3ra-1149/20 — anularea partiala a deciziilor

3ra-1149/20 — anularea partiala a deciziilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1149/2020

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea Comercială „TV

Bălți” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea Comercială „TV Bălți” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Consiliului Audiovizualului privind anularea parțială a deciziilor,

împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2020 SRL „TV Bălți” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Audiovizualului privind anularea parțială a deciziilor și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 4-7).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin decizia Consiliului

Audiovizualului nr. 25/161 din 01 octombrie 2020, a fost dispusă efectuarea

monitorizării principalelor buletine de știri, inclusiv ale furnizorului de servicii media

audiovizuale SRL „TV Bălți”, la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 01 noiembrie 2020, pe perioada 02 octombrie–01 noiembrie 2020.

La 10 noiembrie 2020, în rezultatul examinării rezultatelor monitorizării,

Consiliul Audiovizualului a emis decizia nr. 33/199, prin care a dispus următoarele:

„pct. 17 – A sancționa cu amendă în mărime de 10 000 de lei „TV Bălți” SRL,

fondatoarea postului de televiziune „BTV”, pentru încălcarea pct. 4.1 lit. b) din

Condițiile la Licența de emisie seria AC 000749 din 07 noiembrie 2017, în

conformitate cu art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale”; pct.

21 – obligarea difuzării textului sancțiunii”.

Reclamanta consideră decizia Consiliului Audiovizualului nr. 33/199 din 10

noiembrie 2020 ilegală, în partea ce ține de sancționarea furnizorului de servicii media

„BTV”, menționând că a fost sancționată pentru o faptă neprevăzută de lege.

Din conținutul actului administrativ contestat urmează că furnizorul de servicii

media „BTV” a fost sancționat pentru încălcarea art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul

serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, care prevede că: „Se

sancționează cu amendă de la 5 000 de lei la 10 000 de lei furnizorii de servicii media

1

și distribuitorii de servicii media care au comis următoarele încălcări:

transmisiunea/retransmisiunea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea

prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației de retransmisiune”. În continuare,

făcând trimitere la prevederile încălcate de către reclamant din licența de emisie,

autoritatea publică pârâtă a invocat pct. 4.1. din aceasta, care prevede că: „Titularul

licenței se obligă: în cazul reflectării campaniilor electorale și referendumurilor, să

respecte prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, ale Codului electoral, ale

Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale/referendumului în

mijloacele de informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală și ale

Declarației interne privind politica editorială privind reflectarea campaniei

electorale/referendumului, aprobată de CA”. Consiliul Audiovizualului statuează că

reclamantul a încălcat art. 69 alin. (1) din Codul electoral, care prevede că:

„Radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor, și mijloacele de informare în masă

scrise fondate de autorități publice au obligația de a respecta principiile de echitate,

responsabilitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor”.

Astfel, pârâtul în încercarea de a încadra pretinsele fapte sancționabile ale SRL

„TV Bălți”, în una dintre cele prevăzute la art. 84 alin. (3)-(10) din Codul serviciilor

media audiovizuale, a recurs la o interpretare extensivă eronată a prevederilor legale,

expunând o trasabilitate greșită a faptelor sancționabile, începând cu faptele stabilite

de Codul serviciilor media audiovizuale și terminând cu cele prevăzute de Codul

electoral. Altfel spus, Consiliul Audiovizualului consideră faptele reclamantului

contrare anume cu art. 69 alin. (1) Cod electoral, aceasta fiind încadrarea juridică

finală.

