3ra-1194/20 — contestarea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1194/20 — contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1194/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

DECIZIE

8 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursurile depuse de Asociația Obștească ,,Media Alternativă”

reprezentată de avocatul Vitalie Enachi și Întreprinderea cu Capital Străin ,,Reforma

Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Asociația Obștească ,,Media Alternativă” împotriva Consiliului Audiovizualului,

persoane terțe postul de televiziune ,,Primul în Moldova” - ,,Telesistem TV”

Societate cu Răspundere Limitată, postul de televiziune ,,TVR Moldova” -

Societatea Română de Televiziune (SRTV), postul de televiziune ,,NTV Moldova”

- Publicația Periodică ,,Exclusiv Media” Societate cu Răspundere Limitată, postul

de televiziune ,,Jurnal TV” - Întreprinderea cu Capital Străin ,,Reforma Art”

Societate cu Răspundere Limitată, postul de televiziune ,,Pro-TV Moldova” -

Întreprinderea cu Capital Străin ,,Pro Digital” Societate cu Răspundere Limitată și

postul de televiziune ,,TVB” - ,,TV Bălți” Societate cu Răspundere Limitată cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2020 AO ,,Media Alternativă” a depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ

împotriva Consiliului Audiovizualului, persoane terțe postul de televiziune ,,Primul

în Moldova” - ,,Telesistem TV” SRL, postul de televiziune ,,TVR Moldova” -

Societatea Română de Televiziune (SRTV), postul de televiziune ,,NTV Moldova”

- Publicația Periodică ,,Exclusiv Media” SRL, postul de televiziune ,,Jurnal TV” -

ÎCS ,,Reforma Art” SRL, postul de televiziune ,,Pro-TV Moldova” - ÎCS ,,Pro

Digital” SRL și postul de televiziune ,,TVB” - ,,TV Bălți” SRL cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil.

1

În motivarea acțiunii a indicat că AO „Media Alternativă” fondată la data de

13 martie 2017, este deținătoarea de licență pentru postul de televiziune TV8, fiind

furnizor de servicii media.

În perioada 2 octombrie - 15 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului în

conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii

Moldova, Codului electoral și Regulamentului privind reflectarea campaniei

electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare

în masă din Republica Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 4151 din 1 septembrie 2020, a decis prin decizia nr. 25/161 din 1 octombrie 2020,

monitorizarea tematică a furnizorilor de servicii media: „Moldova-1”, „Publika TV”,

„Prime”, „Primul în Moldova”, „TVR Moldova”, „Canal 2”, „Canal 3”, „TV8”,

„NTV Moldova”, „Jurnal TV”, „Pro TV Chișinău”, „BTV”, „RTR Moldova”,

„Televiziunea Centrală” și „Radio Moldova”, la capitolul reflectării campaniei

electorale la alegerile prezidențiale, pe perioada 4 noiembrie - 15 noiembrie 2020.

Astfel, în urma monitorizării efectuate de către Consiliul Audiovizualului au

fost întocmite următoarele rapoarte cu privire la alegerile prezidențiale din 1

noiembrie 2020 și respectiv 15 noiembrie 2020, după cum urmează:

a) raport privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale

electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea

campaniei electorale, emisiuni informative), inclusiv informația despre

spoturile de educație electorală/informare a alegătorilor la alegerile

prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din

Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru

perioada 2 octombrie - 11 octombrie 2020;

b) raport cu privire la rezultatele monitorizării modului de reflectare a campaniei

electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în cadrul

principalelor buletine de știri de către furnizorii de servicii media

audiovizuale, pentru perioada 2 octombrie - 15 octombrie 2020;

c) raport privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale

electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea

campaniei electorale, emisiuni informative), inclusiv informația despre

spoturile de educație electorală/informare a alegătorilor la alegerile

prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din

Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru

perioada 12 octombrie - 25 octombrie 2020;

d) raport privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale

electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea

campaniei electorale, emisiuni informative), inclusiv informația despre

spoturile de educație electorală/ informare a alegătorilor la alegerile

prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din

Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru

perioada 26 octombrie -30 octombrie 2020.

Reclamanta a arătat că în perioada 4 noiembrie - 13 noiembrie 2020, conform

Raportului de monitorizare efectuat de către Consiliul Audiovizualului, din volumul

total de subiecte difuzate de postul de televiziune „TV 8”, 31 de subiecte au fost cu

caracter social, politic și electoral. Conform datelor expuse în Raportul de

monitorizare efectuat de Consiliul Audiovizualului, în perioada 4 noiembrie - 13

2

noiembrie 2020, din volumul total de subiecte difuzate de postul de televiziune

„TV8” în buletinele de știri de la ora 19:00 (limba de difuzare română), 31 de știri

au fost cu caracter politic și electoral, în cadrul cărora au fost reflectați 2 concurenți

electorali, dintre care 1 desemnat de formațiunea politică PPPAS și președintele în

exercițiu (PREZ) în calitate de candidat independent.

Reclamanta a susținut că există o diferență accentuată dintre datele prezentate

de către Consiliul Audiovizualului și cele prezentate de către observatorii

internaționali independenți, la caz, OSCE - Misiunea Limitată BIDDO de observare

a alegerilor prezidențiale, turul doi, din 15 noiembrie 2020, prin care se atestă că:

„Rezultatele monitorizării mass-media de către MLOA BIDDO au arătat că Igor

Dodon a prevalat în majoritatea mass-media monitorizată, pe când diferențele mari

în tonul de mediatizare a reflectat polarizarea persistentă a mass-media. În

programele de știri și actualități ale cinci canale monitorizate, Igor Dodon a

beneficiat de mai multă mediatizare decât Maia Sandu, inclusiv la furnizorul public

de servicii media ,,Moldova 1”, care, de asemenea, i-a oferit lui Igor Dodon și o

mediatizare cu o conotație pozitivă. ,,NTV Moldova” a acordat Maiei Sandu o

mediatizare aproape exclusiv negativă (81 la sută) în știri, incluzând activitățile

candidatei din timpul funcțiilor guvernamentale deținute anterior și acuzații din

partea terților. Igor Dodon a beneficiat de o mediatizare predominant negativă la

,,Pro TV” (70 la sută) și o mediatizare neutră și negativă la ,,Jurnal TV” (46 și

respectiv 53 la sută). ,,Moldova 1”, ,,NTV Moldova” și ,,Prime TV” l-au favorizat

pe Igor Dodon prin mediatizare pozitivă (25, 44 și respectiv 17 la sută,). Maia Sandu

a beneficiat de 19 la sută de mediatizare pozitivă la TV8, în timp ce Igor Dodon a

beneficiat de 4 la sută”.

În opinia reclamantei, s-a accentuat o disonanță între rapoartele monitorizării,

deoarece monitorizarea acelorași media difuzori în aceleași condiții (mediatizării în

ora de vârf), ar fi trebuit să ofere aceleași rezultate. Mai mult, a specificat că însuși

observatorii internaționali au subliniat nedumerirea aplicării unor sancțiuni de către

Consiliul Audiovizualului, care sunt relevante cazului dat, în raport fiind menționat

că „sancțiunea care a aplicat-o Consiliul Audiovizualului a continuat monitorizarea

furnizorilor naționali de servicii media și la 12 noiembrie a amendat 13 canale TV

monitorizate pentru nerespectarea „principiilor echității, responsabilității,

echilibrului și imparțialității în mediatizarea alegerilor”. Amenzile au fost bazate pe

date de monitorizare ce au fost similare cu prima perioadă de monitorizare, când

Consiliul Audiovizualului a considerat că rezultatele sunt „în limitele normalității”.

