2ac-201/21 — anularea partiala a actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-201/21 Î N C H E I E R E 08 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, c o n s t a t ă: La data de 16 martie 2021, SRL „Balkan Pharmaceuticals” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea ce privește excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a denumirilor comerciale,

care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de medicamente și obligarea pârâților de a anula excluderea din lista denumirilor comerciale de medicamente compensate, a denumirilor comerciale enumerate în tabelul de referință (f.d.4-9). La data de 24 martie 2021, reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals” a depus demers privind strămutarea acțiunii în contencios administrativ de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani la Curtea de Apel Chișinău (f.d.42-44). Prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la 1 anularea parțială a actului administrativ, s-a transmis Curții de Apel Chișinău (f.d.47-48).

Prin încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declinată competența completului specilaizat în materie civilă de drept comun al Curții de Apel Chișinău, de la examinarea cauzei în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a actului administrativ, în favoarea judecătorilor completelor de judecată specializate în materie de contencios administrativ (f.d.176-177).

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a ridicat conflict negativ de competență la judecarea acțiunii în contencios administrativ depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a actului administrativ, a fost suspendată din oficiu acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină privind anularea parțială a actului administrativ și s-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență Curții Supreme de Justiție (f.d.181-183).

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece prezenta cauza de contencios administrativ este Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, unde urmează a fi remisă. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, solicitând anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea ce privește excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a denumirilor comerciale, care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de medicamente și obligarea pârâților de a anula excluderea din lista denumirilor comerciale de medicamente compensate, a denumirilor comerciale enumerate în tabelul de referință: Bisoprolol-BP, Carvedilol-BP, Metilprednisolon-BP.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Conform art. 200 alin. (3) – (4) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către 2 Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de perioade succesive. Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

În speța dedusă judecății, obiectul acțiunii în contencios administrativ intentate la cererea de chemare în judecată depusă de reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals” îl constituie anularea parțială a Deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea ce privește excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a denumirilor comerciale care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de medicamente, și anume: Bisoprolol-BP, Carvedilol-BP, Metilprednisolon-BP.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, decizia Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din data de 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea în care se solicită anularea, prevede excluderea din lista de denumiri comerciale de medicamente compensate a denumirilor comerciale care nu se regăsesc în Nomenculatorul de stat de medicamente, și anume: Bisoprolol-BP, Carvedilol-BP, Metilprednisolon-BP. Respectiv, se referă la o anumită categorie de medicamente produse doar de reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals”.

Or, decizia nu se referă la excluderea 3 denumirii comerciale internaționale, care este redenumită ulterior de fiecare producător în parte. Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, lista medicamentelor compensate conține pentru denumirea comună internațională „Bisoprololum” 30 de denumiri comerciale, inclusiv și denumirea Bisoprolol-BP, produs de reclamantă, iar pentru denumirea comună internațională „Carvedilolum” 8 denumiri comerciale, care aparțin mai multor producători inclusiv și denumirea Carvedilol-BP, produs de reclamanta și pentru denumirea comună internațională „Methylprednisolonum” conține 3 denumiri comerciale, dintre care și Metilprednisolon-BP, care aparține reclamantei.

Respectiv, reclamanta SRL „Balkan Pharmaceuticals” solicită anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în urma ședințelor din 29 decembrie 2020 și 30 decembrie 2020, în partea în care îi sunt afectate doar drepturile acesteia, ori denumirile comerciale excluse aparțin exclusiv reclamantei nu și altor producători de medicamente. Așadar, actul administrativ contestat în prezenta cauză afectează doar dreptul reclamantei SRL „Balkan Pharmaceuticals”, nefiind excluse denumirile internaționale comerciale, ci doar denumirile comerciale, care îi aparțin și astfel, judecarea prezentei cauze în contencios administrativ ține de competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ori de către reclamantă se contestă un act administrativ individual, dar nu normativ.

Caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Așadar, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate mai sus, fiind prezent un act juridic emis de o autoritate publică și anume, Consiliul pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Actul nominalizat stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr determinat de situații identice și privește soluționarea unor cazuri individuale.

Prin urmare, acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală este de competența jurisdicțională a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Codul administrativ, la art. 191 alin. (1), prevede expres că, în afara cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, Judecătoria 4 Chișinău, sediul Râșcani, contrar normei enunțate, prin încheierea din 25 martie 2021, a strămutat acțiunea reclamantei SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pentru examinare după competență, la Curtea de Apel Chișinău.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S.

vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61). În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Reieșind din cele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru examinarea acțiunii depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în care de către reclamantă se contestă un act administrativ cu caracter individual.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va 5 soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la examinarea și soluționarea acțiunii depuse de SRL „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Conform art. 191, art. 200 alin. (3), art. 230 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Balkan Pharmaceuticals” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului pentru medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, se remite Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru examinare în fond. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 6