3r-363/21 — obligarea eliberarii autorizatiei de construire, repararea prejudiciului moral s.a.

Dosarul nr. 3r-363/21 2-16025767-01-3r-18112021 Prima instanță: Judecătoria Bălți (jud.: V. Pădurari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: A. Albu, A. Toderaș, Eg. Bejenaru) Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: O. Sternioală, V. Burduh, Iu. Bejenaru) Instanța de revizuire, Curtea de Apel Bălți (jud.: A. Gheorghieș, D. Corolevschi, D. Stănilă) D E C I Z I E 29 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Mircea Rotari, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți cu privire la obligarea eliberării autorizației de construire, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 29 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Primarul mun.Bălți și Mircea Rotari, împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 25 martie 2016 Sergiu Botnari a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei mun.Bălți, solicitând obligarea eliberării autorizației de construire a blocului, cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasat în XXXXX, conform modificărilor la proiect obiect nr.XXXXX, elaborate în baza certificatului de urbanism nr.XXXXX din 18 noiembrie 2015, încasarea sumei de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

3-8, vol.I). La 02 iunie 2016 Mircea Rotari a depus cerere în instanța de judecată, solicitând în temeiul art.67 din Codul de procedură civilă, atragerea lui în proces în calitate de intervenient accesoriu (f.d.33-35, vol.I). În cadrul ședinței Judecătoriei Bălți din 14 iunie 2016, reprezentatul Primăriei mun.Bălți, a susținut cererea depusă Mircea Rotari privind atragerea ultimului în proces în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 44, vol.I) Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost respinsă cererea depus de Mircea Rotari și demersul Primăriei mun.Bălți de intervenire în proces a primului în calitate de intervenient accesoriu (f.d.45, vol.I). Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți a fost admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Sergiu Botnari.

S-a obligat Primăria mun.Bălți să elibereze lui Sergiu Botnari autorizația de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasate în XXXXX, conform modificărilor la proiectul obiectului nr.XXXXX, elaborate în baza certificatului de urbanism nr.XXXXX din 18 noiembrie 2015. În rest, acțiunea în partea reparării prejudiciului moral, a fost respinsă (f.d.97, 103, vol. I). 1 La 23 martie 2017 Mircea Rotari a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți (f.d. 99, vol.I). La 23 martie 2017 Primăria mun.Bălți a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe (f.d 100, vol.I). La 18 aprilie 2017 Sergiu Botnari a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 30 mai 2017 a prezentat motivarea apelului (f.d.

113, 197, vol.I). Prin încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art.369 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură civilă, a fost restituit apelul declarat de Mircea Rotari împotriva hotărârii primei instanțe, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d. 119, vol.I). La 17 mai 2017 Mircea Rotari a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel (f.d. 126, vol.I). Prin decizia din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de Mircea Rotari și menținută încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți (f.d. 209, vol.I). Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți au fost respinse apelurile declarate de Primăria mun.Bălți și Sergiu Botnari și s-a menținut hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți (f.d.5-17,vol.II).

La 03 aprilie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Primăria mun.Bălți a declarat recurs împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 25-27, vol. II). Prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Primăria mun. Bălți împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 40, vol. II). La 10 iulie 2018, în temeiul art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă, Mircea Rotaru a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți (f.d. 49-51, vol. II). Prin încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mircea Rotari (f.d.

5660, vol.II). La 03 octombrie 2018 Mircea Rotari a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 63-68, vol. II). Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de Mircea Rotari și s-a menținut încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 78-82, vol.II). La 18 octombrie 2018, în temeiul art.449 lit.a) și c) din Codul de procedură civilă, Primăria mun.Bălți a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 85-86, vol.II). Prin încheierea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Primăria mun.Bălți (f.d.

97-104, vol.II). La 14 martie 2019 Primăria mun.Bălți a declarat recurs împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți (f.d. 109-110, vol.II). Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de Primăria mun.Bălți împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți (f.d. 117-122, vol.II). La 09 iulie 2019 Mircea Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 127, vol.II). Concomitent, la 09 iulie 2019, Mircea Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 143, vol.II). 2 Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mircea Rotari împotriva deciziei din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție (f.d.

137, vol. II). Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mircea Rotari împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 154, vol. II). La 28 aprilie 2021, Primarul mun.Bălți a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel din 15 februarie 2018, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Sergiu Botnari (f.d. 166, vol.II).

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, Primarul mun.Bălți a indicat că i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost cunoscute în timpul judecării anterioare a cauzei și anume, probele care au stat la baza emiterii deciziei irevocabile din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, nu au fost veridice din care considerente circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin și nu corespund realității.