Totodată, încălcările prevederilor Codului electoral, care pot fi sancționate de

către Consiliul Audiovizualului, sunt prevăzute expres la art. 84 din Codul serviciilor

media audiovizuale, în concret: art. 84 alin. (3) lit. b) – încălcarea prevederilor art. 70

alin. (2), (6) și (11) din Codul electoral, art. 84 alin. (6) lit. e) – încălcarea prevederilor

art. 69 alin.(5) și (6) și ale art.70 alin.(3)-(5) din Codul electoral, art. 84 alin. (7) lit.

g) – încălcarea prevederilor art.70 alin.(9) și (10) din Codul electoral. Prin urmare,

SRL „TV Bălți” consideră că pentru încălcarea celorlalte prevederi din Codul

electoral, Consiliul Audiovizualului nu poate aplica sancțiuni.

Astfel, ținând cont de faptul că pârâtul a invocat anume încălcarea de către SRL

„TV Bălți” a art. 69 alin. (1) din Codul electoral, precizează că aplicarea sancțiunii

este una ilegală or, Consiliul Audiovizualului nu poate sancționa încălcarea

prevederilor Codului electoral de către furnizorul de servicii media, decât pentru

încălcările enumerate expres la art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale.

Un alt argument invocat de SRL „TV Bălți” în vederea anulării deciziei nr.

33/199 din 10 noiembrie 2020 este faptul omisiunii individualizării sancțiunii de către

Consiliul Audiovizualului. Or, conform art. 84 alin. (2) din Codul serviciilor media

audiovizuale „pentru încălcarea prevederilor prezentului cod, Consiliul

Audiovizualului aplică sancțiuni stabilite individual, în funcție de gravitatea

încălcării, de efectele acesteia, precum și de frecvența încălcărilor comise în ultimele

12 luni”. Astfel este impusă obligativitatea Consiliului Audiovizualului să

individualizeze sancțiunile stabilite, ținând cont și de faptul că sancțiunea amenzii se

aplică între anumite limite cantitative. Amenda prevăzută la art. 84 alin. (5) din Codul

serviciilor media audiovizuale, poate fi aplicată în intervalul de la 5 000 lei la 10 000

lei. Cu toate acestea, pârâtul a aplicat SRL „TV Bălți” amenda maximă, fără să

2

motiveze acest fapt, respectiv fără să o individualizeze, fapt ce denotă o atitudine

arbitrară a autorității publice pârâte.

Reclamanta SRL „TV Bălți” a solicitat anularea deciziei nr. 33/199 din 10

noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor

buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul

reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020,

pentru perioada 16 octombrie–01 noiembrie 2020, și a sesizărilor IP ,,Centrul pentru

Jurnalism Independent” și a dnei Natalia Lupan”, și anume în partea ce ține de

sancționarea SRL „TV Bălți” cu amendă în mărime de 10 000 lei (pct. 17 din decizie)

și obligarea reclamantului să difizeze textul sancțiunii (pct. 21 din decizie) (f.d. 4-7).

La 17 noiembrie 2020 SRL „TV Bălți” a depus cerere de completare a temeiului

și obiectului acțiunii, indicând suplimentar că pârâtul a sancționat SRL „TV Bălți”

pentru pretinsa încălcare a art. 69 alin. (1) din Codul electoral, prevedere legală care

legiferează necesitatea respectării anumitor principii în reflectarea alegerilor, cum ar

fi echitatea, responsabilitatea, echilibrul și imparțialitatea. Și, abia art. 69 alin. (5) și

(6) din Codul electoral stabilește fapte concrete care sunt sancționate conform art. 84

alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, iar alin. (1) de la art. 69 doar

enumeră principiile generale de reflectare a alegerilor, fără să aibă o aplicabilitate

practică exactă. Chiar și așa, autoritatea publică pârâtă, nu indică care dintre acele

patru principii enunțate (echitatea, responsabilitatea, echilibrul, imparțialitatea) a fost

încălcat de către reclamantă și în ce anume a constat această încălcare.

Consideră reclamanta că omisiunea individualizării faptei pretins comise de

furnizorul de servicii media și a sancțiunii aplicate, conduce la ilegalitatea acesteia,

fiind lovită de un viciul al arbitrarietății.