În timp ce Consiliul Audiovizualului a acționat în cadrul legal, aplicarea sancțiunilor

nediferențiate la aproape două săptămâni după ziua alegerilor nu a asigurat o

supraveghere eficientă a mediatizării campaniei”.

A invocat că în conformitate cu art. 23 al Codului administrativ, autoritățile

publice competente acționează respectând principiul egalității și nediscriminării.

Autoritățile publice trebuie să trateze în mod egal persoanele aflate în situații

similare. Orice diferență de tratament trebuie justificată în mod obiectiv. Astfel,

aplicarea sancțiunii pentru postul de televiziune TV8 în coraport cu sancționarea

unor altor posturi, accentuează tratamentul diferențiat, indicând că ,,Moldova 1”,

,,NTV Moldova” și ,,Prime TV” l-au favorizat pe Igor Dodon prin mediatizare

pozitivă (25, 44 și respectiv 17 la sută).

3

La fel, a enunțat că în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Codul

serviciilor media, furnizorii de servicii media, furnizorii de servicii de platformă de

partajare a materialelor video și distribuitorii de servicii media poartă răspundere

pentru încălcarea legislației în domeniul audiovizualului în conformitate cu

prezentul articol și cu legislația în vigoare. Totuși, alin. (2) prevede criterii clare de

care urmează să țină cont Consiliul Audiovizualului, la aplicarea unei sancțiuni, și

anume pentru încălcarea prevederilor prezentului cod, Consiliul Audiovizualului

aplică sancțiuni stabilite individual, în funcție de gravitatea încălcării, de efectele

acesteia, precum și de frecvența încălcărilor comise în ultimele 12 luni, criterii de

care nu a ținut cont autoritatea publică la emiterea deciziei de sancționare.

De asemenea, a relevat că și art. 31 din Codul administrativ, prevede că actele

administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate, iar simpla descriere fără individualizarea faptei, nu poate calificată ca o

motivare suficientă.

A indicat că principiul constituțional al legalității impune diferențierea

pedepselor stabilite pentru încălcarea legii. Astfel, a declarat că și Curtea

Constituțională a statuat că individualizarea legislativă nu este suficientă în atingerea

scopului legii contravenționale atât timp cât nu este posibilă realizarea

individualizării judiciare. Prin individualizarea legală, legislatorul trebuie să ofere

judecătorului competența de stabilire a pedepsei în anumite limite predeterminate -

minimul și maximul special al pedepsei, precum și să prevadă, pentru același

judecător, instrumentele care să-i permită alegerea și determinarea unei sancțiuni

concrete, în raport cu particularitățile faptei și cu persoana care a comis o

contravenție sau o infracțiune.

În această privință, a indicat că fără a ține cont de criteriile stabilite de lege și

fără a individualiza sancțiunea în raport cu fapta comisă, Consiliul Audiovizualului

a aplicat tuturor furnizorilor în general, aceeași sancțiune, pe când, Curtea a statuat

că ,,sancțiunea de drept contravențional, fiind o consecință a răspunderii

contravenționale, trebuie să fie strict individualizată adaptată cantitativ și calitativ la

gravitatea faptei și persoana făptuitorului”, astfel că criteriile generate de

individualizare a sancțiunii sunt expuse exhaustiv în prevederile art. 84 alin. (2) din

Codul serviciilor media.

A arătat că acest fapt a fost enunțat și de către observatorii internaționali care

au menționat că „Consiliul Audiovizualului a continuat monitorizarea furnizorilor

naționali de servicii media, dar aplicarea de către acesta a sancțiunilor nediferențiate

la aproximativ două săptămâni după primul tur nu a asigurat o supraveghere eficientă

a mediatizării campaniei. Spre deosebire de primul tur, Igor Dodon și-a exprimat

dorința de a participa la o dezbatere televizată cu Maia Sandu, însă ultima a refuzat

această propunere. Numeroase programe politice și interviuri dedicate alegerilor au

oferit informații cu privire la candidați, deși nu toate programele au demonstrat un

pluralism de opinii. Rezultatele monitorizării mass-media de către MLOA BIDDO

au arătat că mediatizarea lui Igor Dodon a prevalat în majoritatea mass-media

monitorizată, pe când diferințele mari în tonul de mediatizare au reflectat polarizarea

persistentă a mass-media”.

Reclamanta AO „Media Alternativă” a solicitat anularea deciziei Consiliului

Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea

rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii

4

media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al

alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-15

noiembrie 2020”, în partea aplicării sancțiunii pecuniare în privința AO ,,Media

Alternativă”.

La 2 decembrie 2020 AO „Media Alternativă” a depus cerere de concretizare a

acțiunii, solicitând anularea pct. 5 și parțial pct. 10 din decizia Consiliului

Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea

rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii

media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al

alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-15

noiembrie 2020”, în partea aplicării sancțiunii pecuniare în privința AO ,,Media

Alternativă”.

În motivarea cererii a indicat că din textul deciziei nr. 35/215 din 23 noiembrie

2020 a Consiliului Audiovizualului, rezultă faptul că au fost atestate încălcări de la

prevederile art. 69 alin. (1) din Codul electoral și pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la

Licența de emisie, fapt pentru care AO ,,Media Alternativă” a fost sancționat, cu

amendă.

Astfel, a menționat cu referire la prevederile art. 84 alin. (1), art. 84 alin. (3) lit.

b), art. 84 alin. (6) lit. e), 84 alin. (7) lit. g) din Codul serviciilor media audiovizuale,

că legislatorul a stabilit expres răspunderea pe care o poartă furnizorii de servicii

media și distribuitorii de servicii media pentru încălcarea legislației în domeniul

audiovizualului. În acest sens, a susținut că, Codul serviciilor media audiovizuale

stabilește faptul sancționării furnizorilor de servicii, în cazuri concrete și anume

pentru nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (2), (6) și (11), art. 70 alin. (3) - (5) și

art. 70 alin. (9) și (10) din Codul electoral.

Reclamanta a arătat că deși prin actul administrativ a fost sancționată pentru

încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral, faptul dat, prin prisma

art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale, nu este prevăzut ca o modalitate

concretă de aplicare a pedepsei pentru încălcarea enunțată, având în vedere că

aceasta nu este privită ca fiind o încălcare pasibilă aplicării de amendă, legislatorul

stabilind în mod expres cazurile și situațiile legale în care poate fi aplicată amenda.

Respectiv, a menționat că sancțiunea a fost aplicată AO ,,Media Alternativa”,

pentru încălcarea unei norme legale, fără însă, ca Codul serviciilor media

audiovizuale al Republicii Moldova să prevadă în concret ce sancțiune urmează a fi

aplicată, nefiind prevăzută sancțiunea aplicării amenzii pentru încălcarea

prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral.

Ca urmare, în contextul celor expuse a considerat că actul administrativ

contestat este pasibili anulării.

Totodată, a indicat că un alt temei legal pentru sancționarea AO ,,Media

Alternativă”, a servit încălcarea prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației

de retransmisiune, fapt pentru care, în baza art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor

media audiovizuale, reclamantei i-a fost aplicată amendă.

Astfel, a relatat că potrivit art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media

audiovizuale, se sancționează cu amendă de la 5000 de lei la 10000 de lei furnizorii

de servicii media și distribuitorii de servicii media care au comis următoarele

încălcări: transmisiunea/retransmisiunea serviciilor media audiovizuale cu

încălcarea prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației de retransmisiune.

5

A declarat că din sensul deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 35/215 din 23

noiembrie 2020, rezultă că autoritatea publică a constatat că în perioada de raport 4

-13 noiembrie 2020, în cadrul principalelor buletine de știri difuzate de postul de

televiziune „TV 8” s-a atestat, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația

mediatizării, o reflectare dezechilibrată a concurenților electorali. Totuși, a

menționat că urmează a fi reținute ca relevante prevederile art. 69 alin. (5) Cod

electoral, care stabilesc că în perioada electorală, radiodifuzorii și mijloacele de

informare în masă scrise vor face distincție clară în materialele lor jurnalistice între

exercitarea funcțiilor oficiale și activitatea electorală a persoanelor care nu cad sub

incidența art. 13 alin. (3).

