2ac-250/22 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- competenţa jurisdicţională pentru acţiunea în contencios administrativ
2ac-250/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-250/22 2-22106174-01-2cc-08112022 ÎNCHEIERE 16 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu soluționând conflictul negativ de competență apărut între Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ constată: La 21 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Pro Sano”, reprezentată de avocatul Aureliu Scorțescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, a solicitat admiterea acțiunii și anularea ordinului nr. 637 din 27 iunie 2022, emis de Ministerul Sănătății. Prin încheierea din 26 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost strămutată acțiunea, după competența la Curtea la Apel Chișinău. Prin încheierea din 24 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut la Curtea Supremă de Justiție și suspendat procesul la examinarea cauzei de contencios administrativ. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, unde urmează a fi remisă, din considerentele ce succed.
În conformitate cu art. 200 alin. (3), (4) Cod administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către 1 Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Potrivit art. 191 alin. (1), (2) Cod administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău urmează de stabilit dacă obiectul acțiunii în contencios administrativ – ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016”, care se solicită a fi anulat, este un act administrativ individual sau un act administrativ normativ. În conformitate cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Articolul 10 alin. (1) Cod administrativ definește actul administrativ individual ca fiind orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Potrivit art. 11 Cod administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.
Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de perioade successive. Conform art. 12 Cod administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
Totodată, în sensul art. (2) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, 2 modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Iar, potrivit art. 4 din aceeași lege, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică. Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, prin actul administrativ contestat – ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016”, a fost ordonată: 1) excluderea din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului prestatorilor privați de servicii de sănătate”, capitolul „Municipiul Chișinău”, la poziția 14, codul 3328, colonița 3, a cuvintelor „Asistență medicală primară Teritoriul deservit mun. Chișinău sector Buiucani”; 2) asigurarea de către Secția politici în domeniul asistenței medicale primare și comunitare, Serviciul juridic și Agenția Națională pentru Sănătate Publică a controlului corespunderii prestatorilor de asistență medicală primară a Nomenclatorului aprobat.
Așadar, ordinul nominalizat a fost emis întru reglementarea unui caz individual concret și stabilește expres cercul persoanelor pentru care produce efecte juridice, nefiind aplicabil unui număr nedeterminat de situații identice, fapt ce rezultă expres din conținutul acestui act. Cu alte cuvinte, ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016” nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui subiect de drept bine definit, la caz fiind vorba despre activitatea prestatorului privat de servicii de sănătate – SRL „Pro Sano”, manifestată prin excluderea cuvintelor „Asistență medicală primară Teritoriul deservit mun.
Chișinău sector Buiucani”, din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016 „Cu privire la aprobarea Nomenclatorului prestatorilor privați de servicii de sănătate”, capitolul „Municipiul Chișinău”, la poziția 14, codul 3328, colonița 3. 3 Prin urmare, la caz, sunt incidente prevederile art. 191 alin. (1) Cod administrativ, în sensul cărora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ, or, ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 637 din 27 iunie 2022 „Cu privire la modificarea anexei nr. 1 la Ordinul nr. 47/2016” nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 Cod administrativ, dar constituie un act administrativ individual.
În conformitate cu art. 196 Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă. În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de a judeca cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de SRL „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că potrivit art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea prezentei cauze a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, care este specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ.
În conformitate cu art. 191 alin. (1), 200 alin. (3), (4), 230 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se constată competența Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, care este specializată în examinarea cauzelor în contencios administrativ, la judecarea cauzei în contencios administrativ, la acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ. Cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Pro Sano” împotriva Ministerului Sănătății cu privire la 4 contestarea actului administrativ, se remite conform competenței spre examinare Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.