3r-116/19 — obligarea eliberarii autorizatiei

3r-116/19 — obligarea eliberarii autorizatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3r-116/2019

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș)

D E C I Z I E

22 mai 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Primăria municipiului Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Botnari

împotriva Primăriei municipiului Bălți privind obligarea eliberării autorizației de

construcție și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Primăria municipiului

Bălți împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărîrii

din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 25 martie 2016, Sergiu Botnari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de

construcție a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasat în

XXXXX, conform modificărilor de proiect obiect nr.29-07-0-BL, elaborate în baza

certificatului de urbanism nr.506 din 18 noiembrie 2015, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 5000 lei, cît și a cheltuielilor de judecată.

La data de 02 iunie 2016 de către Mircea Rotari a fost depusă cerere prin care

a solicitat atragerea sa în proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea

pîrîtului.

Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți, s-a respins cererea

înaintată de Mircea Rotari și demersul Primăriei mun.Băți privind atragerea în

proces a lui Mircea Rotari în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului

(f.d. 45, Vol. I).

Prin încheierea din 31 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

refuzat în conexarea cauzei la cererea depusă de Sergiu Botnari împotriva

Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție și

încasarea prejudiciului moral cu cauza la cererea depusă de Mircea Rotari

1

împotriva Primăriei mun.Bălți, intervenient accesoriu Sergiu Botnari, privind

anularea autorizației de construcție și certificatului de urbanism (f.d.82, Vol.I).

Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea, s-a obligat Primăria mun.Bălți să elibereze lui Sergiu

Botnari autorizația de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și

comerciale, amplasate în XXXXX, conform modificărilor la proiectul obiectului

nr.29-07-0-BL, elaborate în baza certificatului de urbanism nr.506 din 18

noiembrie 2015.

S-a respins acțiunea în partea încasării prejudiciului moral (f.d. 97, 103-110,

Vol. I).

Prin încheierea din 27 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a primit spre

examinare cererea de apel declarată de Primăria mun.Bălți împotriva hotărîrii din

16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d. 118, Vol. I).

Prin încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit cererea

de apel declarată de Mircea Rotari împotriva încheierii din 14 iunie 2016 și a

hotărîrii din 16 martie 2017 pronunțate de Judecătoria Bălți, sediul Central, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Sergiu Botnari

împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de

construcție și încasarea prejudiciului moral (f.d. 119-120, Vol. I).

Prin încheierea din 30 mai 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a primit spre

examinare cererea de apel declarată de Sergiu Botnari, prin intermediul avocatului

Valeriu Botnari, împotriva hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central (f.d. 201, Vol. I).

Prin decizia din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul declarat de către Mircea Rotari și s-a menținut încheierea din 28 aprilie

2017 a Curții de Apel Bălți (f.d. 209-211, Vol. I).

Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-au respins

apelurile declarate de Primăria mun.Bălți și Sergiu Botnari, prin intermediul

avocatului Valeriu Botnari, și s-a menținut hotărîrea din 16 martie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată formulată de Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți privind

obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral (f.d.

6-17, Vol. II).

Prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat

ca fiind inadmisibil recursul declarat de Primăria mun.Bălți (f.d. 40-45, Vol. II).

Prin încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea Rotari împotriva deciziei din

15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărîrii din 16 martie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea

eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral (f.d. 56-60,

Vol. II).

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Mircea Rotari. S-a menținut încheierea din 20 septembrie 2018

a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

2

depusă de Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării

autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral.

La data de 18 octombrie 2018, Primăria mun.Bălți a declarat cerere de

revizuire împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți.

Prin încheierea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Primăria mun.Bălți împotriva

deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărîrii din 16 martie 2017

a Judecătoriei Bălți, sediul Central, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea

eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral.

La 14 martie 2019 Primăria mun. Bălți a declarat recurs împotriva încheierii

din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii recurate

cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art.449 lit. a), c) Cod

de procedură civilă.

Mai mult ca atît, argumentele aduse de instanța de apel și puse la baza

deciziei recurate sunt în contradicție cu normele de drept și lezează drepturile lui

Mircea Rotari care nu a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de

partea pîrîtului, în condițiile în care obiectul litigiului este conflictul dintre doi

vecini Botnari Sergiu și Mircea Rotari.

Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul a fost declarat de Primăria mun. Bălți, la 14 martie 2019,

până la data intrării în vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ,

admisibilitatea recursului se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod.

În conformitate cu art.425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că Curtea de Apel Bălți a adoptat încheierea

contestată la 19 februarie 2019 fiind expediată în adresa participanților la proces la

3

data de 05 martie 2019 și recepționată de către Primăria mun. Bălți la 06 martie

2019 (f.d.107).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat la 14 martie 2019 recursul în termen.

Instanța de recurs reiterează că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018,

fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al codului respectiv.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-

171.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din conținutul recursului declarat de Primăria mun. Bălți rezultă că recurentul

nu este de acord cu încheierea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Primăria

mun.Bălți împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și

hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, emisă în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Botnari împotriva

Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție și

încasarea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea

de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic

superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de

Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept

să respingă recursul și să mențină încheierea.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Primăria mun. Bălți neîntemeiat și urmează a fi respins din

următoarele considerente.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs declarată de Primăria mun. Bălți nu are

suport legal și nu constituie temei de casare a încheierii contestate.

Colegiul reține că recurentul a invocat drept temei pentru declararea recursului

art.449 lit. a) și c) Cod de procedură civilă.

4

În conformitate cu art.449 lit. a) și c) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea

unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; instanța a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Colegiul civil menționează că din dispozițiile legale sus-arătate urmează că

revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia

se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește oportun a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în

sistemul procedural.

Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia Curții de Apel Bălți precum că

Primăria mun.Bălți nu a prezentat sentința irevocabilă, prin care s-ar fi constatat

comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă.

Or, pentru a putea invoca temeiul de revizuire prevăzut de art.449 lit. a) Cod

de procedură civilă, Primăria mun.Bălți urma să prezinte o sentință penală

irevocabilă care întrun anumit fel ar fi justificat temeiul declarării cererii de recurs

deoarece anume sub acest aspect a fost verificată legalitatea încheierii instanței de

apel de către instanța de recurs.

Instanța de recurs remarcă și despre obligativitatea constatării dacă persoana

care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios, precum

și dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost

încălcate aceste drepturi, iar argumentele recurentului privind soluționarea

problemei drepturilor acestuia, fără a fi atras în proces nu se încadrează în

contextul temeiului de revizuire expus or, prin hotărârea supusă revizuirii, acestuia

din urmă nu i-au fost încălcate careva drepturi.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii adoptate,

ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și

aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale ce s-ar încadra în prevederile

art.449 din Codul de procedură civilă.

Pertinentă speței, Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO la examinarea

cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1

din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

5

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune

nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial

și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România,

nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că, încheierea

instanței de apel a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente, iar

recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul

demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Colegiul

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Primăria mun.Bălți și a

menține încheierea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3), art.258 alin. (3) din

Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Primăria municipiului Bălți împotriva

încheierii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Botnari împotriva Primăriei

mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6