3rh-52/19 — obligarea eliberarii autorizatiei de constructie si incasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.3rh-52/2019

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Pădurari)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți (A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Iu. Sîrcu, G. Stratulat, V. Burduh)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de către Mircea Rotari împotriva deciziei

din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul

declarat de Mircea Rotari împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 20 septembrie

2018, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea

Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărîrii din

16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

în cauza civilă la cererea lui Sergiu Botnari către Primăria mun. Bălți privind

obligarea eliberării autorizației de construire și încasarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 25 martie 2016 Sergiu Botnari a înaintat cerere de chemare în judecată către

Primăria mun. Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construire și încasarea

prejudiciului moral.

Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost respinsă cererea

înaintată de Mircea Rotari și demersul Primăriei mun. Bălți privind atragerea lui

Mircea Rotari în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâtului.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, s-a dispus refuzarea

conexării cauzei civile la acțiunea lui Sergiu Botnari către Primăria mun. Bălți privind

obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului moral cu

cauza civilă la acțiunea lui Mircea Rotari către Primăria mun. Bălți, intervenient

accesoriu Botnari Sergiu, privind anularea autorizației de construcție și a certificatului

de urbanism.

Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

admisă acțiunea lui Sergiu Botnari.

S-a obligat Primăria mun. Bălți de a elibera lui Sergiu Botnari autorizația de

construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasate în

1

XXXXX, conform modificărilor la proiectul obiectului nr. XXXXX, elaborate în baza

certificatului de urbanism nr. XXXXXdin 18 noiembrie 2015.

S-a respins acțiunea în latura încasării prejudiciului moral.

La 23 martie 2017, Mircea Rotari a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 16 martie 2017 și a încheierii din 14 iunie 2016, solicitînd

casarea integrală a încheierii din 14 iunie 2016 și a hotărârii din 16 martie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Mircea Rotari împotriva încheierii din 14 iunie 2016 și a

hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca depusă de o

persoană care nu este în drept să declare apel.

La 17 mai 2017, Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii menționate,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea acesteia, cu restituirea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, la emiterea încheierii Curții de Apel Bălți

din 28 aprilie 2017, a fost încălcat principiul egalității armelor, deoarece la

examinarea cauzei au fost atinse interesele unei persoane neantrenate în proces.

Prin decizia din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de către Mircea Rotari și s-a menținut încheierea din 28 aprilie 2017

a Curții de Apel Bălți.

Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Primăria mun.Chișinău și Sergiu Botnari prin intermediul avocatului

Valeriu Botnari, cu menținerea hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central.

Prin încheierea din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de Primăria municipiului Bălți s-a considerat inadmisibil.

Prin încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea Rotari împotriva deciziei din 15

februarie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărîrii din 16 martie 2017 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Rotari Mircea, și s-a menținut încheierea din 20 septembrie 2018

a Curții de Apel Bălți.

La 09 iulie 2019, Rotari Mircea a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul

declarat de Mircea Rotari împotriva încheierii din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel

Bălți prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Mircea

Rotari împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți.

Ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b), c) Cod de procedură

civilă, specificând că s-au descoperit noi circumstanțe care duc la lezarea dreptului la

un proces echitabil în fața instanței de judecată, și instanța a emis o hotărîre cu privire

la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

A indicat că Curtea Supremă de Justiție a aplicat incorect legile invocate de

revizuent, cît și normele internaționale, pe motiv că soarta cazului deja era apreciată

de instanțele naționale în defavoarea revizuentului reieșind din toate circumstanțele

care au evoluat.

2

A menționat că proprietarul bunului din str.Independenței, 66, mun.Bălți nu este

de facto Botnari S., proprietarul fiind fostul adjunct al procurorului general Botnari

V., care a înregistrat pe fratele său dreptul de proprietate asupra bunului fiind în

postura de procuror al mun.Bălți, iar ulterior adjunct al procurorului general. Aceste

legături se strecoară prin deciziile ilegale adoptate de instanțele naționale pe dosarele

unde este implicat recurentul, cît și prin depunerea unor plîngeri în adresa organelor

cu intimidarea participanților la proces, acte în acest sens fiind prezentate.

A concluzionat că în cazul dat partea pe dosar Primăria mun.Bălți cît și partea

interesată, solicită instanțelor de judecată să fie atras în proces deoarece îi sunt

afectate drepturile fundamentale, însă instanțele de judecată ignoră acest drept.

Astfel, a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 07

noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, modificat prin Legea nr.17

din 05 aprilie 2018 (în vigoare de la 01 iunie 2018), pot fi supuse revizuirii hotărârile,

ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești,

în condițiile prezentului capitol. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul

cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Din sensul normei de drept citate rezultă că obiect al cererii de revizuire pot fi

doar actele judecătorești irevocabile în condițiile prezentului capitol.

De asemenea, art. 15 din Codul de procedură civilă prevede că participanții la

proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au

fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în

condițiile legii.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege la

dispoziția persoanelor interesate, obiect al căreia este actul judecătoresc de dispoziție

irevocabil.

La caz, se reține că Mircea Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul

declarat de Mircea Rotari și s-a menținut încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

Deci, decizia a cărei revizuire se cere nu cade sub incidența actelor de dispoziție

judecătorești care pot fi supuse revizuirii or, aceasta a fost emisă în privința unei

încheieri care nu se referă la fondul cauzei.

În aceste circumstanțe, actul judecătoresc contestat nu poate fi supus revizuirii.

Colegiul menționează că, admiterea spre examinare a cererii de revizuire în

condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice

și ar duce inevitabil la violarea art. 6 §1 CEDO.

3

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia din 07

noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție nu poate fi obiect al revizuirii, pe motiv

că decizia dată a fost emisă în privința unei încheieri a instanței de apel, care nu s-a

referit la fondul cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire

depusă de Mircea Rotari ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mircea

Rotari împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, emisă

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Botnari

împotriva Primăriei mun.Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție

și încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4