Al treilea argument invocat de SRL „TV Bălți” este faptul încălcării termenului

de finalizare a procedurii administrative. În acest sens menționează că, în

conformitate cu art. 6 alin. (1) din Codul administrativ, „procedura administrativă este

activitatea autorităților publice cu efect în exterior îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea

condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea

condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică”.

Din interpretarea articolului citat, rezultă cu certitudine că decizia Consiliului

Audiovizualului nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, care este un act administrativ

individual, a fost emisă în cadrul unei proceduri administrative de monitorizare a

furnizorilor de servicii media în perioada campaniei electorale prezidențiale. În

consecință, procedura respectivă urma a fi efectuată, inclusiv conform prevederilor

Cărții a doua din Codul administrativ, în măsura în care prevederile codului nu

contravin cu cele prevăzute în Codul serviciilor media audiovizuale. Astfel, art. 60

alin. (1) Cod administrativ statuează, că: „Termenul general în care o procedură

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel”, iar

alin. (5) din același articol stabilește că „în mod excepțional, când în procedura

administrativă se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp

pentru prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare

pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile”. Astfel

prelungirea termenului procedurii administrative produce efecte doar în cazul în care

această prelungire este comunicată participantului la procedura administrativă.

3

De asemenea reclamanta a subliniat că, legislația specială în materie de

supraveghere și control al furnizorilor de servicii media, Codul serviciilor media

audiovizuale, nu prevede termene în care urmează a fi finalizată procedura de

monitorizare demarată din oficiu, în consecință devin aplicabile prevederile Codului

administrativ. Prin urmare, reclamanta consideră că inițierea monitorizării a avut loc

la data de 01 octombrie 2020, în baza deciziei nr. 25/161 din 01 octombrie 2020. Cu

toate acestea, procedura respectivă a fost finalizată la data de 10 noiembrie 2020,

odată cu emiterea actului administrativ contestat. Astfel, se deduce că la caz procedura

administrativă de supraveghere și control a durat 40 de zile, ceea ce reprezintă o

încălcare flagrantă a art. 60 din Codul administrativ, ce conduce în mod cert la

anularea actului administrativ contestat.

Prin decizia nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, în partea contestată, a fost

încălcat de către pârât dreptul SRL „TV Bălți” la libertatea de exprimare. În acest sens

invocă prevederile art. 3 alin. (1), (3) și (4) și art. 4 alin. (1) și (3) din Legea privind

libertatea de exprimare, precum și art. 10 CEDO, menționând că reclamanta, în

calitatea sa de furnizor de servicii media, beneficiază de dreptul de a comunica

publicului informații de interes public, drept care rezultă și din prevederile art. 4 alin.

(2) din Legea privind libertatea de exprimare.

Cu referire la conținutul informațiilor furnizate de SRL „TV Bălți”, pentru care

a fost sancționat de către Consiliul Audiovizualului, precizează că acestea sunt

expuneri ale candidaților sau reprezentanților candidaților la alegerile prezidențiale,

expuneri care se referă nemijlocit la activitatea publică/politică a contracandidaților

și a autorităților publice, ceea ce din start cataloghează informația respectivă ca fiind

de interes public. Astfel, legislația națională, din start exclude posibilitatea

sancționării materiale a mass-media pentru declarațiile altor persoane (art. 28 alin. (2)

lit. c) Legea privind libertatea de exprimare).

Aceeași abordare, cu referire la responsabilitatea mass-media pentru declarațiile

terțelor persoane, o are și CtEDO. Astfel, în cauza Jersild vs Danemarca, 1994, § 35,

Curtea a statuat că, sancționarea unui jurnalist pentru că a ajutat, în cadrul unui

interviu, la difuzarea unor declarații ce aparțin unei alte persoane afectează grav

contribuția presei la discutarea problemelor de interes general și nu poate fi acceptată

decât în situații în care există motive extrem de serioase pentru sancționarea

jurnalistului.

