2ac-201/21 — anularea partiala a actului administrativ

2ac-201/21 — anularea partiala a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ac-201/21

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru

medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală,

c o n s t a t ă:

La data de 16 martie 2021, SRL „Balkan Pharmaceuticals” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a

deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării

obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din 29 decembrie 2020 și

30 decembrie 2020, în partea ce privește excluderea din lista de denumiri

comerciale de medicamente compensate a denumirilor comerciale, care nu se

regăsesc în Nomenculatorul de stat de medicamente și obligarea pârâților de a

anula excluderea din lista denumirilor comerciale de medicamente compensate, a

denumirilor comerciale enumerate în tabelul de referință (f.d.4-9).

La data de 24 martie 2021, reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals” a

depus demers privind strămutarea acțiunii în contencios administrativ de la

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani la Curtea de Apel Chișinău (f.d.42-44).

Prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la

1

anularea parțială a actului administrativ, s-a transmis Curții de Apel Chișinău

(f.d.47-48).

Prin încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

declinată competența completului specilaizat în materie civilă de drept comun al

Curții de Apel Chișinău, de la examinarea cauzei în contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals”

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a actului

administrativ, în favoarea judecătorilor completelor de judecată specializate în

materie de contencios administrativ (f.d.176-177).

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a ridicat

conflict negativ de competență la judecarea acțiunii în contencios administrativ

depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la

anularea parțială a actului administrativ, a fost suspendată din oficiu acțiunea în

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SRL

„Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină privind anularea parțială

a actului administrativ și s-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului

negativ de competență Curții Supreme de Justiție (f.d.181-183).

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece

prezenta cauza de contencios administrativ este Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani, unde urmează a fi remisă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanta SRL „Balkan

Pharmaceuticals” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină, solicitând anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente

compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma

ședințelor din 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea ce privește

excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a

denumirilor comerciale, care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de

medicamente și obligarea pârâților de a anula excluderea din lista denumirilor

comerciale de medicamente compensate, a denumirilor comerciale enumerate în

tabelul de referință: Bisoprolol-BP, Carvedilol-BP, Metilprednisolon-BP.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 200 alin. (3) – (4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

2

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul

administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot

fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,

sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care

creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui

act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se

îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual,

nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a

prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o

astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de

perioade succesive.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este

actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu

excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond

toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

În speța dedusă judecății, obiectul acțiunii în contencios administrativ

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de reclamanta SRL „Balkan

Pharmaceuticals” îl constituie anularea parțială a Deciziei Consiliului pentru

medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

în urma ședințelor din 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea ce

privește excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a

denumirilor comerciale care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de

medicamente, și anume: Bisoprolol-BP, Carvedilol-BP, Metilprednisolon-BP.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, decizia Consiliului pentru medicamente compensate

din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din data

de 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea în care se solicită anularea,

prevede excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a

denumirilor comerciale care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de

medicamente, și anume: Bisoprolol-BP, Carvedilol-BP, Metilprednisolon-BP.

Respectiv, se referă la o anumită categorie de medicamente produse doar de

reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals”. Or, decizia nu se referă la excluderea

3

denumirii comerciale internaționale, care este redenumită ulterior de fiecare

producător în parte.

Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, lista medicamentelor

compensate conține pentru denumirea comună internațională „Bisoprololum”

30 de denumiri comerciale, inclusiv și denumirea Bisoprolol-BP, produs de

reclamantă, iar pentru denumirea comună internațională „Carvedilolum”

8 denumiri comerciale, care aparțin mai multor producători inclusiv și denumirea

Carvedilol-BP, produs de reclamanta și pentru denumirea comună internațională

„Methylprednisolonum” conține 3 denumiri comerciale, dintre care și

Metilprednisolon-BP, care aparține reclamantei.

Respectiv, reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals” solicită anularea

parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile

asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din 29 decembrie

2020 și 30 decembrie 2020, în partea în care îi sunt afectate doar drepturile

acesteia, ori denumirile comerciale excluse aparțin exclusiv reclamantei nu și altor

producători de medicamente.

Așadar, actul administrativ contestat în prezenta cauză afectează doar

dreptul reclamantei SRL „Balkan Pharmaceuticals”, nefiind excluse denumirile

internaționale comerciale, ci doar denumirile comerciale, care îi aparțin și astfel,

judecarea prezentei cauze în contencios administrativ ține de competența

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ori de către reclamantă se contestă un act

administrativ individual, dar nu normativ.

Caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea

cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură

oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz individual

în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce nemijlocit efecte juridice,

prin nașterea, modificarea, sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Așadar, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate

mai sus, fiind prezent un act juridic emis de o autoritate publică și anume,

Consiliul pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de

asistență medicală. Actul nominalizat stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru

un număr determinat de situații identice și privește soluționarea unor cazuri

individuale.

Prin urmare, acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru

medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

este de competența jurisdicțională a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că, deși Codul administrativ, la art. 191 alin. (1),

prevede expres că, în afara cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile

soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, Judecătoria

4

Chișinău, sediul Râșcani, contrar normei enunțate, prin încheierea din 25 martie

2021, a strămutat acțiunea reclamantei SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru

medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

pentru examinare după competență, la Curtea de Apel Chișinău.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit

de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul

de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă

cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să

analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de

reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai

asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică

garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest

drept.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții

Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a

dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din

Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).

În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului

echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul

rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de

competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare

extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Reieșind din cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz, Curtea de

Apel Chișinău întemeiat a constatat competența Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, pentru examinarea acțiunii depuse de Societatea cu Răspundere Limitată

„Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea

parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile

asigurării obligatorii de asistență medicală, în care de către reclamantă se contestă

un act administrativ cu caracter individual.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

5

soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la examinarea și soluționarea acțiunii depuse

de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la

anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din

fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Conform art. 191, art. 200 alin. (3), art. 230 din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la examinarea

cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru

medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru

medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală,

se remite Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru examinare în fond.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6