2rhc-30/21 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rhc–30/21

Prima instanță: Judecătoria Economică de circumscripție, (jud. V. Orîndaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. Gh. Eni, N. Bondarenco, V. Movilă)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, (jud. A. Cobăneanu, T Răducanu, S. Moldovan)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Gospodăria Țărănească „Danco”,

reprezentată de avocatul Gheorghe Cobzac,

împotriva încheierii din 16 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție prin care

a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Danco”

împotriva deciziei din 10 iulie 2012 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis

apelul declarat de către Gospodăria Țărănească „Danco” și modificată parțial

hotărârea din 20 februarie 2012 a Judecătoriei Economice de circumscripție,

în cauza civilă la cererea formulată de SA „Combinatul de vinuri din Taraclia”

împotriva GȚ „Danco” cu privire la încasarea datoriei și prejudiciului,

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2011, societatea pe acțiuni „Combinatul de vinuri din Taraclia”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva gospodăriei țărănești „Danco” cu

privire la încasarea datoriei și prejudiciului.

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de circumscripție din 20 februarie 2012

acțiunea SA „Combinatul de vinuri din Taraclia” a fost admisă parțial.

A fost încasată de la gospodăria țărănească „Danco” în beneficiul societății pe

acțiuni „Combinatul de vinuri din Taraclia” datoria în sumă de 1 248 247,6 de lei,

procentul bancar în sumă de 500 000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 1 547

428,03 lei și taxa de stat în sumă de 50 000 lei.

În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Concomitent, Judecătoria economică de circumscripție a dispus că în cazul

lipsei mijloacelor financiare de stingerea a datoriei la gospodăria țărănească

„Danco”, a transmite cu drept de proprietate societății pe acțiuni „Combinatul de

vinuri din Tarclia” plantații de viță de vie în valoarea sumei încasate, evaluate la data

transmiterii.

Prin decizia din 10 iulie 2012 Curtea de Apel Cahul a fost admis apelul declarat

de gospodăria țărănească „Danco” și a fost modificată hotărârea Judecătoriei

1

Economice de circumscripție din 20 februarie 2012 prin excluderea din dispozitivul

hotărârii a sintagmei „În cazul lipsei mijloacelor financiare de stingere a datoriei

gospodăriei țărănești „Danco” față de societatea pe acțiuni „Combinatul de vinuri

din Taraclia” în sumă totală de 3.345.675,63 lei, a transmite cu drept de proprietate

societății pe acțiuni „Combinatul de vinuri din Taraclia” plantații cu viță de vie în

valoarea datoriei, evaluate la data transmiterii”.

În rest, hotărârea a fost menținută.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Danco”.

La 15 octombrie 2021, Gospodăria Țărănească „Danco”, reprezentată de

avocatul Gheorghe Cobzac a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii din 16

ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia.

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În corespundere cu articolul 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă,

revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a

hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) al Codului de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Alin. 2 al aceleiași norme prevede că încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun

niciunei căi de atac.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) – (4) al Codului de procedură

civilă prevede condițiile de formă și de conținut a unei cereri de revizuire, obligația

revizuentului de a depune cererea la instanța competentă și inadmisibilitatea

avansării repetate a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

În mod corespunzător, nerespectarea acestor cerințe legale dictează aplicarea art.

453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Totuși, în urma modificărilor operate, prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, la

art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești, care nu se

referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. În același context, legislatorul a exclus

competența Curții Supreme de Justiție de a examina cererile de revizuire împotriva

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o decizie asupra inadmisibilității.

Din această perspectivă, Colegiul judiciar trebuie să se pronunțe dacă

încheierea irevocabilă de inadmisibilitate poate fi supusă revizuirii și dacă Curtea

Supremă de Justiție este competentă să judece o atare situație juridică.

Cu privire la primul aspect, instanța notează că art. 440 alin. (1) al Codului de

2

procedură civilă confirmă că încheierea de inadmisibilitate a unui recurs nu se referă

la fondul cauzei, ceea ce face aplicabil art. 446 alin. (2) al Codului de procedură

civilă.

Cu toate acestea, temeiurile indicate la art. 433 lit. a1) – d) al Codului de

procedură civilă pot fi apreciate doar de instanța de recurs, iar lipsa unei căi de a

atac, chiar și de retractare, ar afecta dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 20

din Constituția Republicii Moldova și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de la

principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe

cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh

vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea

din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011,

Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri

judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor

judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este

posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura

eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,

hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre

din 6 februarie 2018, § 24).

La acest capitol, Colegiul judiciar observă că prin încheierea din 16 ianuarie

2013 a Curții Supreme de Justiție a fost considerată inadmisibilă cererea de recurs

depusă de Gospodăria Țărănească „Danco”, în baza temeiul prevăzut la articolul 433

lit. a) din Codul de procedură civilă. Formalitățile specificate la articolul 433 a1) –

d) din Codul de procedură civilă au fost respectate de recurent, iar completul de

judecată nu a avut obiecții în această parte.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție trage concluzia că încheierea menționată supra nu poate

fi contestată în procedură de revizuire, iar instanța nu este competentă de a examina

cererea de revizuire formulată de Gospodăria Țărănească „Danco”.

Or, este evident că hotărârea din 20 februarie 2012 a Judecătoriei Economice

de circumscripție a fost supusă căilor de atac și a fost menținută prin decizia din 10

iulie 2012 a Curții de Apel Cahul. Conjunctura descrisă supra determină posibilitatea

depunerii revizuirii la Curtea de Apel Cahul, conform competenței specificate în art.

448 alin. (2) al Codului de procedură civilă.

Colegiul judiciar relevă că legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a

instanței de revizuire în acest caz. Însă, art. 446 alin. (1) al Codului de procedură

civilă stabilește fără echivoc că dispozițiile judecătorești se supun revizuirii în

condițiile capitolului XXXIX. Totodată, alin. (2) din articolul respectiv folosește

sintagma „încheierile de inadmisibilitate a revizuirii”, ce vizează în mod direct doar

încheierile judecătorești, care nu se supun revizuirii, întrucât nu se referă la fondul

cauzei.

Astfel, raționamentele de mai sus limitează soluția instanței la art. 453 alin. (1)

lit. a) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

3

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pe baza celor prezentate, Colegiul atestă că legislatorul nu a exemplificat

împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție

legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi

declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.

450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în

drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate

condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o

cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva

unui act ce nu se supune revizuirii.

Având în vedere prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție decide că cererea de revizuire depusă de Gospodăria Țărănească

„Danco”, reprezentată de avocatul Gheorghe Cobzac, urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gospodăria

Țărănească „Danco”, reprezentată de avocatul Gheorghe Cobzac, împotriva

încheierii din 16 ianuarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cadrul cauzei

civile intentate la cererea formulată de SA „Combinatul de vinuri din Taraclia”

împotriva gospodăriei țărănești „Danco” cu privire la încasarea datoriei și

prejudiciului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4