Cu referire la, contestarea deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 25/161 din 01

octombrie 2020, reclamanta a menționat că prin decizia Consiliului Audiovizualului

nr. 25/161 din 01 octombrie 2020, emisă în temeiul art. 70 alin. (12) din Codul

electoral, s-a dispus: a efectua o monitorizare tematică a furnizorilor de servicii

media: „Moldova-1”, „ Publika TV”, „Prime”, „Primul în Moldova”, „TVR

Moldova”, „CANAL 2”, „CANAL 3”, „TV8”, „NTV Moldova”, „Jurnal TV”, „Radio

Moldova”, „PRO TV CHIȘINĂU”, „BTV”, „RTR Moldova” și „Televiziunea

Centrală”, la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01

noiembrie 2020, pe perioada 02 octombrie–01 noiembrie 2020”. Astfel sancționarea

SRL „TV Bălți” cu amendă, în temeiul deciziei Consiliului audiovizualului nr. 33/199

din 10 noiembrie 2020, are la bază monitorizarea dispusă prin decizia nr. 25/161 din

01 octombrie 2020. Monitorizarea tematică a reflectării campaniei electorale se

efectuează doar față de furnizorii de servicii media naționali. Acest lucru rezultă

expres din textul art. 70 alin. (12) din Codul electoral, care prevede că, Consiliul

4

Coordonator al Audiovizualului prezintă obligatoriu, o dată la două săptămâni,

Comisiei Electorale Centrale rapoarte de monitorizare a modului de reflectare a

campaniei electorale de către radiodifuzorii naționali”.

Indică reclamanta că legislația face distincție clară între furnizorii de servicii

media (radiodifuzori) naționali, regionali și locali, iar conform art. 4 alin. (13) din

Codul serviciilor media audiovizuale, pârâtul, cel puțin o dată pe an, elaborează și

publică pe pagina sa web oficială lista furnizorilor de servicii media naționali,

regionali și locali. Astfel, conform Anexei nr. 1 la decizia Consiliului Audiovizualului

nr. 37/119 din 20 august 2019 cu privire la clasificarea furnizorilor de servicii media

aflați în jurisdicția Republicii Moldova, BTV este un furnizor de servicii media

regional. Prin urmare, decizia cu privire la efectuarea monitorizării tematice la

reflectarea campaniei electorale, față de un radiodifuzor altul decât unul național, este

ilegală.

Conchide reclamanta că, ilegalitatea deciziei prin care s-a dispus efectuarea

monitorizării BTV în campanie electorală, conduce, în mod inevitabil, la ilegalitatea

deciziei de sancționare a acestui radiodifuzor, sancționare aplicată ca urmare a

monitorizării menționate.

Astfel SRL „TV Bălți” solicită anularea în parte a deciziei nr. 33/199 din 10

noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor

buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul

reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020,

pentru perioada 16 octombrie–01 noiembrie 2020, și a sesizărilor IP ,,Centrul pentru

Jurnalism Independent” și a d-nei Natalia Lupan”, și anume în partea ce ține de

sancționarea SC„TV Bălți” SRL cu amendă în mărime de 10 000 lei (pct. 17 din

decizie) și obligarea reclamantului să difuzeze textul sancțiunii (pct. 21 din decizie);

anularea în parte a deciziei nr. 25/161 din 01 octombrie 2020 „Cu privire la

examinarea propunerilor de monitorizare a furnizorilor de servicii media naționali la

capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie

2020”, și anume în partea ce ține de efectuarea monitorizării tematice a furnizorului

de servicii media BTV, la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 01 noiembrie 2020, pe perioada 02 octombrie 2020–01 noiembrie

2020; încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 74-80).

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL „TV Bălți”

împotriva Consiliului Audiovizualului (f.d. 127, 128-155).

