3ra-1283/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1283/2022 2-22024410-01-3ra-20122022 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici) ÎNCHEIERE 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Netedu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Netedu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare, împotriva hotărârii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins acțiunea, c o n s t a t ă: La 18 februarie 2022, Gheorghe Netedu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare nr.11/18 din 19 ianuarie 2022. În motivarea acțiunii reclamantul Gheorghe Netedu a indicat că, la data de 19 ianuarie 2022, inspectorul de integritate a emis actul de constatare nr. 11/18, potrivit căruia se relevă că subiectul controlului, Netedu Gheorghe, a participat la luarea deciziei de promovare a d-nei Ciuntu Viorica, în funcția de specialist principal în cadrul Serviciului Juridic al Consiliului Raional Cimișlia, după cum urmează: a participat la luarea deciziei de admitere la concurs a doi candidați, inclusiv a d-nei Ciuntu Viorica, proces-verbal al Comisiei de concurs nr. 1 din 28 aprilie 2021;

a participat la evaluarea lucrării scrise a d-nei Ciuntu Viorica și admiterea acesteia la interviu, proces-verbal al Comisiei de concurs nr. 2 din 17 mai 2021; a participat la interviul d-nei Ciuntu Viorica și aprecierea răspunsurilor acesteia, cu aprobarea promovării în funcția de specialist principal al serviciului juridic, proces- verbal al Comisiei de concurs nr. 3 din 17 mai 2021. Astfel inspectorul de integritate a concluzionat că, în cadrul controlului s-a constatat cu certitudine că subiectul s-a aflat în trei situații de conflict real pe care 1 nu le-a declarat și nu le-a soluționat în termenele și modul prevăzut de Legea nr. 133/2016, finalizându-și faptele ilicite prin participarea la luarea deciziilor fixate în procesele - verbale ale Comisiei de concurs nr. 1 din 28 aprilie 2020; nr. 2 din 17 mai 2021; nr. 3 din 17 mai 2021. A menționat că, expresia ,,examinarea condițiilor” prescrie un șir de obligații pentru autoritățile publice și constă în clarificarea circumstanțelor de fapt prescrise de norma de drept material, a căror existență este necesară pentru emiterea unui act administrativ individual defavorabil, iar examinarea condițiilor în cadrul procedurii administrative are loc în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 85-93 Cod administrativ.

Or, actul de constatare contestat, în sensul art. 10 Cod administrativ, este un act administrativ individual, emis într-o procedură administrativă, ceea ce impune respectarea rigorilor procedurale prevăzute de Codul administrativ. A notat că, atribuția inspectorului de integritate de a constata existența conflictelor de interese, prevăzută la art. 19 Legea nr. 132/2016, nu este un procedeu tehnic de a constata existența sau inexistență declarației cu privire la un conflict de interese. Această atribuție constă în stabilirea stării de fapt și clarificarea tuturor circumstanțelor în flecare caz aparte.

A menționat că, pentru constatarea existenței unui conflict de interese și intervenirea în drepturile legale ale reclamantului, Netedu Gheorghe, prin adoptarea măsurilor de constrângere prevăzute de art. 23 din Legea nr. 133/2016, inspectorul de integritate urma să clarifice dacă participarea reclamantului la luarea deciziei de angajare a d-nei Ciuntu Viorica era de natură să producă un conflict de interese sau nu, să scoată în evidentă nu elementele formale ale conflictului de interese, ci conținutul/fondul aspectului vizat. A susținut, că inspectorul de integritate nu a efectuat cercetarea de fapt în mod complet, obiectiv și multi-aspectual, fapt contrar prevederilor art. 22, art. 85 alin. (3) și art. 92 din Codul administrativ.

A invocat că, inspectorul de integritate nu a clarificat toate circumstanțele în cadrul examinării cazului reclamantului, Netedu Gheorghe și anume: nu a clarificat motivul nedeclarării pretinsului conflict de interese la participarea la luarea deciziei de angajare a d-nei Ciuntu Viorica, nu a clarificat este sau nu Ciuntu Viorica rudă prin afinitate - cumnata reclamantului. Totodată, inspectorul nu a descris în actul de constatare punctul de vedere al reclamantului, contrar art. 35 Legea 132/2016, care stabilește că actul de constatare va cuprinde inclusiv partea descriptivă, care cuprinde: punctul de vedere al persoanei supuse controlului, dacă acesta a fost exprimat. Mai mult, inspectorul a notat că, chiar dacă noțiunea de cumnat nu este dezvoltată la nivel legislativ aceasta nu exclude posibilitatea aplicării la caz a acestei sintagme în sensul uzual al cuvântului.

