3ra-1283/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1283/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1283/2022

2-22024410-01-3ra-20122022

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh.Mîra, A.Bostan, G.Dașchevici)

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Netedu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Netedu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului de constatare,

împotriva hotărârii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 18 februarie 2022, Gheorghe Netedu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului de constatare nr.11/18 din 19 ianuarie 2022.

În motivarea acțiunii reclamantul Gheorghe Netedu a indicat că, la data de 19

ianuarie 2022, inspectorul de integritate a emis actul de constatare nr. 11/18,

potrivit căruia se relevă că subiectul controlului, Netedu Gheorghe, a participat la

luarea deciziei de promovare a d-nei Ciuntu Viorica, în funcția de specialist

principal în cadrul Serviciului Juridic al Consiliului Raional Cimișlia, după cum

urmează: a participat la luarea deciziei de admitere la concurs a doi candidați,

inclusiv a d-nei Ciuntu Viorica, proces-verbal al Comisiei de concurs nr. 1 din 28

aprilie 2021; a participat la evaluarea lucrării scrise a d-nei Ciuntu Viorica și

admiterea acesteia la interviu, proces-verbal al Comisiei de concurs nr. 2 din 17

mai 2021; a participat la interviul d-nei Ciuntu Viorica și aprecierea răspunsurilor

acesteia, cu aprobarea promovării în funcția de specialist principal al serviciului

juridic, proces- verbal al Comisiei de concurs nr. 3 din 17 mai 2021.

Astfel inspectorul de integritate a concluzionat că, în cadrul controlului s-a

constatat cu certitudine că subiectul s-a aflat în trei situații de conflict real pe care

1

nu le-a declarat și nu le-a soluționat în termenele și modul prevăzut de Legea nr.

133/2016, finalizându-și faptele ilicite prin participarea la luarea deciziilor fixate în

procesele - verbale ale Comisiei de concurs nr. 1 din 28 aprilie 2020; nr. 2 din 17

mai 2021; nr. 3 din 17 mai 2021.

A menționat că, expresia ,,examinarea condițiilor” prescrie un șir de obligații

pentru autoritățile publice și constă în clarificarea circumstanțelor de fapt prescrise

de norma de drept material, a căror existență este necesară pentru emiterea unui act

administrativ individual defavorabil, iar examinarea condițiilor în cadrul procedurii

administrative are loc în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 85-93 Cod

administrativ.

Or, actul de constatare contestat, în sensul art. 10 Cod administrativ, este un

act administrativ individual, emis într-o procedură administrativă, ceea ce impune

respectarea rigorilor procedurale prevăzute de Codul administrativ.

A notat că, atribuția inspectorului de integritate de a constata existența

conflictelor de interese, prevăzută la art. 19 Legea nr. 132/2016, nu este un

procedeu tehnic de a constata existența sau inexistență declarației cu privire la un

conflict de interese. Această atribuție constă în stabilirea stării de fapt și

clarificarea tuturor circumstanțelor în flecare caz aparte.

A menționat că, pentru constatarea existenței unui conflict de interese și

intervenirea în drepturile legale ale reclamantului, Netedu Gheorghe, prin

adoptarea măsurilor de constrângere prevăzute de art. 23 din Legea nr. 133/2016,

inspectorul de integritate urma să clarifice dacă participarea reclamantului la luarea

deciziei de angajare a d-nei Ciuntu Viorica era de natură să producă un conflict de

interese sau nu, să scoată în evidentă nu elementele formale ale conflictului de

interese, ci conținutul/fondul aspectului vizat.

A susținut, că inspectorul de integritate nu a efectuat cercetarea de fapt în mod

complet, obiectiv și multi-aspectual, fapt contrar prevederilor art. 22, art. 85 alin.

(3) și art. 92 din Codul administrativ.

A invocat că, inspectorul de integritate nu a clarificat toate circumstanțele în

cadrul examinării cazului reclamantului, Netedu Gheorghe și anume: nu a clarificat

motivul nedeclarării pretinsului conflict de interese la participarea la luarea

deciziei de angajare a d-nei Ciuntu Viorica, nu a clarificat este sau nu Ciuntu

Viorica rudă prin afinitate - cumnata reclamantului.

Totodată, inspectorul nu a descris în actul de constatare punctul de vedere al

reclamantului, contrar art. 35 Legea 132/2016, care stabilește că actul de constatare

va cuprinde inclusiv partea descriptivă, care cuprinde: punctul de vedere al

persoanei supuse controlului, dacă acesta a fost exprimat.

