2ac-224/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-224/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-224/22
2-22034237-01-2cc-17102022
ÎNCHEIERE
2 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei de contencios
administrativ la acțiunea depusă de Verbițchi Ruslan împotriva Comisiei Naționale
Extraordinare de Sănătate Publică cu privire la anularea actului administrativ,
c o n s t a t ă:
La 24 ianuarie 2022, Verbițchi Ruslan a depus la Curtea de Apel Chișinău
acțiune de contencios administrativ împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de
Sănătate Publică, solicitând anularea parțială a hotărârii nr. 2 a Comisiei Naționale
Extraordinare de Sănătate Publică din 20 ianuarie 2022 și anume în partea pct. 3 ca
fiind abuziv, discriminatoriu și neconform cu normele legale și constituționale a
Republicii Moldova.
Prin încheierea din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a
fost transmisă pentru examinare conform competenței judecătorului specializat în
materie de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
Prin încheierea din 8 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată depusă de Verbițchi Ruslan împotriva Comisiei
Naționale Extraordinare de Sănătate Publică cu privire la anularea actului
administrativ a fost declarată ca fiind inadmisibilă.
Prin decizia din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată
încheierea din 8 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu remiterea
pricinii la instanța competentă să judece cauza la Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani.
Prin încheierea din 7 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost suspendat procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru
soluționarea conflictului negativ de competență.
1
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ este Curtea
de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă din următoarele motive.
În conformitate art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de
competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o
judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.
În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția
cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate
acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,
care nu se supun controlului de constituționalitate.
Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamantul Verbițchi Ruslan
a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale
Extraordinare de Sănătate Publică, solicitând anularea parțială a hotărârii nr. 2 a
Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică din 20 ianuarie 2022 și
anume în partea pct. 3 ca fiind abuziv, discriminatoriu și neconform cu normele
legale și constituționale a Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea
Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ
individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de
autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Potrivit art. 11 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, actele administrative
individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor
obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale
persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un
avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar
persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt
afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act
administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act
administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr
determinat sau nedeterminat de perioade succesive.
Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este
actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în
baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
2
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Totodată, în sensul art. 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22 decembrie 2017, act normativ reprezintă un act juridic adoptat sau emis de o
autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și
care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr
nedeterminat de situații identice.
Iar potrivit art. 4 din aceiași lege, actul normativ are caracter public,
obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii,
opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța
de constrângere a statului.
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea
între actele administrative normative și actele administrative individuale se
realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul
determinabilității persoanelor cărora li se aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o
regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ
restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speța dedusă judecății, obiectul acțiunii intentate de reclamant constituie
solicitările privind anularea pct. 3 din Hotărârea nr. 2 a Comisiei Naționale
Extraordinare de Sănătate Publică din 20 ianuarie 2022, a cărui anulare se solicită,
stabilește activitatea instituțiilor de învățământ general în regim online în perioada
24 ianuarie – 4 februarie 2022, cu excepția instituțiilor de educație timpurie.
Respectiv, pct. 3 al actului administrativ contestat conține reguli generale cu
aplicabilitate repetată și produce efecte erga omnes, adică conține reglementări de
principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, având o aplicabilitate
generală.
Or, punctul sus-enunțat din decizie ce se contestă nu se referă la o situație
juridică cu privire la un număr restrâns de persoane și bine definit de subiecte de
drept, o instituție concretă de învățământ general, ci are o aplicabilitate generală,
stabilind activitatea tuturor instituțiilor de învățământ general în regim online în
perioada 24 ianuarie – 4 februarie 2022, astfel se constată competența completului
Curții de Apel Chișinău, specializat în examinarea cauzelor în contencios
administrativ, de a judeca acțiunea de control normativ depusă de Verbițchi Ruslan
împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică cu privire la
anularea actului administrativ, cu caracter normativ.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform
art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării
3
procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin
constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a
Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la examinarea acțiunii de
control normativ depusă de Verbițchi Ruslan împotriva Comisiei Naționale
Extraordinare de Sănătate Publică cu privire la anularea actului administrativ cu
caracter normativ.
Cauza de contencios administrativ, la acțiunea de control normativ depusă de
Verbițchi Ruslan împotriva Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică
cu privire la anularea actului administrativ cu caracter normativ, se remite conform
competenței spre examinare Curții de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
4