3rh-32/19 — Anularea actului

Dosar nr. 3rh-32/19

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, judecător – V. Pădurari

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, judecători – S. Filincova, G. Stratulat, Iu. Oprea

Încheiere

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecător – Ala Cobăneanu

Judecători – Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând cererea de revizuire a lui Mircea Rotari împotriva deciziei din 16

august 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul declarat

de Rotari Mircea împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 28 aprilie 2017, prin

care s-a restituit apelul depus de Rotari Mircea împotriva hotărârii Judecătoriei

Bălți din 16 martie 2017,

în cauza civilă la cererea lui Botnari Sergiu către Primăria mun. Bălți privind

obligarea eliberării autorizației de construire și încasarea prejudiciului,

a con st at at:

La 25.03.2016, Botnari Sergiu a înaintat cerere de chemare în judecată către

Primăria mun. Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construire și

încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost respinsă cererea

înaintată de Rotari Mircea și demersul Primăriei mun. Bălți privind atragerea lui

Rotari Mircea în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâtului.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, s-a dispus refuzarea

conexării cauzei civile la acțiunea lui Botnari Sergiu către Primăria mun. Bălți

privind obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea prejudiciului

moral cu cauza civilă la acțiunea lui Rotari Mircea către Primăria mun. Bălți,

intervenient accesoriu Botnari Sergiu, privind anularea autorizației de construcție

și a certificatului de urbanism.

Prin hotărârea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată a lui Botnari Sergiu. S-a obligat Primăria mun.

Bălți de a elibera lui Botnari Sergiu autorizația de construire a blocului cu încăperi

locative, de oficiu și comerciale, amplasate în XXX, conform modificărilor la

proiectul obiectului nr. 29-07-0-BL, elaborate în baza certificatului de urbanism nr.

506 din 18.11.2015. S-a respins acțiunea în latura încasării prejudiciului moral.

1

La 23.03.2017, Rotari Mircea a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Bălți din 16 martie 2017 și a încheierii din 14 iunie 2016, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea integrală a încheierii din 14 iunie 2016 și a hotărârii

Judecătoriei Bălți din 16 martie 2017, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță în alt complet de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017, a fost restituită

cererea de apel a lui Rotari Mircea împotriva încheierii din 14 iunie 2016 și a

hotărârii din 16 martie 2017, ca depus de o persoană care nu este în drept să

declare apel.

La 17.05.2017, Rotari Mircea a declarat recurs împotriva încheierii

menționate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea acesteia, cu

restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că, la emiterea încheierii Curții de Apel Bălți

din 28 aprilie 2017, a fost încălcat principiul egalității armelor, deoarece la

examinarea cauzei au fost atinse interesele unei persoane neantrenate în proces.

Prin decizia din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de către Rotari Mircea și s-a menținut încheierea din 28 aprilie

2017 a Curții de Apel Bălți.

La 09.07.2019, Mircea Rotari a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost respins recursul

declarat de Rotari Mircea împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 28 aprilie

2017, prin care s-a restituit apelul depus de Rotari Mircea împotriva hotărârii

Judecătoriei Bălți din 16 martie 2017.

Ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură

civilă, specificând ca circumstanțe noi apărute un șir de acte judecătorești de

dispoziție care au fost pronunțate după adoptarea deciziei din 16 august 2017, și

anume: încheierea din 20 septembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de revizuire a lui Mircea Rotari împotriva deciziei din 15 februarie

2019 a Curții de Apel Bălți în cauza respectivă, încheierea din 07 noiembrie 2018 a

Curții Supreme de Justiție, prin care a fost menținută încheierea instanței de apel

din 20.09.2018, încheierea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea de revizuire a Primăriei mun. Bălți împotriva deciziei din 15

februarie 2019 a Curții de Apel Bălți în cauza respectivă, menținută prin încheierea

din 22 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din

17.08.2017, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Examinând materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Verificând prin prisma prevederilor legale, Colegiul constată că argumentele

indicate în cererea de revizuire de către revizuentul Mircea Rotari, nu constituie

temei de revizuire a actului judecătoresc de dispoziție invocat, deoarece nu se

2

încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit

căruia, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Astfel, nu poate fi catalogate ca temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă, circumstanțele invocate de revizuent ca temei de

revizuire, deoarece aceste circumstanțe nu se încadrează în rigorile normei

enunțate.

Or, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, ultimul urmează să

dovedească existența acestor circumstanțe, precum și faptul că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Totodată, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv

până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe

concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Pe

când, în speță, Colegiul constată că circumstanțele invocate ca temei de revizuire

nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată.

În așa mod, această situație indică la caracterul declarativ al cererii de

revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului

revizuentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor

legale de declarare a revizuirii. Respectiv, temeiul prevăzut de lit. b) a art. 449

CPC este invocat de către revizuentul Mircea Rotari nu în sensul în care îl impun

prevederile dispoziției date.

În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale

preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între

altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței

CtEDO Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate

de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

3

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d is pun e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mircea

Rotari împotriva încheierii din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost respins recursul declarat de Rotari Mircea împotriva încheierii din 28

aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a restituit apelul depus de Rotari

Mircea împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 16 martie 2017, în cauza civilă la

cererea lui Botnari Sergiu către Primăria mun. Bălți privind obligarea eliberării

autorizației de construire și încasarea prejudiciului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul

Ala Cobăneanu

Judecătorii –

Galina Stratulat

Svetlana Filincova

4