A susținut că după cum rezultă din concluziile Consiliului Audiovizualului, la

monitorizarea timpului oferit candidaților, nu a fost făcută distincția între cele două

aspecte, exercitarea funcțiilor oficiale și activitatea electorală, deși reclamanta a

menționat în scrisoarea adresată Consiliului Audiovizualului, că, acestea au fost

separate, în vederea respectării cerințelor legale.

Reclamanta a considerat că motivarea expusă de Consiliul Audiovizualului,

este subiectivă, contrară constatărilor din rapoartele de monitorizare efectuate de

instituțiile abilitate, și ca rezultat afectează dreptul AO ,,Media Alternativă”, adică a

presei, la publicare de informații și la libertatea de exprimare, precum și dreptul

publicului la informare, ceea ce este contrar prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) din

Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010.

La fel, a menționat că contrar prevederilor art. 118 alin. (1) Cod administrativ,

decizia Consiliului Audiovizualului nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020 nu este

motivată. Astfel, a subliniat că o altă garanție care a fost încălcată de către Consiliul

Audiovizualului, o constituie și obligația de motivare a hotărârilor, această obligație

reprezentând o garanție a respectării legalității și transparenței decizionale a

autorității publice, dar și pentru garantarea drepturilor reclamantului la apărare și la

un recurs efectiv. A susținut că motivarea hotărârii Consiliului presupune obligația

de a face cunoscute elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și

aprecierea legalității deciziei sale, iar această exigență trebuie realizată într-un mod

suficient de detaliat, prin indicarea în decizie a motivelor pentru care Consiliul a

ajuns la concluzia încălcării de către reclamant a legislației și necesitatea aplicării

amenzii. Or, reclamanta a enunțat că în lipsa motivării explicite a deciziei Consiliului

Audiovizualului nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020, inclusiv asupra motivelor expuse

în scrisoarea nr. 41 din 23 noiembrie 2020, posibilitatea atacării acesteia în justiție

devine iluzorie, în condițiile în care instanța de judecată nu poate specula asupra

motivelor care au determinat Consiliul să ia această decizie.

La 26 noiembrie 2020 ÎCS ,,Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, a depus cerere cu privire la intervenirea principală în acțiunea

înaintată de către AO „Media Alternativă”, solicitând anularea pct. 7 și parțial pct.

10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu

privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale

unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei

electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie

2020, în perioada: 4-15 noiembrie 2020”, în partea referitoare la postul ,,Jurnal TV”

și ÎCS ,,Reforma Art” SRL.

6

Prin încheierea din 27 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată cererea ÎCS ,,Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel privind intervenirea principală în acțiunea de contencios administrativ

înaintată de către AO „Media Alternativă”.

Prin decizia din 1 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul depus de ÎCS ,,Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel

și s-a menținut încheierea din 27 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea depusă

de AO ,,Media Alternativă” împotriva Consiliului Audiovizualului, persoane terțe

postul de televiziune ,,Primul în Moldova” - ,,Telesistem TV” SRL, postul de

televiziune ,,TVR Moldova” - Societatea Română de Televiziune (SRTV), postul de

televiziune ,,NTV Moldova” - Publicația Periodică ,,Exclusiv Media” SRL, postul

de televiziune ,,Jurnal TV” - ÎCS ,,Reforma Art” SRL, postul de televiziune ,,Pro-

TV Moldova” - ÎCS ,,Pro Digital” SRL și postul de televiziune ,,TVB” - ,,TV Bălți”

SRL cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La 3 decembrie 2020, AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie

Enachi, a depus recurs împotriva hotărârii din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 4 decembrie 2020 a depus recurs suplimentar.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A declarat cu referire la prevederile art. 84 alin. (1), art. 84 alin. (3) lit. b), art.

84 alin. (6) lit. e), 84 alin. (7) lit. g) din Codul serviciilor media audiovizuale, că

legislatorul a stabilit expres răspunderea pe care o poartă furnizorii de servicii media

și distribuitorii de servicii media pentru încălcarea legislației în domeniul

audiovizualului, iar în acest sens, a susținut că, Codul serviciilor media audiovizuale

stabilește faptul sancționării furnizorilor de servicii, în cazuri concrete și anume

pentru nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (2), (6) și (11), art. 70 alin. (3) - (5) și

art. 70 alin. (9) și (10) din Codul electoral.

Sub pretextul dat, a reiterat că deși prin actul administrativ contestat, AO

,,Media Alternativă” a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1)

din Codul electoral, faptul dat, prin prisma art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, nu este prevăzut ca o modalitate concretă de aplicare a pedepsei pentru

încălcarea enunțată.

La fel, a susținut că motivarea expusă de Consiliul Audiovizualului, este

subiectivă și contrară constatărilor din rapoartele de monitorizare efectuate de

instituțiile abilitate, ca rezultat afectând dreptul AO ,,Media Alternativă”, adică a

presei, la publicare de informații și la libertatea de exprimare, precum și dreptul

publicului la informare, ceea ce în opinia recurentei este contrar prevederilor art. 4

alin. (1) și (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie

2010, art. 31 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, precum și art. 10 din

Convenție.

În special, AO ,,Media Alternativă” a reiterat că o altă garanție, care a fost

încălcată de către Consiliul Audiovizualului, o constituie și obligația de motivare a

hotărârilor, care reprezintă o condiție de legalitate a actului administrativ conform

art. 118 alin. (1) Cod administrativ, pe când decizia Consiliului Audiovizualului nr.

7

35/215 din 23 noiembrie 2020 nu este motivată, cu toate că această obligație este

necesară în vederea respectării legalității și transparenței decizionale a autorității

publice, dar și pentru garantarea drepturilor reclamantului la apărare și la un recurs

efectiv.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 2 decembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

în sensul formulat.

La 7 decembrie 2020, AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul

Vitalie Enachi, a depus cerere de completare a recursului, în care a indicat

suplimentar că, conform proiectului de Lege cu privire la modificarea și completarea

Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, votat în prima lectură, s-a

propus completarea art. 84 alin. (5) cu o nouă literă m) cu următorul cuprins:

nerespectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral, de unde rezultă că la

data emiterii deciziei contestate, AO ,,Media Alternativă” a fost sancționată în lipsa

unei prevederi legale.

La 3 decembrie 2020 ÎCS ,,Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, a depus recurs împotriva hotărârii din 2 decembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, iar la 4 decembrie 2020 a depus recurs suplimentar.

În susținerea recursului a indicat că până la începerea judecării cauzei în fond,

a depus cerere de alăturare la acțiunea reclamantei, solicitând admiterea acesteia

concomitent cu acțiunea de bază, însă prima instanță în hotărârea adoptată nu a făcut

nicio referire la cererea depusă și nici nu a menționat despre admiterea sau

respingerea pretențiilor înaintate.

Astfel, a susținut că pe parcursul judecării cauzei a evocat gravele abateri de la

cadrul legal în vigoare admise de către intimat, care afectează în totalitate legalitatea

actului administrativ contestat.

Recurenta a solicitat examinarea recursului în ședință publică cu admiterea lui,

casarea hotărârii din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de AO ,,Media

Alternativă”, cu anularea actului administrativ contestat, inclusiv în partea ce se

referă la postul ,,Jurnal TV” și ÎCS ,,Reforma Art” SRL.