Mai mult, inspectorul a notat că, chiar dacă noțiunea de cumnat nu este

dezvoltată la nivel legislativ aceasta nu exclude posibilitatea aplicării la caz a

acestei sintagme în sensul uzual al cuvântului. Ceea ce înseamnă că cuvântul

„cumnat” utilizat în Legea 133/2016 trebuie înțeles în sensul folosit în modul

obișnuit în circuitul civil, ori relația dintre un soț și fratele soției acestuia și relația

2

dintre același soț și soția fratelui soției acestuia generează interese personale

similare.

Inspectorul de integritate al ANI, în actul de constatare contestat - act

administrativ individual defavorabil, prin care face ingerință în drepturile apărate

de lege ale reclamantului, urma să-si motiveze decizia doar pe prevederi ale

legislației în vigoare.

Privitor la faptul că, Legea 133/2016 nu dezvoltă noțiunea de cumnat,

menționează că din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, legea trebuie să fie accesibilă persoanei și să fie previzibilă sub aspectul

consecințelor sale (a se vedea și hotărârea Amann împotriva Elveției). În sensul

Convenției, o normă juridică trebuie să îndeplinească două condiții suplimentare:

să fie accesibilă oricărei persoane, lucru care se realizează, de regulă, prin

publicare; să fie enunțată cu claritate, astfel încât orice persoană să poată, în mod

rezonabil, să își conformeze conduita cunoscând consecințele juridice ale fantelor

sale.

A declarat că, soția lui Ciuntu Vitalie, Ciuntu Viorica, care, în sensul Legii,

nu-i este rudă lui Ciuntu Vitalie, nu-i este rudă nici soției reclamantului Netedu

Gheorghe și desigur, nu-i este rudă prin afinitate reclamantului, adică nu-i este

cumnată acestuia.

În speță, urmează a fi remarcat că acțiunile reclamantului, precum și procesele

verbale ale comisiei de concurs, care au fost obiect de control, nu se referă la o

persoană apropiată reclamantului - rudă prin afinitate si nu sunt de natură să

producă un conflict de interese.

A relatat că, reclamantul și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu,

acțiunile sale nu au influențat exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu, nu

poate fi vorba despre cauzarea unor daune interesului public, nefiind careva

persoane afectate de acțiunile lui și nici nu a fost afectată reputația autorității

publice sau buna funcționare a acesteia. Este cert că inspectorul de integritate nu a

avut probe care ar fi confirmat existenta conflictului de interese și urma să dispună

încetarea procedurii de control din acest motiv.

Lipsa motivării complete a actului de constatare nr. 11/18 din 19.01.2022, cât

și lipsa conflictului de interese și careva interes personal al reclamantului.

Netedu Gheorghe, în acțiunile sale indicate în act și că deciziile luate cu

participarea reclamantului în privința d-nei Ciuntu Viorica nu pot influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor acestuia, ce îi revin potrivit legii.

Astfel, se constată că măsurile aplicate prin actul de constatare nr. 11/18 din

19.01.2022 nu sunt nici necesare și nici rezonabile, iar ingerința în drepturile

reclamantului este nemotivată și lipsită de suport juridic, din care motiv actul de

constatare nr. 11/18 din 19.01.2022 este unul ilegal și urmează a fi anulat.

A informat că ANI nu a examinat și nu a soluționat cererea nr. 8119 din

03.09.2021 în termen legal, de 30 zile, actul de constatare fiind emis abia în data de

19.01.2022, depășind vădit termenul legal de finalizare a unei proceduri

administrative.

3

În consecință, nesoluționarea de către ANI a cererii nr. HI 19 din 03.09.2021

în termen legal, adică până în data de 02.10.2021, trebuie considerată drept

respingere a sesizării de către ANI.

Ca urmare, inspectorul de integritate, în data de 04.11.2021, în temeiul art. 64

alin. (2) din Codul administrativ, trebuia să emită proces-verbal de refuz al inițierii

controlului din motiv că, în sensul legii, la acel moment, de iure, cererea nr. 8119

din 03.09.2021 se considera deja respinsă de către ANI.

A invocat încălcarea nejustificată a termenului instituit de legiuitor, întrucât

sesizarea a fost înregistrată în data de 03 septembrie 2021. În timp ce procesul-

verbal de inițiere a procedurii de control a fost emis peste 63 de zile din data

înregistrării sesizării, abia în data de 04.11.2021, cu încălcarea vădită a termenului

stabilit de legiuitor, deci procedura de control a fost inițiată cu încălcarea Legii

speciale, fapt care duce la anularea actului administrativ contestat.