Pentru a decide astfel, cu referire la pretenția cu privire la anularea în parte a

deciziei nr. 25/161 din 01 octombrie 2020, și anume în partea ce ține de efectuarea

monitorizării tematice a furnizorului de servicii media BTV, la capitolul reflectării

campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020, pe perioada 2

octombrie 2020–01 noiembrie 2020, instanța de judecată a constatat că la 08

septembrie 2020, televiziunea BTV a depus declarația privind politica editorială

pentru campania electorală la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020. Drept

urmare, Colegiul a menționat că deși furnizorii de servicii media regionali nu sunt

obligați, dar au dreptul să organizeze dezbateri electorale, este la discreția Consiliul

Audiovizualului să inițieze controlul din oficiu, atât asupra furnizorilor de servicii

media naționali, cât și a celor regionali. Or, mijloacele de comunicare în masă oferă,

pentru majoritatea votanților, informații esențiale pentru opțiunea pe care și-o

5

exprimă în cabina de vot. Astfel, o conduită corectă a mass-media față de toate

partidele politice și candidați, precum și o conduită corectă a mass-media în

prezentarea informațiilor care sunt relevante pentru opțiunile electorale, sunt esențiale

pentru asigurarea unor alegeri democratice, considerent din care și furnizorii regionali

care reflectă campania electorală de asemenea urmează a fi monitorizați în vederea

respectării condițiilor. La acest capitol fiind relevante și prevederile art. 69 alin. (1)

din Codul electoral, potrivit căruia, radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor,

și mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorități publice au obligația de

a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru și imparțialitate în

reflectarea alegerilor. Mai mult, neconformitățile din conduita media pot fi

identificate prin monitorizare promptă pentru luarea măsurilor corective. În

consecință, instanța a respins ca fiind neîntemeiată pretenția SRL „TV Bălți” privind

anularea în parte a deciziei nr. 25/161 din 01 octombrie 2020 „Cu privire la

examinarea propunerilor de monitorizare a furnizorilor de servicii media naționali la

capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie

2020”, și anume în partea ce ține de efectuarea monitorizării tematice a furnizorului

de servicii media BTV, la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 01 noiembrie 2020, pe perioada 2 octombrie 2020–01 noiembrie

2020.

Cu referire la termenul de contestare a deciziei nr. 25/161 din 01 octombrie 2020,

Completul judiciar a reținut că, potrivit art. 209 alin. (2) Cod administrativ, dacă

informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ

individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect,

înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la

comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea

prealabilă. Din textul deciziei menționate se reține că, aceasta nu conține informația

cu privire la exercitarea căilor de atac, fiind indicat doar faptul că, „Prezenta decizie

intră în vigoare la data adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova și pe pagina web a Consiliului Audiovizualului”. Drept urmare, instanța a

reținut că acțiunea reclamantei cu privire la anularea în parte a deciziei nr. 25/161 din

01 octombrie 2020 „Cu privire la examinarea propunerilor de monitorizare a

furnizorilor de servicii media naționali la capitolul reflectării campaniei electorale la

alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020”, și anume în partea ce ține de

efectuarea monitorizării tematice a furnizorului de servicii media BTV, la capitolul

reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020, pe

perioada 2 octombrie 2020–01 noiembrie 2020, a fost depusă în termen.

La fel și decizia nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020 a fost contestată de SRL „TV

Bălți” la 13 noiembrie 2020, cu respectarea termenului de 3 zile prevăzut la art. 72

alin. (3) Cod electoral.

Cu referire la pretenția cu privire la anularea în parte a deciziei nr. 33/199 din 10

noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor

buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul

reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020,

pentru perioada 16 octombrie–01 noiembrie 2020, și a sesizărilor IP ,,Centrul pentru

Jurnalism Independent” și a dnei Natalia Lupan”, și anume în partea ce ține de

sancționarea SC„TV Bălți”SRL cu amendă în mărime de 10 000 lei (pct. 17 din

decizie) și obligarea reclamantului să difuzeze textul sancțiunii (pct. 21 din decizie),

6

instanța de fond a constatat că urmare a monitorizării s-a atestat în perioada de raport

