2r-617/21 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2r–617/21

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, (jud. N. Budăi, I. Muruianu, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Examinând recursul declarat de către Galițchi Alexei, reprezentat de avocatul

Daniliuc Nicolae,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Galițchi Alexei împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului

încălcării judecării cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică,

împotriva încheierii din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galițchi Alexei,

reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 12 martie 2020,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2019, Galițchi Alexei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii, repararea

prejudiciului moral în mărime de 660 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Galițchi Alexei și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2020, recursul declarat

de Galițchi Alexei a fost declarat ca fiind inadmisibil.

La 15 iulie 2020, Galițchi Alexei, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae a

depus cerere de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2020,

solicitând admiterea cererii de revizuire.

Prin încheierea din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

1

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galițchi Alexei, reprezentat de

avocatul Daniliuc Nicolae împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 martie

2020.

La 20 iulie 2021, Galițchi Alexei, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae, a

declarat recurs împotriva încheierii din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Potrivit art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs urmează a

fi restituită, din următoarele considerente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

În speță, se constată că, prin încheierea din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galițchi

Alexei, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 12 martie 2020, iar nefiind de acord cu actul judecătoresc menționat

supra Daniliuc Nicolae, în interesele lui Galițchi Alexei, l-a contestat cu recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului,

dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut și poate fi limitat de către

autoritățile statului, în special, în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unei

căi de atac. Cu toate acestea, restricțiile legale pot fi aplicate dacă nu reduc substanța

dreptului dat. În plus, astfel de limitări sunt conforme articolului 6 § 1 din Convenție

numai în cazul în care urmăresc un scop legitim și în cazul în care există un raport

rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (a se vedea

cauza Malahov vs Republica Moldova, hotărâre din 07 iunie 2007, § 28; cauza

Sultan vs Republica Moldova, hotărâre din 05 iunie 2018, § 24; cauza Graciova vs

Republica Moldova, § 23 – 24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele

instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, cauza Marc Brauer vs

Germania, hotărâre din 01 septembrie 2016, § 34; cauza Miessen vs Belgia, hotărâre

din 16 octombrie 2016, § 64; cauza Samardžić vs Croația, hotărâre din 20 iulie 2017,

Colegiul constată că cererea de recurs depusă de Galițchi Alexei a fost semnată

de către Daniliuc Nicolae, iar calitatea lui de avocat și reprezentant ar fi susținută

prin mandatul nr. 1320615 din 16 iulie 2019.

Art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, statuează că profesia de

avocat poate fi exercitată de persoana care are cetățenia Republicii Moldova, în

privința căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei,

2

are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputație

ireproșabilă și a fost admisă în profesia de avocat după susținerea examenului de

calificare.

Iar, prevederile art. 25 din aceeași lege stipulează că licența pentru exercitarea

profesiei de avocat se retrage în cazul neexercitării repetate, în decursul unui an, a

atribuțiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancțiuni disciplinare.

Verificând ex-officio, în temeiul prevederilor art. 437 alin. (3) al Codului de

procedură civilă, condițiile de formă și conținut a recursului, Completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține

că potrivit deciziei Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 07 decembrie

2020 avocatului Nicolae Daniliuc i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă de

retragerea a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, iar prin decizia Uniunii

Avocaților din Republica Moldova din 10 martie 2021, a fost respinsă cererea

prealabilă lui Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 07 decembrie 2020.

În aceeași ordine de idei se atestă că potrivit informației publicate de Ministerul

Justiției, Nicolae Daniliuc nu este inclus în Lista avocaților cu drept de exercitare a

activității pentru anul 2021.

Din această perspectivă, instanța de recurs subliniază că Nicolae Daniliuc a

ignorat prevederile legale cu privire la împuternicirile reprezentantului și subiectul

exercitării căii de atac. Mai mult, un raționament subsidiar rezidă în faptul că statutul

de avocat prezumă că aceasta a fost în măsură să cunoască cerințele legii și modul

de reprezentare în instanță. În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei,

de obligații procedurale (a se vedea cauza Zubac, ibidem, § 93). Astfel,

reprezentantul recurentului trebuia să dea dovadă de vigilență la pregătirea dosarului

pentru instanța de recurs și să se aștepte că aceste exigențe procedurale să fie aplicate

întocmai cu scopul acestora. Or, în caz contrar, flexibilitatea excesivă manifestată

de instanțele de judecată față de limitările analizate ar conduce la eliminarea

cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se vedea cauza Nicolae Popa vs România,

hotărâre din 09 decembrie 2014, § 17, cauza Tence vs Slovenia, hotărâre din 31 mai

2016, § 31, cauza Parol vs Polonia, hotărâre din 11 octombrie 2018, § 38).

În lumina celor relatate, instanța de recurs este de părere că lipsa

împuternicirilor a fost cauzat în întregime de comportamentul lui Nicolae Daniliuc,

fiind încălcate obligațiile procedurale stipulate în articolul 437 alin. (3) al Codului

de procedură civilă. De altfel, erorile procedurale ar fi putut fi evitate de la bun

început și, ținând cont că acestea sunt, în principal, imputabile pentru Nicolae

Daniliuc și, după caz, lui Galițchi Alexei consecințele negative îi revin tot lor (a se

vedea Zubac, ibidem, § 121).

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de a reține

existența temeiului prevăzut la art. 4261 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă.

În atare condiții, nu a fost demonstrat că Nicolae Daniliuc și-a restabilit dreptul la

exercitarea profesiei de avocat, or actul de retragere a licenței a fost suspendat.

3

Conjunctura respectivă confirmă că marja de apreciere a instanței de recurs nu

a fost disproporționată față de obiectivele securității raporturilor juridice și bunei

administrări a justiției. Deci, raportând raționamentele de mai sus la caracterul

special al rolului Curții Supreme de Justiție, normele de drept procedural nu au

format un obstacol care să afecteze esența dreptului recurentului Galițchi Alexei de

acces la un tribunal (a se vedea cauza Samardžić vs Croatia, 20 iulie 2017, § 31).

În așa mod, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Galițchi

Alexei, reprezentat de avocatul Daniliuc Nicolae, împotriva încheierii din 01

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) ale Codului

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Galițchi Alexei, reprezentat de avocatul

Daniliuc Nicolae, împotriva încheierii din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Galițchi Alexei împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului

încălcării judecării cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4