La 7 decembrie 2020 ÎCS ,,Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, a depus cerere suplimentară la recurs, în care la fel a indicat despre

existența proiectului de Lege cu privire la modificarea și completarea Codului

serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, prin care s-a propus completarea art. 84

alin. (5) cu o nouă literă m) cu următorul conținut: nerespectarea prevederilor art. 69

alin. (1) din Codul electoral, reiterând astfel că a fost sancționată în lipsa unei

prevederi legale.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că, la caz, se contestă decizia Consiliului Audiovizualului emisă în

conformitate cu prevederile Codului electoral.

8

Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești

sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt

norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau

subiecți strict determinați.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Din actele cauzei rezultă că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

în data de 2 decembrie 2020. Astfel, recursul depus de către AO ,,Media Alternativă”

reprezentată de avocatul Vitalie Enachi la 3 decembrie 2020, este în termen.

Prin referința din 4 decembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a solicitat

declararea recursului depus de AO ,,Media Alternativă”, ca inadmisibil.

Prin referința din 4 decembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a solicitat

respingerea recursului depus de AO ,,Media Alternativă”, ca neîntemeiat.

Prin referința din 4 decembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a solicitat

respingerea recursului depus de ÎCS ,,Reforma Art” SRL, ca neîntemeiat.

Prin referința din 7 decembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a solicitat

respingerea cererilor de recurs depuse de către AO ,,Media Alternativă” și ÎCS

,,Reforma Art” SRL, cu menținerea hotărârii din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursurilor, le-a numit pentru judecare în

complet din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul depus de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi,

a casa integral hotărârea primei instanțe și a emite o nouă hotărâre, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

9

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În condițiile art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, articolul 17 din Codul administrativ prevede că drept vătămat

este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere

prin activitate administrativă.

La cazul dedus judecății, reclamanta AO ,,Media Alternativă”, revendică

apărarea pe calea controlului judecătoresc a unui drept în sensul art. 17 Cod

administrativ, și anume, dreptul la libertatea de exprimare, pretins a fi lezat prin

decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la

examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori

de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II

al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-

15 noiembrie 2020”.

Astfel, din materialele dosarului rezultă că prin acțiunea depusă în ordinea

contenciosului administrativ, AO „Media Alternativă” a solicitat anularea pct. 5 și

parțial pct. 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie

2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de

știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării

campaniei electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15

noiembrie 2020, în perioada: 4-15 noiembrie 2020”, în partea aplicării sancțiunii

pecuniare în privința AO ,,Media Alternativă”.

Judecând cauza în limitele competenței stabilite de art. 191 alin. (3) Cod

administrativ și art. 72 alin. (3) Cod electoral, prima instanță – Curtea de Apel

Chișinău a conchis asupra netemeiniciei acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de judecată cu referire la

prevederile art. 219 alin. (1), 220 alin. (1), 93 Cod administrativ, a concluzionat că

afirmațiile reclamantei AO ,,Media Alternativă” privind ilegalitatea actului

administrativ individual defavorabil în partea contestată nu au suport probator.

În acest sens, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, prima

instanță a stabilit că Consiliul Audiovizualului la adoptarea deciziei nr. 35/215 din

23 noiembrie 2020, în partea ce se referă la sancționarea AO „Media Alternativă”,

și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu scopul prevăzut de Constituția

Republicii Moldova, Codul serviciilor media audiovizuale și Codul electoral, și nu

a comis careva încălcări, iar actul administrativ contestat a fost emis atât cu

respectarea normelor procedurale, cât și cu respectarea normelor materiale, fapt ce

denotă lipsa temeiurilor legale de a dispune anularea acestuia.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că Consiliul

Audiovizualului a emis legal actul administrativ contestat - decizia 35/215 din 23

10

noiembrie 2020, ajungând la concluzie justă că furnizorul de servicii media

audiovizuale TV8, în perioada monitorizată 4 - 13 noiembrie 2020, în cadrul

principalelor buletine de știri difuzate, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin

conotația mediatizării a admis reflectarea dezechilibrată a concurenților electorali,

acțiuni care au dus la încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral,

servind ca temei de aplicare a sancțiunii.

Prin urmare, instanța de judecată a reținut și faptul că prin decizia nr. 33/199

din 10 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a sancționat AO „Media

Alternativă”, fondatoarea postului de televiziune „TV 8”, cu amendă în mărime de

5 000 de lei, pentru încălcarea pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la licența de emisie,

decizie care este definitivă și irevocabilă, motiv pentru care Consiliul

Audiovizualului la stabilirea sancțiunii întemeiat a reținut prevederile art. 84 alin.(6)

lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, care prevede că, se sancționează cu

amendă de la 10000 de lei la 15000 de lei furnizorii de servicii media și distribuitorii

de servicii media care au comis următoarele încălcări: comiterea repetată a

încălcărilor prevăzute la alin.(5) din prezentul articol, cu excepția art.19 alin.(2).

Totodată, cu referire la art. 10 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prima instanță a considerat

neîntemeiat argumentul reclamantei precum că prin decizia de sancționare, i se

încalcă dreptul la libertatea de exprimare.

Instanța de judecată a relevat că transmisia serviciilor de programe reprezintă

o activitate autorizată, desfășurarea căreia este supusă în prim plan reglementărilor

audiovizuale, care reglementează atât drepturile, cât și obligațiile furnizorului de

servicii media pe domeniul de referință, iar în perioada electorală furnizorii de

servicii media au obligația să respecte și prevederile Codului electoral, precum și ale

Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale în

mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, cât și alte acte normative

relevante în perioada electorală.

Curtea de Apel Chișinău a respins argumentul reclamantei precum că actul

administrativ contestat urmează a fi anulat și din motivul încălcării procedurii de

emitere a acestuia, întrucât decizia nu are motivarea completă, așa cum prevede art.

118 alin. (3) Cod administrativ, menționând în acest sens că în circumstanțele în care

în pct. 23 al deciziei contestate, este indicat expres că „motivațiile privind rezultatele

votării sunt înscrise în procesul-verbal al ședinței Consiliului Audiovizualului din

23 noiembrie 2020, parte integrantă a prezentei decizii”, iar însuși în conținutul

deciziei sunt descrise circumstanțele care au dus la aplicarea sancțiunii, reclamanta

nu poate să pretindă că motivarea lipsește.

Prin urmare, generalizând circumstanțele cauzei în coraport cu normele legale

aplicabile speței, prima instanță a conchis asupra necesității adoptării unei soluții de

respingere a acțiunii în contestare depuse de AO „Media Alternativă”.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii ca fiind

rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv

din care actul judecătoresc de dispoziție nu poate fi menținut.

În temeiul art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul

11

și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Reglementări similare se conțin și în art. 219 alin. (1) Cod administrativ, care

stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu art. 220 alin. (1) Cod administrativ, obținerea probelor în

procedura contenciosului administrativ are loc conform art.87–93. Iar prin prisma

art. 93 alin. (1) Cod administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își

întemeiază pretenția.

Astfel, după cum rezultă din materialele dosarului, prin pct. 5 și 10 din decizia

Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la

examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori

de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II

al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-

15 noiembrie 2020”, pentru încălcarea repetată a pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la

Licența de emisie seria AC 000800 din 26 februarie 2018, în conformitate cu art. 84

alin. (6) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, AO „Media Alternativă”

fondatoarea postului de televiziune ,,TV 8”, a fost sancționată cu amendă în mărime

de 10 000 lei, iar în conformitate cu art. 84 alin. (11) și (12) din Codul serviciilor

media audiovizuale, AO „Media Alternativă” a fost obligată să difuzeze textul

sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea

sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din

care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media

audiovizuale generaliste și/sau de știri.