16–30 octombrie 2020, în cadrul principalelor buletine de știri difuzate de postul de

televiziune „BTV”, prin volumul de timp acordat în coraport cu conotația

mediatizării, o reflectare dezechilibrată a concurenților electorali. De asemenea,

urmare a analizei cantitative și calitative s-a atestat că în perioada de raport, postul de

televiziune „BTV” nu a asigurat prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în

opoziție, în cadrul a 5 subiecte. Conform art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor

media audiovizuale: „Se sancționează cu amendă de la 5000 de lei la 10000 de lei

furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media care au comis

următoarele încălcări: f) transmisiunea/retransmisiunea serviciilor media

audiovizuale cu încălcarea prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației de

retransmisiune”. În acest sens au fost atestate încălcări a prevederilor art. 69 alin. (1)

din Codul electoral, SRL „TV Bălți” a fost sancționată nu pentru conținutul

informației difuzate, dar a fost sancționată pentru faptul că în campania electorală este

obligatoriu reflectarea campaniei electorale în mod echilibrat, imparțial, responsabil

cu respectare principiului de echitate, iar sancțiunea aplicată nu limitează libertatea

de exprimare a reclamantei.

Referitor la argumentul invocat de către reclamantă cu trimitere la prevederile

art. 70 alin. (12) din Codul electoral precum că, monitorizarea tematică a reflectării

campaniei electorale se efectuează doar față de furnizorii de servicii media naționali,

în timp ce SC„TV Bălți”SRL este un furnizor de servicii media regional, Completul

specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ a reținut că în

prevederile art.70 alin. (12) din Codul electoral nu se menționează faptul că Consiliul

Audiovizualului efectuează monitorizarea reflectării campaniei electorale doar față

de furnizorii de servicii media naționali. Or, după cum rezultă din partea a doua a

normei enunțate, Rapoartele de monitorizare trebuie să conțină informații referitoare

la respectarea normelor legale în reflectarea alegerilor de către radiodifuzori în cadrul

tuturor programelor.

Totodată la data de 01 septembrie 2020, Comisia Electorală Centrală a aprobat,

prin Hotărârea nr. 4151, Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la

alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din

Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu pct. 41 din Regulamentul aprobat de

CEC, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, furnizorii de servicii

media naționali au obligația, iar cei locali și regionali au dreptul să organizeze

dezbateri electorale. La caz, la 08 septembrie 2020, televiziunea BTV a depus

declarația privind politica editorială pentru campania electorală la alegerile

prezidențiale din 01 noiembrie 2020. Drept urmare, Colegiul a menționat că deși

furnizorii de servicii media regionali nu sunt obligați, dar au dreptul să organizeze

dezbateri electorale, este la discreția Consiliul Audiovizualului să inițieze controlul

din oficiu, atât asupra furnizorilor de servicii media naționali, cât și a celor regionali.

Or, mijloacele de comunicare în masă oferă, pentru majoritatea votanților, informații

esențiale pentru opțiunea pe care și-o exprimă în cabina de vot. Astfel, o conduită

corectă a mass-media față de toate partidele politice și candidați, precum și o conduită

corectă a mass-media în prezentarea informațiilor care sunt relevante pentru opțiunile

electorale, sunt esențiale pentru asigurarea unor alegeri democratice, considerent din

care și furnizorii regionali care reflectă campania electorală de asemenea urmează a

fi monitorizați în vederea respectării legislației. La acest capitol fiind relevante și

7

prevederile art. 69 alin. (1) Cod electoral, potrivit căruia, radiodifuzorii, în cadrul

tuturor programelor lor, și mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorități

publice au obligația de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru și

imparțialitate în reflectarea alegerilor.