A susținut că, la caz începutul procedurii administrative corespunde zilei în

care la ANI a fost înregistrată sesizarea în privința lui Netedu Gheorghe, adică

datei de 03 septembrie 2021 și respectiv, procedura de control urma a fi finalizată

în termen de 30 zile, adică în data de 02 octombrie 2021, (în orice caz, procedura

administrativă dacă ar fi fost de complexitate deosebită, nu putea depăși 90 zile și

trebuia finalizată la 01 noiembrie 2021), însă procedura a fost finalizată la 19

ianuarie 2022, la împlinirea a 139 zile de la înregistrarea petiției, fapt contrar art.

60 alin. (1), (4) și (5) Codul administrativ.

De menționat, că termenul de finalizare a controlului nu a fost prelungit, așa

cum prevede art. 60 Cod administrativ, prin invocarea motivelor și complexității

obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului, precum și

prin comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în termen de

30 zile împreună cu motivele prelungirii.

A declarat că, actul administrativ individual a fost semnat de către o persoană

fără împuterniciri legale sau convenționale, ceea ce conduce la temeinicia

pretenției de anulare a actului de constatare nr. 11/18 din 19.01.2022.

A solicitat Netedu Gheorghe anularea actului de constatare nr. 11/18 din 19

ianuarie 2022, emis și semnat de inspectorul superior de integritate, Serghei Pleșca

din numele Inspectoratului de integritate al ANI ca fiind ilegal.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă acțiunea.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, în conformitate cu art. 5 din

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea asigură

integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și

prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017, în

vederea asigurării servirii interesului public cu imparțialitate și obiectivitate,

agenții publici, împreună cu conducătorul entității publice și, după caz, cu

4

Autoritatea Națională de Integritate, sînt obligați să identifice și să trateze

conflictele de interese care apar în activitatea lor profesională în termenele și

modul prevăzute de Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale. (2) Agentul public are următoarele obligații în legătură cu identificarea

și tratarea conflictelor de interese, care se îndeplinesc în condițiile legislației

speciale: a) să declare în scris, în termen de 3 zile, conducătorului entității publice

despre conflictul de interese real apărut în cadrul activității sale profesionale,

explicînd natura conflictului de interese și cum acesta influențează sau poate

influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor sale; b) să evite

consumarea conflictului de interese prin abținere de la exercitarea atribuțiilor sale

în măsura în care acestea sînt amenințate de conflictul de interese, pînă la

soluționarea acestuia.

Potrivit art.37 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, (1)

Autoritatea efectuează controlul privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor din oficiu

ori la sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu

prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a

controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. (2)

Controlul din oficiu se inițiază printr-o sesizare făcută de președintele ori

vicepreședintele Autorității sau de inspectorul de integritate. Controlul din oficiu

este inițiat în cazul prevăzut la art.27 alin.(14), precum și în baza unor informații

publice sau al unor sesizări anonime. Sesizarea privind efectuarea controlului din

oficiu se distribuie conform art.30, care se aplică în modul corespunzător. (3) După

repartizarea aleatorie a sesizărilor de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, inspectorul de integritate inițiază verificarea prealabilă a acestora. (4)

Prevederile art.30, 31, 32, ale art.33 alin.(6)–(8), (12) și (13), ale art.35 și 36 se

aplică în modul corespunzător. (5) Controlul nu poate fi inițiat în cazul în care de

la admiterea conflictului de interese sau de la apariția stării de incompatibilitate, de

restricție sau de limitare au trecut mai mult de trei ani. (6) Controlul privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la repartizarea sesizării.

Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul participanților vizați

și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de

integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi termenul de

efectuare a controlului până la cel mult 6 luni.

În conformitate cu art.31 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, (1) În termen de 30 de zile de la data repartizării sesizării depuse de o

persoană fizică sau persoană juridică, inspectorul de integritate efectuează

verificarea prealabilă a acesteia. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de

integritate verifică existența aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării

averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea de

5

către inspector a unui proces-verbal în care se indică motivele și temeiurile de

inițiere sau de refuz al inițierii controlului averii și al intereselor personale. (2)

Procesul-verbal prevăzut la alin.(1) se publică pe pagina web oficială a Autorității

în cel mult 7 zile de la emitere și se comunică subiectului vizat.

Potrivit art. 32 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

Persoana supusă controlului averii și al intereselor personale are dreptul: a) să fie

informată despre inițierea controlului prevăzut la art.33; b) să fie asistată de un

avocat sau un avocat stagiar; c) să ia cunoștință de sesizarea depersonalizată și de

celelalte materiale ale controlului după finalizarea acestuia, însă până la emiterea

actului de constatare; d) să prezinte date și informații suplimentare, pe care le

consideră necesare, inclusiv evaluarea proprie a valorii reale a bunurilor; e) să

conteste, în condițiile legii, procesul-verbal menționat la art.27 alin.(8) și actul de

constatare emis de către inspectorul de integritate.

