3ra-698/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: V.Pădurari dosarul nr.3ra-698/18

(Judecătoria Bălți, sediul central)

instanța de apel: A.Albu, A.Toderaș, E.Bejenaru

(Curtea de Apel Bălți)

Î N C H E I E R E

20 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Victor Burduh, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria

municipiului Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Sergiu

împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la obligarea eliberării autorizației de

construire și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse apelurile depuse de Primăria municipiului Bălți și Botnari Sergiu prin

intermediul avocatului Botnari Valeriu, cu menținerea hotărârii din 16 martie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 25 martie 2016 Botnari Sergiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construire și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 26 noiembrie 2015 Botnari

Sergiu a depus la Primăria mun. Bălți o cerere, prin care a solicitat eliberarea

autorizației de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, pe

terenul ce îi aparțin cu drept de proprietate, amplasat în mun. XXXXX, conform

modificărilor la proiect, elaborate în baza certificatului de urbanism nr. 506 din

18.11.2015. Potrivit scrisorii din 06.01.2016, Primăria municipiului Bălți l-a informat

că, nu poate emite autorizația de construire solicitată, pînă la soluționarea

problemelor în proces de litigiu, conform încheierilor din 27.11.2015 pe cauza civilă

nr. 2-3306/15.

A susținut că sunt prezentate toate probele ce denotă clar că Primăria mun. Bălți

nu dispune de nici un temei legal în baza căruia ar fi în drept să refuze în eliberarea

1

autoizației de construire a blocului cu încăperi locative de oficiu și comerciale, pe

terenul ce îi aparține cu drept de proprietate privată, amplasat pe str. XXXXX

conform modificărilor la proiect, elaborate în baza certificatului de urbanism nr. 506

din 18.11.2015. Conform răspunsului la cererea prealabilă, reclamantul a fost

informat despre faptul respingerii cererii și refuzul în eliberarea autorizației de

construire, deoarece o eventuală eliberarea de către Primăria mun.Bălți a autorizației

de construire a oricărui obiect pe terenul nominalizat în perioada de valabilitate a

încheierii judecătoriei Bălți din 27.11.2015 ar permite executarea lucrărilor de

construcție și ar contribui la încălcarea interdicțiilor impuse prin încheierea

judecătorească cu toate consecințele de rigoare.

A menționat că prejudiciul moral cauzat de către Primăria mun. Bălți l-a apreciat

la suma de 5000 de lei.

A solicitat reclamantul obligarea Primăriei mun. Bălți să îi elibereze autorizația

de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale, amplasat pe str.

XXXXX conform modificărilor la proiect obiect nr. 29-07-0-BL, elaborate în baza

certificatului de urbanism nr. 506 din 18.11.2015, încasarea din contul Primăriei mun.

Bălți în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și a cheltuielilor

de judecată.

Ulterior, Rotari Mircea a înaintat în instanța de judecată cerere prin care a

solicitat atragerea sa în proces în calitat de intervenient acceosriu din partea pîrîtului.

Reprezentantul pîrîtului la fel a înaintat un asemenea demers.

Prin încheierea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Bălți s-a respins cererea

înaintată de Rotari Mircea și demersul Primăriei mun. Bălți, privind atragerea lui

Rotari Mircea în calitate de intervenient accesoriu din partea pîrîtului. (f.d.45)

Prin încheierea din 31 ianuarie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a

refuzat în conexarea cauzei la cererea depusă de Botnari Sergiu împotriva Primăriei

mun. Bălți privind obligarea eliberării autorizației de construcție și încasarea

prejudiciului moral cu cauza civilă la cererea depusă de Rotari Mircea împotriva

Primăriei mun. Bălți, intervenient accesoriu Botnari Sergiu privind anularea

autorizației de construcție și certificatului de urbanism. (f.d.82)

Prin hotărîrea din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Sergiu. S-a obligat Primăria mun.

Bălți să elibereze autorizația de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și

comerciale, amplasate în mun. XXXXX, conform modificărilor la proiectul

obiectului nr. 29-07-0-BL, elaborate în baza certificatului de urbanism nr. 506 din

18.11.2015. S-a respins acțiunea în partea încasării prejudiciului moral (f.d.97, 103-

110).

La 23 martie 2017 Rotari Mircea a depus apel împotriva hotărîrii din 16 martie

2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central și recurs împotriva încheierii din 14.06.2016,

solicitînd admiterea apelului, casarea încheierii și a hotărîrii recurate cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în prima instanță (f.d.99).

La 23 martie 2017 Primăria mun. Bălți a depus apel împotriva hotărîrii din 16

martie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea

2

hotărârii recurate, cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță (f.d.100).

La 18 aprilie 2017 Botnari Sergiu a depus apel împotriva hotărîrii din 16 martie

2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea

parțială a hotărîrii primei instanțe în partea ce ține de respingerea cerinței privind

repararea prejudiciului moral și în această parte să fie emisă o nouă hotărâre prin care

să fie încasat de la Primăria mun. Bălți în beneficiul lui Botnari Sergiu prejudiciul

moral în mărime de 5000 de lei (f.d.113-114).

Prin decizia din 16 august 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul

declarat de Rotari Mircea și s-a menținut încheierea din 28 aprilie 2017 a Curții de

Apel Bălți prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Rotari Mircea.

Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți au fost respinse apelurile

depuse de Primăria municipiului Bălți și Botnari Sergiu prin intermediul avocatului

Botnari Valeriu, cu menținerea hotărârii din 16 martie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul central.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că careva interdicții privind

eliberarea de către Primăria mun. Bălți a autorizației de construire pe terenul în litigiu

nu au fost aplicate, atît mai mult că interzicerea executării de construcție de către

Botnari Sergiu, s-a dispus numai la porțiunea de teren care constituie hotarul

nemijlocit al terenului de vecinătate, proprietari a cărui sunt Rotari Mircea și Botnari

Sergiu și fiind permisă efectuarea lucrărilor de construcție de către Botnari Sergiu pe

terenul din str.XXXXX pe suprafața care nu are hotar comun cu terenul ce-i aparține

lui Rotari Mircea.

A menționat instanța de apel că refuzul de a elibera autorizația de construcție

urma să fie întemeiat pe neîndeplinirea condițiilor de eliberare a autorizației de

construcție prevăzute de Legea nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție.

Astfel, a menționat instanța de apel că prima instanță corect a concluzionat că

reieșind din prevederile încheierilor din 27.11.2015 și 02.06.2016 a Judecătoriei Bălți,

Primăria mun. Bălți, urma să elibereze lui Botnari Sergiu autorizația de construire,

deoarece ultimul a respectat condițiile de eliberare a autorizației de construcție, iar

încheierea din 27.11.2015 nu are nici o atribuție la procedura de eliberare a

autorizației de construire a blocului cu încăperi locative, de oficiu și comerciale,

solicitate de către reclamant.

La fel, prima instanță a stabilit că administrația publică locală ilegal a refuzat să

elibereze autorizația de construcție, motiv din care a obligat-o la eliberarea acestui act.

La 05 aprilie 2018 Primăria municipiului Bălți a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță cu

atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu pe Mircea Rotari de partea

pârâtului.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

3

aplicată.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria municipiului Bălți nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

4

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să mai menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Primăria municipiului Bălți.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de Primăria municipiului Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Victor Burduh

Iurie Bejenaru

6