Referitor la cuantumul amenzii aplicate, instanța a specificat că comparativ cu

alte posturi care au fost sancționate cu amendă în sumă de 5000 lei, postul de

televiziune „BTV” a fost supus sancționării cu amendă în sumă de 10 000 lei – pentru

comiterea a două încălcări: și anume pentru faptul că postul de televiziune „BTV” nu

a asigurat prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în cadrul a 5

subiecte, precum și a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală –

circumstanță din care rezultă că au existat condiții de aplicare a unei sancțiuni

pecuniare mai dure, respectiv și amenda aplicată fiind mai mare.

Cu referire la argumentul reclamantei precum că la emiterea deciziei nr. 33/199

din 10 noiembrie 2020 a fost încălcat dreptul acesteia la libertatea de exprimare,

Colegiul a menționat că, deși dreptul la libera exprimare este un drept fundamental și

este asigurat atât prin prisma prevederilor legislației naționale, cât și a tratatelor

internaționale, acesta nu are un caracter absolut. Astfel, ținând cont de faptul că

transmisia serviciilor de programe reprezintă o activitate autorizată, desfășurarea

căreia este supusă reglementărilor audiovizuale, Codul serviciilor media audiovizuale

reglementează atât drepturile, cât și obligațiile furnizorului de servicii media pe

domeniul de referință. Astfel, conform art. 8 din Codul serviciilor media audiovizuale,

furnizorilor de servicii media aflați sub jurisdicția Republicii Moldova li se garantează

dreptul să decidă asupra conținutului emisiunilor și programelor, respectând

principiul de pluralitate a opiniilor în conformitate cu cadrul juridic și condițiile

expuse în licența de emisie. Pentru un proces electoral liber și just este necesar ca

furnizorii de servicii media să trateze cu obiectivitate toți concurenții și să depună

eforturi pentru a prezenta reportaje prompte, corect și nepărtinitoare legate de toate

evoluțiile politice și electorale esențiale. Totodată, în perioada electorală furnizorii de

servicii media au obligația să respecte și prevederile Codului electoral,

Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale în

mijloacele de informare în masă din Republica Moldova (aprobat de către Comisia

Electorală Centrală) și alte acte normative relevante în perioada electorală.

La 19 noiembrie 2020 SRL „TV Bălți”, reprezentată de avocatul Nicolae

Frumosu, a depus recurs nemotivat, iar la 20 noiembrie 2020 a depus recurs motivat,

împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei decizii noi de admitere a pretențiilor din

acțiune, inclusiv și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 156, 157-164, 172, 173-

178).

În motivarea recursului recurenta a invocat temeiurile de recurs prevăzute la art.

432 alin. (1), (2) lit.a), b), c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume

instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea, cât și a comis erori care au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Referitor la faptul că instanța nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată,

recurenta a menționat că în cererea de chemare în judecată a invocat prevederile art.

60 alin. (1) din Codul administrativ, care prevede că termenul general în care o

procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede

8

altfel. Codul serviciilor media audiovizuale nu prevede un termen pentru efectuarea

monitorizării din oficiu a radiodifuzorului. Prin urmare, în cazul controlului efectuat

din oficiu, urma a fi aplicat termenul prevăzut la art. 60 alin. (1) din Codul

administrativ, care a început a curge de la data de 01 octombrie 2020, data dispunerii

efectuării monitorizării. Astfel, la caz procedura administrativă de supraveghere și

control a durat 40 de zile, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a art. 60 din Codul

administrativ, ce conduce în mod cert la anularea actului administrativ contestat.