Ceea ce înseamnă că cuvântul „cumnat” utilizat în Legea 133/2016 trebuie înțeles în sensul folosit în modul obișnuit în circuitul civil, ori relația dintre un soț și fratele soției acestuia și relația 2 dintre același soț și soția fratelui soției acestuia generează interese personale similare. Inspectorul de integritate al ANI, în actul de constatare contestat - act administrativ individual defavorabil, prin care face ingerință în drepturile apărate de lege ale reclamantului, urma să-si motiveze decizia doar pe prevederi ale legislației în vigoare. Privitor la faptul că, Legea 133/2016 nu dezvoltă noțiunea de cumnat, menționează că din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, legea trebuie să fie accesibilă persoanei și să fie previzibilă sub aspectul consecințelor sale (a se vedea și hotărârea Amann împotriva Elveției).

În sensul Convenției, o normă juridică trebuie să îndeplinească două condiții suplimentare: să fie accesibilă oricărei persoane, lucru care se realizează, de regulă, prin publicare; să fie enunțată cu claritate, astfel încât orice persoană să poată, în mod rezonabil, să își conformeze conduita cunoscând consecințele juridice ale fantelor sale. A declarat că, soția lui Ciuntu Vitalie, Ciuntu Viorica, care, în sensul Legii, nu-i este rudă lui Ciuntu Vitalie, nu-i este rudă nici soției reclamantului Netedu Gheorghe și desigur, nu-i este rudă prin afinitate reclamantului, adică nu-i este cumnată acestuia. În speță, urmează a fi remarcat că acțiunile reclamantului, precum și procesele verbale ale comisiei de concurs, care au fost obiect de control, nu se referă la o persoană apropiată reclamantului - rudă prin afinitate si nu sunt de natură să producă un conflict de interese.

A relatat că, reclamantul și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu, acțiunile sale nu au influențat exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu, nu poate fi vorba despre cauzarea unor daune interesului public, nefiind careva persoane afectate de acțiunile lui și nici nu a fost afectată reputația autorității publice sau buna funcționare a acesteia. Este cert că inspectorul de integritate nu a avut probe care ar fi confirmat existenta conflictului de interese și urma să dispună încetarea procedurii de control din acest motiv. Lipsa motivării complete a actului de constatare nr. 11/18 din 19.01.2022, cât și lipsa conflictului de interese și careva interes personal al reclamantului.

Netedu Gheorghe, în acțiunile sale indicate în act și că deciziile luate cu participarea reclamantului în privința d-nei Ciuntu Viorica nu pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor acestuia, ce îi revin potrivit legii. Astfel, se constată că măsurile aplicate prin actul de constatare nr. 11/18 din 19.01.2022 nu sunt nici necesare și nici rezonabile, iar ingerința în drepturile reclamantului este nemotivată și lipsită de suport juridic, din care motiv actul de constatare nr. 11/18 din 19.01.2022 este unul ilegal și urmează a fi anulat. A informat că ANI nu a examinat și nu a soluționat cererea nr. 8119 din 03.09.2021 în termen legal, de 30 zile, actul de constatare fiind emis abia în data de 19.01.2022, depășind vădit termenul legal de finalizare a unei proceduri administrative.

3 În consecință, nesoluționarea de către ANI a cererii nr. HI 19 din 03.09.2021 în termen legal, adică până în data de 02.10.2021, trebuie considerată drept respingere a sesizării de către ANI. Ca urmare, inspectorul de integritate, în data de 04.11.2021, în temeiul art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, trebuia să emită proces-verbal de refuz al inițierii controlului din motiv că, în sensul legii, la acel moment, de iure, cererea nr. 8119 din 03.09.2021 se considera deja respinsă de către ANI.