Noile fapte și circumstanțe esențiale, care ar putea influența soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare, sunt stabilite în Raportul de expertiză judiciară nr.XXXXX din 28 decembrie 2020 întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, efectuată în cadrul procesului penal nr.XXXXX, prezentată Primăriei mun.Bălți prin cererea lui Mircea Rotari nr.R-563/23 din 19 aprilie 2021, prin care a solicitat revizuire hotărârii judecătorești irevocabile.

Revizuentul consideră că în baza noilor împrejurări, se impune retractarea hotărârii judecătorești irevocabile, prin care Primăria mun.Bălți a fost obligată să elibereze lui Sergiu Botnari autorizația de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasate în XXXXX, conform modificărilor la proiectul obiectului nr.XXXXX, elaborate în baza certificatului de urbanism nr.XXXXX din 18 noiembrie 2015. A reținut că certificatul de urbanism nr.XXXXX din 18 noiembrie 2015, contrar pct.15 din Regulamentul privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.360 din 18 aprilie 1997 și art.6 alin.(1) lit.d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010, nu conținea informația privind înălțimea construcțiilor și caracteristicile volumetrice ale acestora.

Lipsa informației privind capacitatea și înălțimea construcției, edificarea căreia s-a preconizat, nu doar că contravine legislației în vigoare, dar și prejudiciază interesele proprietarilor construcțiilor vecine. Mai mult, din indiciile tehnico- economice la planul general prezentat de organele competente, rezultă că Sergiu Botnari a preconizat ridicarea unei construcții pe hotarul terenului adiacent, cu goluri, nerespectând normele antiincendiare. La fel, suprafața planimetrică a bunului imobil, care urma să fie construit, depășește normele în construcții, iar instanța de judecată, în lipsa unei argumentări justificative și contrar normelor SNIP, a obligat Primăria mun.Bălți să elibereze ilegal actul administrativ solicitat de Sergiu Botnari.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de faptul că în domeniul autorizării lucrărilor de construcție este necesară întrunirea condiției obligatorii pentru obținerea autorizației de construire și anume, acordul vecinilor. În speță, însă, Sergiu Botnari nu a respectat această condiție, edificând o construcție ce afectează interesele proprietarului terenului învecinat. Documentația tehnică de proiect a fost întocmită cu abateri de la planul general și cu încălcarea cerințelor normative tehnice în construcții, inclusiv sanitare și antiincendiare.

3 De asemenea, din Raportul de expertiză judiciară nr.XXXXX din 28 decembrie 2020 întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, rezultă că documentația tehnică de proiect a blocului din XXXXX, a fost întocmită cu abateri de la Planul general și cu încălcarea normativelor în construcții, inclusiv sanitare și antiincendiare, și că încălcările constatate condiționează impactul negativ asupra terenului din imediata vecinătate din XXXXX. Concomitent, la 28 aprilie 2021, Mircea Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei irevocabile a instanței de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel (f.d.182, vol.II).

Drept temei de revizuire, cu referire la prevederile art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, Mircea Rotari a indicat că i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost cunoscute în timpul judecării anterioare a cauzei și anume, la 17 martie 2021, fiind citat la Inspectoratul General al Poliției or. Râșcani, i s-a adus la cunoștință rezultatele Raportului de expertiză judiciară nr.XXXXX din 28 decembrie 2020 întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, efectuate în cadrul procesului penal nr.XXXXX, prin care s-a constatat că toți indicii de reglementare urbanistică POT și CUT au fost depășiți. Suprafața construcției de la XXXXX m.p. a fost majorată, fără temei legal, până la XXXXX m.p.

Atât solicitantul, proiectantul și alte persoane, care au contribuit la elaborarea, aprobarea și prezentarea actelor, cu indici falși pentru obținerea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, urmează să fie trași la răspundere solidară pentru derogările comise. Astfel poziția instanței de apel expusă la pct.37-38, 42, 41-46, 52 din decizia irevocabilă din 15 februarie 2018, au fost combătute prin concluziile expertului. Prin încheierea din 29 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Primarul mun.Bălți și Mircea Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți. La 27 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Mircea Rotari a depus la Curtea de Apel Bălți recurs împotriva încheierii din 29 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate (f.d.

2-10, vol.III).

În motivarea recursului Mircea Rotari a indicat că Curtea de Apel Bălți eronat i-a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, motivând soluția prin faptul că Raportul de expertiză judiciară nr.XXXXX din 28 decembrie 2020 întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, în cadrul procesului penal nr.XXXXX, a fost efectuat după pronunțarea deciziei irevocabile din 15 februarie 2018, deoarece drept temei de efectuare a expertizei judiciare a constituit ordonanța ofițerului de urmărire penală a SUP a IP Bălți din 19 septembrie 2016. La 18 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sergiu Botnari, avocatului acestuia Valeriu Botnari și Primăriei mun.Bălți, copia recursului depus de Mircea Rotari, cu înștiințarea despre posibilitatea prezentării referințelor, care au fost notificate ultimilor la 22 noiembrie 2021, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție, însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe (f.d.14, 16-19, vol.III).