Conținutul deciziei nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 denotă că în cadrul

ședinței publice din 2 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a decis, prin

consens, monitorizarea principalelor buletine de știri ale posturilor de televiziune:

„Moldova-1”, „Publika TV”, „Prime”, „Primul în Moldova”, „TVR Moldova”,

„Canal 2”, „Canal 3”, „TV8”, „NTV Moldova”, „Jurnal TV”, „Pro TV Chișinău”,

„BTV”, „RTR Moldova”, „Televiziunea Centrală” și „Radio Moldova”, la capitolul

reflectării campaniei electorale în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor

prezidențiale stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020.

Prin urmare, în perioada de raport 4 noiembrie - 13 noiembrie 2020, rezultatele

monitorizării au atestat că furnizorii de servicii media supuși monitorizării au

difuzat, în total 443 de materiale, în cadrul cărora au fost reflectați concurenții

electorali în cel deal doilea tur al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii

Moldova din 15 noiembrie 2020. Cele mai multe subiecte cu caracter politic și

electoral au fost difuzate de postul de televiziune „Jurnal TV” (59 de subiecte), urmat

de „PRO TV Chișinău” (48 de subiecte), „Moldova-1” (38 de subiecte), „TVR

Moldova” și „Primul în Moldova” (câte 36 de subiecte fiecare), „NTV Moldova”

(34 de subiecte), „TV 8” (31 de subiecte), „Prime” (28 de subiecte), „Canal 2” (23

de subiecte), „BTV” (21 de subiecte), „Radio Moldova” (19 subiecte), „RTR

Moldova”, „Publika TV” și „Canal 3” (câte 18 subiecte fiecare) și „Televiziunea

Centrală (16 subiecte).

Referitor la postul de televiziune „TV 8”, Consiliul Audiovizualului a constatat

la capitolul ,,Concurenți electorali” faptul că ,, în perioada 4 - 13 noiembrie 2020,

12

din volumul total de subiecte difuzate de postul de televiziune „TV8” în buletinele

de știri de la ora 19:00 (limba de difuzare: română), 31 de știri au fost cu caracter

politic și electoral, în cadrul cărora au fost reflectați 2 concurenți electorali, dintre

care 1 desemnat de formațiunea politică PPPAS și președintele în exercițiu (PREZ)

în calitate de candidat independent. Din timpul alocat concurenților electorali cea

mai mare pondere de reflectare a avut-o Igor Dodon (CI) - 65,3% (24 min, 40 sec.),

urmat de Maia Sandu (PPPAS) - 32% (12 min, 06 sec.), iar cea mai mică pondere

de reflectare a avut Igor Dodon (PREZ) - 2,7% (01 min, 01 sec.). Conotația

reflectării concurenților electorali în cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcția

de președinte al Republicii Moldova în cadrul buletinelor de știri ale postului de

televiziune „TV8” a fost într-o tonalitate, în general, neutră și, nesemnificativ,

pozitivă. Totodată, CI Igor Dodon a fost mediatizat cel mai mult în conotație

negativă, comparativ cu Maia Sandu (PPPAS), care a fost mediatizată

nesemnificativ negativ. PREZ Igor Dodon a avut o tonalitate a reflectării neutră.

Concurenții electorali, între care și activitatea președintelui în exercițiu (PREZ), au

fost reflectați atât prin intervenții directe, cât și apariții indirecte, per general

prevalând aparițiile indirecte.”. La capitolul ,,Subiecți electorali”, Consiliul

Audiovizualului a stabilit că ,,volumul total de timp acordat subiecților politici a

constituit 01 oră, 00 min, 44 sec, dintre care cel mai mult timp de reflectare au avut

partidele politice - 35 min, 03 sec. (57,71%), urmate de CI Igor Dodon - 24 min, 40

sec (40,61%) și PREZ Igor Dodon - 01 min, 01 sec (01,68%). Din timpul alocat

subiecților politici, cea mai mare pondere de reflectare a avut CI - 40,6% (24 min,

40 sec), urmat de PPPAS - 37% (22 min, 27 sec), PSRM - 20,7% (12 min, 36 sec),

iar cea mai mică pondere de reflectare a avut PREZ - 1,7% (01 min, 01 sec).

Conotația reflectării subiecților politici în cadrul buletinelor de știri ale postului de

televiziune „TV8” a fost într-o tonalitate, în general, neutră și, nesemnificativ,

negativă. Totodată, CI Igor Dodon a fost mediatizat cel mai mult în conotație

negativă, comparativ cu Maia Sandu (PPPAS), care a fost mediatizată

nesemnificativ negativ. O conotație negativă a reflectării a avut și PSRM, iar PREZ

Igor Dodon a avut o tonalitate a reflectării neutră. Subiecții politici, între care și

activitatea președintelui în exercițiu (PREZ), au fost reflectați atât prin intervenții

directe, cât și apariții indirecte, per general prevalând aparițiile indirecte. Raportul

gender, conform datelor diagramei, atestă o pondere de reflectare a bărbaților în

proporție de 72,6% (38 min, 30 sec.), iar cea a femeilor - de 27,4% (14 min, 31 sec).

În perioada 4-13 noiembrie 2020, postul de televiziune „TV8” a asigurat

accesibilitatea persoanelor cu deficiențe de auz prin interpretarea în limbaj mimico-

gestual a buletinelor de știri de la ora 07:10. Urmare a monitorizării s-a atestat că în

modul de reflectare al celui de-al doilea tur al campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 15 noiembrie 2020 în cadrul principalului buletin informativ din

perioada 4-15 noiembrie 2020, postul de televiziune „TV 8” a admis incitare la ură

în subiectul „Miting „socialist” în plină pandemie”, difuzat la data de 13 noiembrie

2020 (ora difuzării: 19:03:28), cu următorul conținut: ,,În plină pandemie, sute de

simpatizanți ai PSRM au organizat un miting în centrul capitalei, în susținerea

candidatului Igor Dodon. Reporterul menționează că în fața mulțimii și-a făcut

apariția și Igor Dodon. Reprezentanții Serviciului Protecție și Pază de Stat au fost

surprinși chiar și pe clădirea teatrului, nu au lipsit amenințările la adresa

oponenților acestuia. „Vedeți ce fac oponenții noștri? Ei au întrecut toate liniile

13

roșii. Noi nu i-am atins, până la 1 noiembrie, nu i-am criticat și nici nu le-am

pomenit numele, dar ei au întrecut măsura. Până nu primesc peste bot, nu înțeleg.

Pentru asta trebuie să fim duri ”, a declarat Igor Dodon ”.

Totodată, Consiliul Audiovizualului a indicat în decizia nr.35/215 din 23

noiembrie 2020, că ,,în perioada de raport 4-13 noiembrie 2020, în cadrul

principalelor buletine de știri difuzate de postul de televiziune „TV 8” s-a atestat,

atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația mediatizării, o reflectare

dezechilibrată a concurenților electorali”.

În așa fel, Consiliul Audiovizualului a constatat în acțiunile postului de

televiziune „TV 8”, încălcări de la prevederile art. 69 alin. (1) din Codul Electoral,

conform căruia radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor, și mijloacele de

informare în masă scrise fondate de autorități publice au obligația de a respecta

principiile de echitate, responsabilitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea

alegerilor, precum și ale pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la Licența de emisie, potrivit

cărora titularul licenței se obligă în cazul reflectării campaniilor electorale și

referendumurilor, să respecte prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al

Republicii Moldova, ale Codului electoral, ale Regulamentului privind reflectarea

campaniei electorale/referendumului în mijloacele de informare în masă, aprobat de

Comisia Electorală Centrală, și ale Declarației interne privind politica editorială

privind reflectarea campaniei electorale/referendumului, aprobată de CA.