A invocat încălcarea nejustificată a termenului instituit de legiuitor, întrucât sesizarea a fost înregistrată în data de 03 septembrie 2021. În timp ce procesul- verbal de inițiere a procedurii de control a fost emis peste 63 de zile din data înregistrării sesizării, abia în data de 04.11.2021, cu încălcarea vădită a termenului stabilit de legiuitor, deci procedura de control a fost inițiată cu încălcarea Legii speciale, fapt care duce la anularea actului administrativ contestat.

A susținut că, la caz începutul procedurii administrative corespunde zilei în care la ANI a fost înregistrată sesizarea în privința lui Netedu Gheorghe, adică datei de 03 septembrie 2021 și respectiv, procedura de control urma a fi finalizată în termen de 30 zile, adică în data de 02 octombrie 2021, (în orice caz, procedura administrativă dacă ar fi fost de complexitate deosebită, nu putea depăși 90 zile și trebuia finalizată la 01 noiembrie 2021), însă procedura a fost finalizată la 19 ianuarie 2022, la împlinirea a 139 zile de la înregistrarea petiției, fapt contrar art. 60 alin. (1), (4) și (5) Codul administrativ.

De menționat, că termenul de finalizare a controlului nu a fost prelungit, așa cum prevede art. 60 Cod administrativ, prin invocarea motivelor și complexității obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului, precum și prin comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30 zile împreună cu motivele prelungirii. A declarat că, actul administrativ individual a fost semnat de către o persoană fără împuterniciri legale sau convenționale, ceea ce conduce la temeinicia pretenției de anulare a actului de constatare nr. 11/18 din 19.01.2022. A solicitat Netedu Gheorghe anularea actului de constatare nr. 11/18 din 19 ianuarie 2022, emis și semnat de inspectorul superior de integritate, Serghei Pleșca din numele Inspectoratului de integritate al ANI ca fiind ilegal.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea. Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, în conformitate cu art. 5 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017, în vederea asigurării servirii interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, agenții publici, împreună cu conducătorul entității publice și, după caz, cu 4 Autoritatea Națională de Integritate, sînt obligați să identifice și să trateze conflictele de interese care apar în activitatea lor profesională în termenele și modul prevăzute de Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

(2) Agentul public are următoarele obligații în legătură cu identificarea și tratarea conflictelor de interese, care se îndeplinesc în condițiile legislației speciale: a) să declare în scris, în termen de 3 zile, conducătorului entității publice despre conflictul de interese real apărut în cadrul activității sale profesionale, explicînd natura conflictului de interese și cum acesta influențează sau poate influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor sale; b) să evite consumarea conflictului de interese prin abținere de la exercitarea atribuțiilor sale în măsura în care acestea sînt amenințate de conflictul de interese, pînă la soluționarea acestuia.

Potrivit art.37 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, (1) Autoritatea efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. (2) Controlul din oficiu se inițiază printr-o sesizare făcută de președintele ori vicepreședintele Autorității sau de inspectorul de integritate.

Controlul din oficiu este inițiat în cazul prevăzut la art.27 alin.(14), precum și în baza unor informații publice sau al unor sesizări anonime. Sesizarea privind efectuarea controlului din oficiu se distribuie conform art.30, care se aplică în modul corespunzător. (3) După repartizarea aleatorie a sesizărilor de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate inițiază verificarea prealabilă a acestora. (4) Prevederile art.30, 31, 32, ale art.33 alin.(6)–(8), (12) și (13), ale art.35 și 36 se aplică în modul corespunzător. (5) Controlul nu poate fi inițiat în cazul în care de la admiterea conflictului de interese sau de la apariția stării de incompatibilitate, de restricție sau de limitare au trecut mai mult de trei ani.

(6) Controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la repartizarea sesizării. Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul participanților vizați și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi termenul de efectuare a controlului până la cel mult 6 luni. În conformitate cu art.31 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, (1) În termen de 30 de zile de la data repartizării sesizării depuse de o persoană fizică sau persoană juridică, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acesteia.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică existența aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea de 5 către inspector a unui proces-verbal în care se indică motivele și temeiurile de inițiere sau de refuz al inițierii controlului averii și al intereselor personale. (2) Procesul-verbal prevăzut la alin.(1) se publică pe pagina web oficială a Autorității în cel mult 7 zile de la emitere și se comunică subiectului vizat.

