2ac-250/22 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- competenţa jurisdicţională pentru acţiunea în contencios administrativ
2ac-250/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-250/22
2-22106174-01-2cc-08112022
ÎNCHEIERE
16 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria
Chișinău sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a
Societății cu Răspundere Limitată „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății al
Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ
constată:
La 21 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Pro Sano”,
reprezentată de avocatul Aureliu Scorțescu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ,
a solicitat admiterea acțiunii și anularea ordinului nr. 637 din 27 iunie 2022, emis
de Ministerul Sănătății.
Prin încheierea din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a
fost strămutată acțiunea, după competența la Curtea la Apel Chișinău.
Prin încheierea din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut la
Curtea Supremă de Justiție și suspendat procesul la examinarea cauzei de
contencios administrativ.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este
Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, unde urmează a fi remisă, din considerentele
ce succed.
În conformitate cu art. 200 alin. (3), (4) Cod administrativ, conflictul de
competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o
judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
1
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
Potrivit art. 191 alin. (1), (2) Cod administrativ, cu excepția cazurilor
prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în
contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile
în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu
se supun controlului de constituționalitate.
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria
Chișinău sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă
obiectul acțiunii în contencios administrativ – ordinul Ministerului Sănătății al
Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei
nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016”, care se solicită a fi anulat, este un act administrativ
individual sau un act administrativ normativ.
În conformitate cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a
contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin
care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Articolul 10 alin. (1) Cod administrativ definește actul administrativ
individual ca fiind orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Potrivit art. 11 Cod administrativ, actele administrative individuale pot fi:
acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot
sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează
destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act
administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se
îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual,
nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a
prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o
astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de
perioade successive.
Conform art. 12 Cod administrativ, un act administrativ normativ este actul
juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza
prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100
din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de
o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și
care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,
2
modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr
nedeterminat de situații identice.
Iar, potrivit art. 4 din aceeași lege, actul normativ are caracter public,
obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,
opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin
forța de constrângere a statului.
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că diferențierea între
actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează,
atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității
persoanelor cărora li se aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o
regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ
restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, prin actul administrativ contestat – ordinul Ministerului Sănătății
al Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei
nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016”, a fost ordonată:
1) excluderea din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016 „Cu privire la
aprobarea Nomenclatorului prestatorilor privați de servicii de sănătate”, capitolul
„Municipiul Chișinău”, la poziția 14, codul 3328, colonița 3, a cuvintelor
„Asistență medicală primară Teritoriul deservit mun. Chișinău sector Buiucani”;
2) asigurarea de către Secția politici în domeniul asistenței medicale
primare și comunitare, Serviciul juridic și Agenția Națională pentru Sănătate
Publică a controlului corespunderii prestatorilor de asistență medicală primară a
Nomenclatorului aprobat.
Așadar, ordinul nominalizat a fost emis întru reglementarea unui caz
individual concret și stabilește expres cercul persoanelor pentru care produce
efecte juridice, nefiind aplicabil unui număr nedeterminat de situații identice, fapt
ce rezultă expres din conținutul acestui act.
Cu alte cuvinte, ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova
nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei nr. 1 la Ordinul
nr. 47/2016” nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate
generală, nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci urmărește
stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui subiect de drept bine
definit, la caz fiind vorba despre activitatea prestatorului privat de servicii de
sănătate – SRL „Pro Sano”, manifestată prin excluderea cuvintelor „Asistență
medicală primară Teritoriul deservit mun. Chișinău sector Buiucani”, din Anexa
nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului
prestatorilor privați de servicii de sănătate”, capitolul „Municipiul Chișinău”, la
poziția 14, codul 3328, colonița 3.
3
Prin urmare, la caz, sunt incidente prevederile art. 191 alin. (1) Cod
administrativ, în sensul cărora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3),
judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, or,
ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022
„Cu privire la modificarea anexei nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016” nu este un act
normativ în sensul prevăzut de art. 12 Cod administrativ, dar constituie un act
administrativ individual.
În conformitate cu art. 196 Cod administrativ, acțiunea în contencios
administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are
sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată,
daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ
participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se
depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea
publică pârâtă.
În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Chișinău sediul
Rîșcani, specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a
judeca cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de SRL „Pro Sano”
împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu privire la contestarea
actului administrativ.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că potrivit
art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin
constatarea competenței la examinarea și soluționarea prezentei cauze a
Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, care este specializată în examinarea
cauzelor în contencios administrativ.
În conformitate cu art. 191 alin. (1), 200 alin. (3), (4), 230 Cod
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se constată competența Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, care este
specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, la judecarea
cauzei în contencios administrativ, la acțiunea depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății cu privire la
contestarea actului administrativ.
Cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății cu privire la
4
contestarea actului administrativ, se remite conform competenței spre examinare
Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
5