Totodată, la emiterea deciziei nr.35/215 din 23 noiembrie 2020, Consiliul

Audiovizualului a specificat că prin decizia nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020,

Consiliul Audiovizualului a sancționat AO „Media Alternativă”, fondatoarea

postului de televiziune „TV 8”, cu amendă în mărime de 5 000 de lei, pentru

încălcarea pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la Licența de emisie.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

analizând conținutul deciziei contestate în raport cu normele de drept material și

procesual, cât și argumentele invocate de părți, constată că aceasta este pasibilă

anulării din considerentele ce succed.

Astfel, este de menționat că acțiunea înaintată de către reclamanta AO „Media

Alternativă” reprezintă o acțiune în contestare în conformitate cu prevederile art.

206 alin. (1) lit. a) Codul administrativ. Or, obiectul acțiunii în contestare rezidă în

faptul că reclamanta urmărește pe cale judiciară de a anula parțial actul administrativ

individual defavorabil.

În conformitate cu art. 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată în baza unei acțiuni

în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o

eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin

ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

În corespundere cu art. 1 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii

Moldova, licență de emisie este actul permisiv emis de către Consiliul

Audiovizualului prin care unui furnizor de servicii media, aflat în jurisdicția

Republicii Moldova, i se acordă dreptul de a difuza un anumit serviciu media

audiovizual linear.

Conform art. 8 alin. (1) din Codul serviciilor media audiovizuale, furnizorii de

servicii media au dreptul să decidă independent și liber asupra conținutului

14

serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu legislația privind serviciile media

audiovizuale și condițiile licenței de emisie.

În accepțiunea art. 51 alin. (1) din Codul electoral, concurenții electorali,

participă pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale

în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului și televiziunii,

finanțate de la buget.

În conformitate cu art. 69 alin. (1) din Codul electoral, radiodifuzorii, în cadrul

tuturor programelor lor, și mijloacele de informare în masă scrise fondate de

autorități publice au obligația de a respecta principiile de echitate, responsabilitate,

echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor.

Pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la Licența de emisie, reglementează că titularul

licenței se obligă în cazul reflectării campaniilor electorale și referendumurilor, să

respecte prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova,

ale Codului electoral, ale Regulamentului privind reflectarea campaniei

electorale/referendumului în mijloacele de informare în masă, aprobat de Comisia

Electorală Centrală, și ale Declarației interne privind politica editorială privind

reflectarea campaniei electorale/referendumului, aprobată de CA.

În condițiile art. 84 alin. (1) și (2) din Codul serviciilor media audiovizuale,

furnizorii de servicii media, furnizorii de servicii de platformă de partajare a

materialelor video și distribuitorii de servicii media poartă răspundere pentru

încălcarea legislației în domeniul audiovizualului în conformitate cu prezentul

articol și cu legislația în vigoare. Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod,

Consiliul Audiovizualului aplică sancțiuni stabilite individual, în funcție de

gravitatea încălcării, de efectele acesteia, precum și de frecvența încălcărilor comise

în ultimele 12 luni.

Din sensul alineatului (3) lit. b) al art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, se sancționează cu avertizare publică furnizorii de servicii media care

au comis prima încălcare a prevederilor stipulate la art. 70 alin. (2), (6) și (11) din

Codul electoral.

Totodată, conform alin. (6) lit. e) al aceluiași articol, se sancționează cu amendă

de la 10000 de lei la 15000 de lei furnizorii de servicii media și distribuitorii de

servicii media care au comis următoarele încălcări: nerespectarea prevederilor art.

69 alin.(5) și (6) și ale art.70 alin.(3)–(5) din Codul electoral.

Iar în corespundere cu art. 84 alin. (7) lit. g) din Codul serviciilor media

audiovizuale, se sancționează cu amendă de la 15000 de lei la 20000 de lei furnizorii

de servicii media și distribuitorii de servicii media care au comis următoarele

încălcări: g) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (9) și (10) din Codul electoral.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că din cuprinsul acestei reglementări legale rezultă expres răspunderea pe care

o poartă furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media pentru

încălcarea legislației în domeniul audiovizualului, fiind stipulate astfel cazurile

concrete de sancționare și anume pentru nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (2),

(6) și (11), art. 69 alin. (5)-(6), art. 70 alin. (3)-(5) și art. 70 alin. (9) și (10) din Codul

electoral.

În speță, este relevant că deși prin actul administrativ contestat, recurenta AO

„Media Alternativă” a fost sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1)

din Codul electoral, coroborat cu pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la Licența de emisie,

15

pentru faptul că ar fi admis incitarea la ură în subiectul „Miting „socialist” în plină

pandemie”, precum și pentru faptul că, prin volumul de timp acordat, cât și prin

conotația mediatizării s-a atestat o reflectare dezechilibrată a concurenților

electorali, acest temei nu este prevăzut de art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, ca o modalitate de aplicare a amenzii pentru încălcarea enunțată. Or,

art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale, stabilește posibilitatea sancționării

furnizorilor de servicii media în cazuri exprese, care nu pot fi completate în afara

unei stipulări legale.

Pe baza acestor considerații, instanța de recurs constată că abaterea de la

prevederile art. 69 alin. (1) din Codul electoral, nu constituie o încălcare pasibilă

răspunderii în conformitate cu art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale,

nefiind inclusă în competența Consiliului Audiovizualului ca temei de sancționare,

or, articolul 21 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Astfel, în acest sens este întemeiată afirmația recurentei AO „Media

Alternativă” cu referire la faptul că sancțiunea a fost aplicată în baza art. 69 alin. (1)

din Codul electoral, fără însă ca dispozițiile Codului serviciilor media audiovizuale

să prevadă în concret ce sancțiune urmează a fi aplicată pentru încălcarea respectivă.

Nu poate fi reținut nici argumentul primei instanțe cu referire la faptul că un alt

temei legal pentru sancționarea reclamantei AO „Media Alternativă” a servit

încălcarea prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației de retransmisiune, fapt

pentru care, în baza art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale,

i-a fost aplicată amendă.

Astfel, conform art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale,

se sancționează cu amendă de la 5000 de lei la 10000 de lei furnizorii de servicii

media și distribuitorii de servicii media care au comis următoarele încălcări:

transmisiunea/retransmisiunea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea

prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației de retransmisiune.

În acest sens, din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 35/215 din 23

noiembrie 2020, rezultă că autoritatea publică a constatat că în perioada de raport 4

- 13 noiembrie 2020, în cadrul principalelor buletine de știri difuzate de postul de

televiziune „TV 8” s-a atestat, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația

mediatizării, o reflectare dezechilibrată a concurenților electorali.

La acest capitol, urmează de menționat că potrivit art. 69 alin. (5) Cod electoral,

în perioada electorală, radiodifuzorii și mijloacele de informare în masă scrise vor

face distincție clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcțiilor oficiale

și activitatea electorală a persoanelor care nu cad sub incidența art. 13 alin. (3).

Față de această situație, recurenta a pretins că din concluziile Consiliului

Audiovizualului rezultă că la monitorizarea timpului oferit candidaților, nu a fost

făcută distincția între cele două aspecte: exercitarea funcțiilor oficiale și activitatea

electorală, deși, AO „Media Alternativă” a menționat în scrisoarea adresată

Consiliului Audiovizualului, că, acestea au fost separate, în vederea respectării

cerințelor legale.

În această ordine, completul reține că din materialele cauzei nu se confirmă

faptul admiterii de către AO „Media Alternativă” a încălcărilor legislației în

domeniul audiovizualului, ca urmare a sancționării în temeiul art.84 alin.(5) lit. f)

16

din Codul serviciilor media audiovizuale, or, intimatul nu a prezentat probe în sensul

art.93 Cod administrativ, ce ar confirma incontestabil admiterea de către AO „Media

Alternativă” a încălcărilor imputate în acest sens.