Potrivit art. 32 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Persoana supusă controlului averii și al intereselor personale are dreptul: a) să fie informată despre inițierea controlului prevăzut la art.33; b) să fie asistată de un avocat sau un avocat stagiar; c) să ia cunoștință de sesizarea depersonalizată și de celelalte materiale ale controlului după finalizarea acestuia, însă până la emiterea actului de constatare; d) să prezinte date și informații suplimentare, pe care le consideră necesare, inclusiv evaluarea proprie a valorii reale a bunurilor; e) să conteste, în condițiile legii, procesul-verbal menționat la art.27 alin.(8) și actul de constatare emis de către inspectorul de integritate.

Conform art.33 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, (1) Controlul sesizărilor depuse conform art.28 alin.(2), precum și al celor pe marginea cărora a fost emis un proces-verbal de inițiere a controlului conform art.31 alin.(1), se efectuează conform prezentului articol. Conform art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Instanța de apel a constatat că procedura de control efectuată de inspectorul de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, a fost efectuată în conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acesteia nu se atestă. Referitor la argumentul invocat de reclamant precum că actul de contestare a fost emis cu încălcarea termenului, instanța de apel l-a consuderar neîntemeiat, or, procesul-verbal de inițiere a controlului a fost întocmit la 04 noiembrie 2021, iar la 11 noiembrie 2021, a fost adus la cunoștință lui Gheorghe Netedu informația privind inițierea controlului, iar prin actul de constatare 11/18 din 19 ianuarie 2022, controlul a fost finalizat, astfel având o durată de aproximativ 3 luni de zile.

La 01 septembrie 2021 procuror-șef al Procuraturii raionului Cimișlia, Ruslan Caraivan, a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate, o sesizare în vederea supunerii unui control a situației de incompatibilitate admisă de Gheorghe Netedu și întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea soluționării acestui conflict de incompatibilitate a funcțiilor deținute de reclamantul (f.d.144 din dosarul administrativ), care la 03 septembrie 2021 a fost înregistrată la ANI cu nr. 8119, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

6 Instanța de apel nu a reținut argumentul reclamantului precum că, după înregistrarea sesizării depuse de persoanele fizice ori juridice, această urmează imediat în ziua înregistrării să fie repartizată aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor, deoarece, dispoziția art. 30 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale statuează că, sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și cele din oficiu se înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează aleatoriu, în ziua înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

(2) Redistribuirea sesizărilor repartizate inspectorilor de integritate se face în condițiile art.27 alin.(6). Alegațiile reclamantului precum că privind lipsa competenței inspectorului de integritate la semnarea actului de constatare, instanța de apel nu le-a reținut odată ce potrivit art. 14 alin. (4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, președintele și vicepreședintele Autorității nu exercită atribuții privind controlul averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Iar, conform art. 38 alin.(1) din aceeași Lege, în urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile și limitările prevăzute de lege.

Astfel, instanța de apel a stabilit că Gheorghe Netedu nu a prezentat probe concludente care ar servi drept temei pentru anularea Actului de constatare nr. 11/18 din 19 ianuarie 2022, emis de către Inspectoratul de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate. La 12 octombrie 2022 Gheorghe Netedu, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva hotărârii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 10 ianuarie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ În motivarea cererii de recurs s-a menționat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată și nu a apreciat argumentele invocate de recurent, care demonstrează că acesta nu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, din motiv că Ciuntu Viorica nu-i este rudă prin afinitate. Mai mult ca atît, instanța de apel eronat a aplicat art. 30 alin. (1) si (2) din Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale.

7 Totodată, Autoritatea Națională de Integritate nu a examinat și nu a soluționat în termen legal cererea nr. 8119 din 03.09.2021, actul de constatare fiind emis abia în data de 19 ianuarie 2022, peste 139 zile din momentul depunerii cererii. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 15 septembrie 2022, Gheorghe Netedu a depus recurs nemotivat la 12 octombrie 2022. Hotărârea motivată din 15 septembrie 2022 a fost notificată de Gheorghe Netedu la 12 decembrie 2022 (f.d.49), prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Gheorghe Netedu s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 10 ianuarie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gheorghe Netedu, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din 8 perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Gheorghe Netedu. 9 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Gheorghe Netedu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 10