Recurenta a invocat că instanța inferioară nu s-a expus asupra acestor argumente

referitor la termene, cu toate că în cadrul dezbaterilor judecătorești a insistat asupra

încălcării termenului de efectuare a procedurii administrative. Din acest punct de

vedere, consideră că instanța de fond a omis să motiveze în mod corespunzător

hotărârea judecătorească, astfel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

Referitor la faptul că instanța a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată,

recurenta a menționat că SRL „TV Bălți” a fost sancționată pentru reflectarea

dezechilibrată a cocurenților electorali și neprezentarea principalelor puncte de vedere

aflate în opoziție, în cadrul a 5 subiecte. Consiliul Audiovizualului consideră aceste

fapte contrare cu art. 69 alin. (1) din Codul electoral, aceasta fiind încadrarea juridică

finală. Consideră recurenta că doar pretinsa faptă ilegală „reflectarea dezechilibrată a

concurenților electorali” poate fi considerată ca fiind contrară art. 69 alin. (1) din

Codul electoral, iar pentru fapta „neprezentarea principalelor puncte de vedere aflate

în opoziție, în cadrul a 5 subiecte”, autoritatea publică nu a prevăzut o încadrare

juridică distinctă. Însă încălcările prevederilor Codului electoral pot fi sancționate de

către Consiliul Audiovizualului doar reieșind din prevederile exprese și limitative

prevăzute în Codul serviciilor media audiovizuale. La caz însă intimatul a recurs la

interpretarea juridică extensivă eronată a prevederilor legale, pentru a încerca de a

încadra pretinsele fapte sancționabile ale recurentei în una dintre cele prevăzute la art.

84 alin. (3)-(10) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Remarcă recurenta că sancționarea pentru exercitarea dreptului la libertatea de

exprimare, în lipsa unei norme legale care permite acest lucru, reprezintă o încălcare

flagrantă a art. 10 CEDO.

Menționează recurenta că instanța de apel nu a luat în considerare că „BTV” este

un furnizor de servicii media regional, însă monitorizarea tematică a reflectării

campaniei electorale urma a fi efectuată față de furnizorii de servicii media naționali.

Cu toate că instanța de fond a identificat corect aplicabilitatea la caz a art. 70 alin.

(12) Cod electoral, aceasta însă a interpretat eronat prevederile articolului dat, astfel

aplicând norma dincolo de ipotezele la care se aplică. Făcând trimitere la

circumstanțele cazului, alegațiile instanței inferioare, precum că radiodifuzorii

urmează a fi monitorizați în campanie electorală, conform ar. 70 alin. (12) Cod

electoral, fără a argumenta pertinent acest lucru, instnța reprezintă o concluzie vădit

arbitrară care este în contradicție cu însăși art. 70 alin. (12) Cod electoral. Respectiv,

negarea din partea instanței a circumstanțelor și argumentelor cauzei, conduce la

încălcarea dreptului recurentului la un proces echitabil.

Invocă că anularea deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 25/161 din 01

octombrie 2020, prin care s-a dispus monitorizarea recurentului, va conduce în mod

automat, la anularea în parte a deciziei nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, prin care s-

a aplicat sancțiuni recurentului, ca urmare a monitorizării desfășurate.

9

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că, la caz, se contestă decizia Consiliului Audiovizualului care se

referă la reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflați sub jurisdicția

Republicii Moldova.

Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii

de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut

necesară și nu contravine principiilor prezentului cod, inclusiv la termenul de

depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești sunt aplicabile normele

Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt norme juridice speciale,

aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii

instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar

împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus de către SRL „TV Bălți”, reprezentată de avocatul

Nicolae Frumosu la 19 noiembrie 2020 este în termen, având în vedere că hotărârea

instanței de fond care se solicită a fi anulată a fost adoptată la 18 noiembrie 2020.

Totodată hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului la 19 noiembrie 2020 (f.d. 166, 167). Prin urmare și recursul motivat

depus de SRL „TV Bălți”, reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, la 20 noiembrie

2020 (f.d. 172, 173-178), este depus cu respectarea termenului legal.

La 20 noiembrie 2020 în adresa intimatului, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 20 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului, a depus referință pe marginea

recursului declarat, solicitând respingerea cererii de recurs depusă de SRL „TV Bălți”

și menținerea hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind

legală și întemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

10

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

11

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de către SRL „TV Bălți”, reprezentată de avocatul Nicolae

Frumosu, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Societatea Comercială „TV Bălți” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

12