Respectiv, nu poate fi reținut nici argumentul Consiliului Audiovizualului

susținut de către prima instanță precum că la stabilirea sancțiunii, Consiliul

Audiovizualului întemeiat a reținut și prevederile art. 84 alin.(6) lit. d) din Codul

serviciilor media audiovizuale, care dispun sancționarea pentru comiterea repetată a

încălcărilor, or, după cum s-a constatat nu a fost dovedită admiterea repetată de către

AO „Media Alternativă” a încălcărilor imputate.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține și prevederile art.10 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, conform cărora orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica

informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de

frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de

radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Astfel, dreptul la libertatea de exprimare reprezintă unul dintre pilonii de bază

ai unei societăți democratice, iar o hotărâre nefavorabilă în cazul dat ca și consecință

a exprimării unei opinii este de natură să implice o încălcate a art. 10 al Convenției.

Completul notează că prin prisma art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele

de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în

considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Corespunzător, prevederile citate trebuie interpretate și aplicate în concordanță

cu jurisprudența Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, din care

reiese importanța deosebită a libertății presei în orice societate democratică. Cu toate

că libertatea nu este una absolută, ea implică unele restricții generate de necesitatea

protecției altor valori fundamentale, cum ar fi de exemplu dreptul la reputație,

demnitatea și onoarea persoanei. Totuși, protejarea acestora nu trebuie să fie

efectuată prin folosirea unor mijloace cu caracter disuasiv asupra activității

jurnaliștilor, fiind necesar a fi găsit acel echilibru prin care să se garanteze atât

libertatea de exprimare cât și alte drepturi concurente. Or, dreptul la libertatea de

exprimare este aplicabil nu numai în cazul unei „informații” sau „idei” care sunt

primite în mod favorabil sau privite ca inofensive sau ca o chestiune de indiferență

dar și cele care ofensează, șochează sau deranjează Statul sau orice parte a

comunității. Adițional, libertatea jurnalistică mai acoperă și posibile recurgeri la

exagerări sau chiar provocări (cazul De Haes and Gijsels versus Belgiei, hot. din

24.02.97).

La fel, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, statul garantează libertatea de exprimare a

mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească

informații de interes public decât în condițiile legii. Mass-media are sarcina de a

informa publicul asupra problemelor de interes public și de a efectua, în conformitate

cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în probleme de interes public. Pe

lângă garanțiile prevăzute la art.3, libertatea de exprimare a mass-mediei admite și

un anumit grad de exagerare sau chiar provocare, cu condiția să nu se denatureze

esența faptelor.

17

La rândul său, art. 28 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare

nr.64 din 23 aprilie 2010 reglementează că mass-media nu poartă răspundere

materială pentru preluarea cu bună-credință a relatărilor false cu privire la fapte

și/sau a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient, care vizează

chestiuni de interes public, dacă acestea: a) se conțin în comunicatele de presă ale

altor persoane decât autoritățile publice; b) se conțin în creațiile de autor, care nu pot

fi redactate, sau în emisiunile difuzate în direct; c) se conțin în declarațiile, scrise

sau verbale, ale altor persoane; d) au fost răspândite anterior de alte mass-media; e)

cad sub incidența altor cazuri stabilite de lege.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de recurs reține că,

libertatea de exprimare este un drept fundamental al individului, cu o aplicație

specifică în domeniul mass-media, ocrotit ca atare de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului prin art. 10 din Convenție, care oferă o protecție mai largă presei,

iar necesitatea limitării trebuie probată în mod convingător. De altfel, o presă

independentă este, întâi de toate, o presă liberă. Libertatea presei, este în primul rând,

libertatea exprimării și comunicării prin intermediul diferitelor medii, cum ar fi

mediul online și presa scrisă, fără interferențe din partea statului sau a diverselor

formațiuni politice. În acest sens, articolul 32 al Constituției Republicii Moldova

proclamă libertatea opiniei și a exprimării, astfel că oricărui cetățean îi este garantată

libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvânt,

imagine sau prin alt mijloc posibil. Presa, fiind un reprezentant al vocii națiunii,

trebuie să profite din plin de acest drept, fără a întâmpina restricții.

Cu toate acestea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ decelează că la emiterea deciziei nr. 35/215 din 23

noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului nu a ținut cont de prevederile și

principiile menționate. Or, deși intimatul invocă faptul că AO ,,Media Alternativă”

nu a fost sancționată pentru conținutul informației difuzate, dar pentru faptul că

campania electorală nu a fost reflectată în mod echilibrat, imparțial și responsabil cu

respectarea principiului de echitate, instanța de recurs reține că contrar susținerilor

acestuia, la emiterea deciziei nu s-a respectat libertatea de exprimare, care este un

drept primordial al furnizorului de servicii media.

Prin urmare, sunt neîntemeiate și reținerile Consiliului Audiovizualului precum

că în modul de reflectare al celui de-al doilea tur al campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 15 noiembrie 2020 în cadrul principalului buletin informativ din

perioada 4-15 noiembrie 2020, postul de televiziune „TV 8” a admis incitare la ură

în subiectul „Miting „socialist” în plină pandemie”, deoarece, abordarea enunțată

este subiectivă și afectează dreptul reclamantei, adică al presei, la publicare de

informații și la libertatea de exprimare, precum și dreptul publicului la informare.

De altfel, este de menționat că emisiunile date au avut loc în perioada campaniei

electorale, care reprezintă o problemă de interes public, iar îngrădirea/restrângerea

libertății de exprimare poate fi admisă doar în anumite condiții enumerate de lege.

Cu atât mai mult, informațiile difuzate de către furnizorul de servicii media, în

temeiul cărora a fost sancționat de către Consiliul Audiovizualului, nu sunt opiniile

sau părerile acestuia, dar sunt preluări ale declarațiilor persoanelor

publice/politicieni.

În acest context, legislația națională și anume art. 28 alin. (2) lit. c) Legea

privind libertatea de exprimare, exclude posibilitatea sancționării materiale a mass-

18

media pentru declarațiile altor persoane. Aceiași abordare, cu referire la

responsabilitatea mass-media pentru declarațiile terțelor persoane, o are și Curtea

Europeană, care indică că, sancționarea unui jurnalist pentru că a ajutat, în cadrul

unui interviu, la difuzarea unor declarații ce aparțin unei alte persoane afectează grav

contribuția presei la discutarea problemelor de interes general și nu poate fi acceptată

decât în situații în care există motive extrem de serioase pentru sancționarea

jurnalistului (Jersild v Danemarca, 1994 §35).

În consecință, ținând cont de calitatea persoanelor care au făcut declarațiile

preluate de reclamant și de contextul general în care au fost făcute aceste declarații

și anume perioada campaniei electorale, completul conchide că ingerința pârâtului

în dreptul reclamantului de a furniza publicului informații de interes general, așa

după cum au fost difuzate, nu este justificată, fiind astfel adusă atingere prevederilor

art. 10 din Convenție.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că decizia nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 a Consiliului

Audiovizualului, urmează a fi anulată și pentru faptul că autoritatea publică nu a

îndeplinit procedura de emitere a actului administrativ individual și anume cea de

motivare.

În această privință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 31 Cod administrativ,

actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (2) Cod administrativ, motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt

pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea

deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care

autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie

să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea

în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele

procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt - oportunitatea

emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar,

dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă

a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

Conform alin. (3) al aceluiași articol, motivarea completă este obligatorie, este

parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea

acestuia.

La fel, potrivit art. 120 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, un act administrativ

individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă motivarea deciziei luate,

inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror punere în aplicare se emite actul

administrativ.

În interpretarea normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează că motivarea unui act

administrativ individual presupune obligația autorității publice de a reflecta

elementele de fapt și de drept, în așa fel încât să fie înțeleasă legalitatea deciziei sale.