Conform art.33 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

(1) Controlul sesizărilor depuse conform art.28 alin.(2), precum și al celor pe

marginea cărora a fost emis un proces-verbal de inițiere a controlului conform

art.31 alin.(1), se efectuează conform prezentului articol.

Conform art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate, în urma controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că: a)

persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese

sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul

unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la

luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese.

Instanța de apel a constatat că procedura de control efectuată de inspectorul de

integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, a fost efectuată în

conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea

acesteia nu se atestă.

Referitor la argumentul invocat de reclamant precum că actul de contestare a

fost emis cu încălcarea termenului, instanța de apel l-a consuderar neîntemeiat, or,

procesul-verbal de inițiere a controlului a fost întocmit la 04 noiembrie 2021, iar la

11 noiembrie 2021, a fost adus la cunoștință lui Gheorghe Netedu informația

privind inițierea controlului, iar prin actul de constatare 11/18 din 19 ianuarie

2022, controlul a fost finalizat, astfel având o durată de aproximativ 3 luni de zile.

La 01 septembrie 2021 procuror-șef al Procuraturii raionului Cimișlia, Ruslan

Caraivan, a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate, o sesizare în

vederea supunerii unui control a situației de incompatibilitate admisă de Gheorghe

Netedu și întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea soluționării acestui

conflict de incompatibilitate a funcțiilor deținute de reclamantul (f.d.144 din

dosarul administrativ), care la 03 septembrie 2021 a fost înregistrată la ANI cu nr.

8119, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

6

Instanța de apel nu a reținut argumentul reclamantului precum că, după

înregistrarea sesizării depuse de persoanele fizice ori juridice, această urmează

imediat în ziua înregistrării să fie repartizată aleatoriu prin sistemul electronic de

distribuire a sesizărilor, deoarece, dispoziția art. 30 alin. (1) și (2) din Legea cu

privire la declararea averii și intereselor personale statuează că, sesizările depuse

de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și cele din oficiu se

înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează aleatoriu, în

ziua înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. (2)

Redistribuirea sesizărilor repartizate inspectorilor de integritate se face în condițiile

art.27 alin.(6).

Alegațiile reclamantului precum că privind lipsa competenței inspectorului de

integritate la semnarea actului de constatare, instanța de apel nu le-a reținut odată

ce potrivit art. 14 alin. (4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, președintele și vicepreședintele Autorității nu exercită atribuții privind

controlul averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Iar, conform art. 38 alin.(1) din aceeași Lege, în urma controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în

cazul în care stabilește că: a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a

soluționat conflictul de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a

încheiat direct ori prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat

personal o decizie ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor

legale privind conflictul de interese; b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se

află în stare de incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat

restricțiile și limitările prevăzute de lege.

Astfel, instanța de apel a stabilit că Gheorghe Netedu nu a prezentat probe

concludente care ar servi drept temei pentru anularea Actului de constatare nr.

11/18 din 19 ianuarie 2022, emis de către Inspectoratul de Integritate din cadrul

Autorității Naționale de Integritate.

La 12 octombrie 2022 Gheorghe Netedu, cu respectarea termenului prevăzut

la art.245 alin.(1) din Codul administrativ, a depus cerere de recurs nemotivată

împotriva hotărârii din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 10 ianuarie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii instanței de apel și emiterea unei

noi decizii de admitere a acțiunii, cu respectarea termenului prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ

În motivarea cererii de recurs s-a menționat că, instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia aplicată și nu a apreciat argumentele invocate de recurent, care

demonstrează că acesta nu a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, din

motiv că Ciuntu Viorica nu-i este rudă prin afinitate.

Mai mult ca atît, instanța de apel eronat a aplicat art. 30 alin. (1) si (2) din

Legea cu privire la declararea averii și intereselor personale.

7

Totodată, Autoritatea Națională de Integritate nu a examinat și nu a soluționat

în termen legal cererea nr. 8119 din 03.09.2021, actul de constatare fiind emis abia

în data de 19 ianuarie 2022, peste 139 zile din momentul depunerii cererii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 15 septembrie

2022, Gheorghe Netedu a depus recurs nemotivat la 12 octombrie 2022.

Hotărârea motivată din 15 septembrie 2022 a fost notificată de Gheorghe

Netedu la 12 decembrie 2022 (f.d.49), prin urmare, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Gheorghe

Netedu s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 10 ianuarie

2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gheorghe Netedu, în

raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

8

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gheorghe Netedu.

9

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gheorghe Netedu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

10