.antoci@ani.md”,
„lilian.chisca@ani.md”, „info@ani.md” și „ludmila.ionițel@ani.md” au
confirmat expeditorului „valeria.grigoras@justice.md” că au recepționat mesajul
electronic la care era atașată copia deciziei motivate a instanței de apel.
În acest sens completul reține prevederile articolului 63 din Codul
administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se
efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o
autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de
timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta
este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.
La rândul său, art. 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a
Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este
determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,
atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la
calcularea termenului.
Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii
termenului de depunere a recursului este ziua imediat următoare datei
calendaristice notificării deciziei, adică ziua de la 08 decembrie 2021, iar ultima zi
de exercitare a actului de procedura fiind data de 06 ianuarie 2022, ora 24.00.
Însă, distinct acestor circumstanțe, Autoritatea Națională de Integritate nu
și-a exercitat obligația procesuală pozitivă și nu a prezentat Curții Supreme de
Justiție motivarea recursului.
Completul consideră că Autoritatea Națională de Integritate, fiind interesată
în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă toate măsurile
necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea în termen a
7
recursului și a motivării acestuia, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu
titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul
articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
În acest sens este Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că litiganții
au obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la
justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).
Succesiv, în partea recursului depus de Sergiu Hîncu, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține
prevederile art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, care stipulează că recursul
se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza
acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în
special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot
însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5
judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate
sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea
de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie
privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme
care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la
examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri
de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
8
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererile de recurs depuse de Sergiu Hîncu și de Autoritatea
Națională de Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, sunt inadmisibile.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursurile depuse de Sergiu Hîncu și de Autoritatea Națională de
Integritate, reprezentată de Ludmila Ionițel, se declară inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
9