19

În speță, completul relevă că actul administrativ individual și anume decizia

nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 a Consiliului Audiovizualului, nu conține

motivarea completă, or, această exigență trebuie realizată într-un mod suficient de

detaliat, condiție care în speța dedusă judecății nu a fost respectată.

Prin urmare, se atestă că Consiliul Audiovizualului nu și-a exercitat dreptul

discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare se materializată

prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea procedurii

stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă

și ilegalitatea lui în fond.

Față de aceste considerente, argumentul Curții de Apel Chișinău precum că în

decizia contestată este indicat expres că „motivațiile privind rezultatele votării sunt

înscrise în procesul-verbal al ședinței Consiliului Audiovizualului din 23 noiembrie

2020, parte integrantă a prezentei decizii”, iar însuși în conținutul deciziei sunt

descrise circumstanțele care au dus la aplicarea sancțiunii, nu poate fi considerat în

sensul legalității actului administrativ contestat și corespunderii acestuia la cerințele

art. 31 și art. 118 Cod administrativ, or, motivarea completă a actului administrativ

individual este obligatorie, fiind parte integrantă a actului administrativ individual

și condiționează legalitatea acestuia.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ apreciază concluzia primei instanțe despre respingerea

acțiunii depuse de către AO ,,Media Alternativă”, ca fiind neîntemeiată și rezultată

din aplicarea greșită a normelor legale, și aceasta, deoarece actul administrativ

contestat este ilegal în fond, fiind emis contrar procedurii stabilite.

Circumstanțele descrise permit completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ să conchidă că, prima instanță, a interpretat și

a aplicat eronat prevederile legii, motiv din care hotărârea pronunțată, nu poate fi

menținută ca legală și întemeiată.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conducându-se de prevederile art. 224 alin. (1)

lit. a) din Codul administrativ, concluzionează că cererea de chemare în judecată

depusă de AO ,,Media Alternativă” este întemeiată și pasibilă de a fi admisă, cu

anularea pct. 5 și parțial a pct. 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215

din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării

principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la

capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit

pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-15 noiembrie 2020”, în partea

aplicării sancțiunii pecuniare în privința AO ,,Media Alternativă” și obligării

difuzării textului sancțiunii.

În ceea ce privește practica judiciară a Curții Supreme de Justiție, expusă într-

o cauză analogică (dosar nr. 3ra-1149/20), în care a fost pronunțată încheiere de

inadmisibilitate în defavoarea furnizorului de servicii media, completul relevă că

este corectă aplicarea și interpretarea normelor de drept material și procedural

descrisă în prezenta cauză. Cu atât mai mult, existența unei încheieri de

inadmisibilitate nu este o practică constantă, în situația în care o evoluție în timp a

jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei administrări a justiției, în măsura în

care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar putea împiedica orice modificare

20

sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin v. Turcia (MC) din 20 octombrie

2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr.

36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

În acest context, Curtea Europeană a notat că eventualitatea unor divergențe de

jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe

un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de divergențe

pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe, iar acest lucru nu se poate considera în sine

contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia

Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a subliniat că dezvoltarea unui consens

jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate faze

de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică (Nejdet

Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83). Jurisprudența nefiind imuabilă ci,

din contra, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției nu se

poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța jurisprudențială

(Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski, citată

anterior, pct. 38).

Cu referire la recursul depus de către ÎCS ,,Reforma Art” SRL, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că în

conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Astfel, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin.

(2) din Codul administrativ, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu

poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi

reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate atât la etapa examinării

admisibilității cererii de recurs, cât și la etapa examinării recursului.

În acest sens, completul învederează prin prisma art. 203 Cod administrativ, că

se consideră participanți la proces: părțile, persoanele atrase în proces de instanța de

judecată și alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

După cum denotă actele cauzei, la 26 noiembrie 2020 ÎCS ,,Reforma Art” SRL,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a depus cerere cu privire la intervenirea

principală în acțiunea înaintată de către AO „Media Alternativă”, solicitând anularea

pct. 7 și parțial pct. 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23

noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor

buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul

reflectării campaniei electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru

data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-15 noiembrie 2020”, în partea referitoare

la postul ,,Jurnal TV” și ÎCS ,,Reforma Art” SRL.

Astfel, urmează de menționat că prin încheierea din 27 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea ÎCS ,,Reforma Art” SRL,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel privind intervenirea principală în acțiunea

de contencios administrativ înaintată de către AO „Media Alternativă”, iar prin

decizia din 1 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul

21

depus de ÎCS ,,Reforma Art” SRL și a fost menținută încheierea din 27 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Cu trimitere la cele enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că ÎCS ,,Reforma Art” SRL, nu este în

drept să depună recurs împotriva hotărârii din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece cererea acesteia privind intervenirea principală în acțiunea de

contencios administrativ a fost respinsă, și drept urmare, ÎCS ,,Reforma Art” SRL

nu beneficiază nici de dreptul de a contesta hotărârea judecătorească pe căi ordinare

de atac.

Pentru motivele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de către ÎCS ,,Reforma Art” SRL.

Totodată, reieșind din considerentele menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul depus de AO ,,Media Alternativă”, a casa integral

hotărârea din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a emite o nouă hotărâre

prin care a admite cererea de chemare în judecată depusă de AO ,,Media Alternativă”

împotriva Consiliului Audiovizualului, persoane terțe postul de televiziune ,,Primul

în Moldova” - ,,Telesistem TV” SRL, postul de televiziune ,,TVR Moldova” -

Societatea Română de Televiziune (SRTV), postul de televiziune ,,NTV Moldova”

- Publicația Periodică ,,Exclusiv Media” SRL, postul de televiziune ,,Jurnal TV” -

ÎCS ,,Reforma Art” SRL, postul de televiziune ,,Pro-TV Moldova” - ÎCS ,,Pro

Digital” SRL și postul de televiziune ,,TVB” - ,,TV Bălți” SRL cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil, cu anularea pct. 5 și parțial

a pct. 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020

,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri

ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei

electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie

2020, în perioada: 4-15 noiembrie 2020” și anume în partea aplicării sancțiunii

pecuniare în privința AO ,,Media Alternativă” și obligării AO ,,Media Alternativă”

să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei

privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de

maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul

serviciilor media audiovizuale generaliste și/sau de știri.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2), 246 Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Asociația Obștească ,,Media Alternativă”

reprezentată de avocatul Vitalie Enachi.

Se casează integral hotărârea din 2 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și se emite o nouă hotărâre prin care:

22

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească

,,Media Alternativă” împotriva Consiliului Audiovizualului, persoane terțe postul de

televiziune ,,Primul în Moldova” - ,,Telesistem TV” Societate cu Răspundere

Limitată, postul de televiziune ,,TVR Moldova” - Societatea Română de Televiziune

(SRTV), postul de televiziune ,,NTV Moldova” - Publicația Periodică ,,Exclusiv

Media” Societate cu Răspundere Limitată, postul de televiziune ,,Jurnal TV” -

Întreprinderea cu Capital Străin ,,Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată,

postul de televiziune ,,Pro-TV Moldova” - Întreprinderea cu Capital Străin ,,Pro

Digital” Societate cu Răspundere Limitată și postul de televiziune ,,TVB” - ,,TV

Bălți” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil.

Se anulează pct. 5 și parțial pct. 10 din decizia Consiliului Audiovizualului

nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor

monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media

audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al alegerilor

prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-15 noiembrie

2020”, în partea aplicării sancțiunii pecuniare în privința Asociației Obștești ,,Media

Alternativă” și obligării Asociației Obștești ,,Media Alternativă” să difuzeze textul

sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea

sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din

care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media

audiovizuale generaliste și/sau de știri.

Se declară inadmisibil recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin

,,Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

23