3rh-52/19 — obligarea eliberarii autorizatiei de constructie si incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.3rh-52/2019 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Pădurari) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți (A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Iu. Sîrcu, G. Stratulat, V. Burduh) Î N C H E I E R E 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând cererea de revizuire depusă de către Mircea Rotari împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul declarat de Mircea Rotari împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 20 septembrie 2018, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă la cererea lui Sergiu Botnari către Primăria mun.

Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construire și încasarea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La 25 martie 2016 Sergiu Botnari a înaintat cerere de chemare în judecată către Primăria mun. Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construire și încasarea prejudiciului moral. Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost respinsă cererea înaintată de Mircea Rotari și demersul Primăriei mun. Bălți privind atragerea lui Mircea Rotari în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâtului. Prin încheierea din 31 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, s-a dispus refuzarea conexării cauzei civile la acțiunea lui Sergiu Botnari către Primăria mun. Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral cu cauza civilă la acțiunea lui Mircea Rotari către Primăria mun.

Bălți, intervenient accesoriu Botnari Sergiu, privind anularea autorizației de construcție și a certificatului de urbanism. Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost admisă acțiunea lui Sergiu Botnari. S-a obligat Primăria mun. Bălți de a elibera lui Sergiu Botnari autorizația de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasate în 1 XXXXX, conform modificărilor la proiectul obiectului nr. XXXXX, elaborate în baza certificatului de urbanism nr. XXXXXdin 18 noiembrie 2015. S-a respins acțiunea în latura încasării prejudiciului moral. La 23 martie 2017, Mircea Rotari a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 16 martie 2017 și a încheierii din 14 iunie 2016, solicitînd casarea integrală a încheierii din 14 iunie 2016 și a hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Mircea Rotari împotriva încheierii din 14 iunie 2016 și a hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. La 17 mai 2017, Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii menționate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea acesteia, cu restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului a indicat că, la emiterea încheierii Curții de Apel Bălți din 28 aprilie 2017, a fost încălcat principiul egalității armelor, deoarece la examinarea cauzei au fost atinse interesele unei persoane neantrenate în proces.

Prin decizia din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de către Mircea Rotari și s-a menținut încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți. Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Primăria mun.Chișinău și Sergiu Botnari prin intermediul avocatului Valeriu Botnari, cu menținerea hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Primăria municipiului Bălți s-a considerat inadmisibil. Prin încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Rotari Mircea, și s-a menținut încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți. La 09 iulie 2019, Rotari Mircea a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul declarat de Mircea Rotari împotriva încheierii din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți. Ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b), c) Cod de procedură civilă, specificând că s-au descoperit noi circumstanțe care duc la lezarea dreptului la un proces echitabil în fața instanței de judecată, și instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

A indicat că Curtea Supremă de Justiție a aplicat incorect legile invocate de revizuent, cît și normele internaționale, pe motiv că soarta cazului deja era apreciată de instanțele naționale în defavoarea revizuentului reieșind din toate circumstanțele care au evoluat. 2 A menționat că proprietarul bunului din str.Independenței, 66, mun.Bălți nu este de facto Botnari S., proprietarul fiind fostul adjunct al procurorului general Botnari V., care a înregistrat pe fratele său dreptul de proprietate asupra bunului fiind în postura de procuror al mun.Bălți, iar ulterior adjunct al procurorului general. Aceste legături se strecoară prin deciziile ilegale adoptate de instanțele naționale pe dosarele unde este implicat recurentul, cît și prin depunerea unor plîngeri în adresa organelor cu intimidarea participanților la proces, acte în acest sens fiind prezentate.

A concluzionat că în cazul dat partea pe dosar Primăria mun.Bălți cît și partea interesată, solicită instanțelor de judecată să fie atras în proces deoarece îi sunt afectate drepturile fundamentale, însă instanțele de judecată ignoră acest drept. Astfel, a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, modificat prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018 (în vigoare de la 01 iunie 2018), pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. Din sensul normei de drept citate rezultă că obiect al cererii de revizuire pot fi doar actele judecătorești irevocabile în condițiile prezentului capitol. De asemenea, art. 15 din Codul de procedură civilă prevede că participanții la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege la dispoziția persoanelor interesate, obiect al căreia este actul judecătoresc de dispoziție irevocabil. La caz, se reține că Mircea Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul declarat de Mircea Rotari și s-a menținut încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Deci, decizia a cărei revizuire se cere nu cade sub incidența actelor de dispoziție judecătorești care pot fi supuse revizuirii or, aceasta a fost emisă în privința unei încheieri care nu se referă la fondul cauzei.

În aceste circumstanțe, actul judecătoresc contestat nu poate fi supus revizuirii. Colegiul menționează că, admiterea spre examinare a cererii de revizuire în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art. 6 §1 CEDO. 3 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție nu poate fi obiect al revizuirii, pe motiv că decizia dată a fost emisă în privința unei încheieri a instanței de apel, care nu s-a referit la fondul cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Mircea Rotari ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mircea Rotari împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Botnari împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4