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a 4 decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților.

Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil. Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Totodată, în sensul art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art.233 din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin urmare față de cererea de recurs. Așa, prin prisma dispozițiilor art.236 alin.(2) lit.d) din cap.III din cartea a treia din Codul administrativ coroborate cu prevederile art.241 alin.(3) și art.242 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. 5 Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Subsecvent, potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. Conform art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Potrivit art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. De asemenea, conform art.104 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.a) sau b), înscrisul de notificat poate fi introdus într- o cutie poștală ce aparține locuinței sau spațiilor de activitate ale persoanei care urmează a fi notificată sau într-un dispozitiv asemănător pe care aceasta l-a instalat pentru recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit pentru o păstrare sigură. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat.

Odată cu depunerea conform alin.(1), înscrisul se consideră notificat. Din dispozițiile art.105 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, rezultă că, dacă notificarea nu poate fi efectuată conform art.103 lit.c) sau art.104, înscrisul de notificat poate fi depus la oficiul poștal în a cărui circumscripție se află locul notificării. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul înscrisului de notificat. Despre depunere se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa locuinței persoanei ce urmează a fi notificată, la ușa spațiilor ei de activitate sau la ușa instituției comunitare în care locuiește. Înștiințarea trebuie să conțină data atașării, denumirea și adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat, precum și date despre durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia.

Înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea înștiințării scrise. Din materialele cauzei rezultă că la 29 iulie 2021 Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea, prin care au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Primarul mun.Bălți și Mircea Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți (f.d. 225, vol. II). La aceiași dată, 29 iulie 2021, încheierea nominalizată a fost plasată pe Portalul Național al Instanțelor: www.cab.instante.justice.md. Totodată, la 30 iulie 2021 Curtea de Apel Bălți a expediat copia încheierii din 29 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa participanților la proces, inclusiv la adresa de domiciliu a lui Mircea Rotari, indicată personal de către acesta în cererea de revizuire și anume: XXXXX (f.d.

182, 232, vol.II), însă corespondența destinată ultimului a fost returnată Curții de Apel Bălți la 21 august 2021 cu mențiunea „nereclamată” (f.d.239-240 verso, vol.II). Se reține că potrivit pct.2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, prin noțiunea de trimitere nereclamată – se înțelege trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. 6 Distinct, accesând pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul Track&Trace: www.posta.md/ro/tracking?id=XXXXX, se atestă faptul că la data de 03 august 2021, ora 13:14, destinatarul Mircea Rotari, nefiind la momentul distribuirii, a fost informat despre faptul că trimiterea poștală a fost depozitată la oficiul poștal CPBL XXXXX.

La 19 august 2021 s-a efectuat o încercare repetată de a transmite destinatarului corespondența menționată, dar, la fel, ultimul nu era disponibil la momentul distribuirii, drept consecință la 21 august 2021 a fost returnată expeditorului – Curtea de Apel Bălți. În pofida celor menționate supra, Mircea Rotari a depus cerere de recurs împotriva încheierii contestate din 29 iulie 2021, la Curtea de Apel Bălți, prin intermediul oficiului poștal, tocmai la 27 octombrie 2021, cu omiterea evidentă a termenului legal prevăzut la art.242 din Codul administrativ, fără însă a solicita repunerea în termen a actului de procedură. Afară de aceasta, Mircea Rotari nu a indicat în cererea de recurs niciun motiv justificativ din care cauză a omis termenul legal de contestare a încheierii din 29 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Dat fiind cele constatate, se atestă faptul că Mircea Rotari nu s-a conformat prevederilor legale imperative, depunând cererea de recurs peste termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ. Or, culpa că Mircea Rotari a depus tardiv cererea de recurs nu se datorează Curții de Apel Bălți, care a respectat corespunzător prevederile legale de notificare a actului de procedură, dar ultimului care nu a întreprins nicio măsură, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de-ași proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ, manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.242 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi, recurentul Mircea Rotari, fiind cel interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de recurs, nu a depus diligența necesară ca să îndeplinească obligațiile sale cu bună-credință, în vederea interesării la intervale de timp rezonabile de soarta dosarului respectiv, inclusiv să se prezinte la timp la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței, pentru a nu omite termenul legal, care este unul imperativ, de depunere a recursului împotriva încheierii contestate, cu solicitarea după caz, repunerii în termen a actului de procedură în conformitate cu legislația în vigoare.

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de Mircea Rotari ca inadmisibil în temeiul art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage în consecință decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval 7 considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Marcel Rotari ca inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere faptul că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Marcel Rotari ca inadmisibil.

Conform art.191 alin.(5), art.241, art. 242 și art. 243 alin.(1) lit.a) și alin.(2) în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se declară inadmisibil recursul depus de Mircea Rotari împotriva încheierii din 29 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți cu privire la obligarea eliberării autorizației de construire, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 8