3ra-1193/20 — contestarea in parte a deciziei

3ra-1193/20 — contestarea in parte a deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1193/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

DECIZIE

8 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,TV

Bălți”, reprezentată de avocatul Igor Pohila,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de

Societate cu Răspundere Limitată ,,TV Bălți” împotriva Consiliului

Audiovizualului cu privire la anularea în parte a actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care acțiunea în contestare depusă de Societate cu Răspundere Limitată ,,TV

Bălți” a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La data de 26 noiembrie 2020 Societatea cu Răspundere Limitată ,,TV

Bălți” (în continuare SRL ,,TV Bălți”) a depus în temeiul art. 72 și 73 Cod

electoral în Curtea de Apel Chișinău acțiune în contestare (cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ) împotriva Consiliului

Audiovizualului cu privire la anularea în parte a actului administrativ individual

defavorabil.

În motivarea acțiunii SRL ,,TV Bălți” a indicat că a fost fondată la data

de 8 iunie 2010, fiind deținătoarea de licență pentru postul de televiziune

„BTV”.

A invocat că în perioada 04 – 13 noiembrie 2020, direcția de monitorizare

TV a Consiliului Audiovizualului a monitorizat societatea privind reflectarea

campaniei prezidențiale, turul II de scrutin, iar din conținutul raportului s-a

atestat că în modul de reflectare al celui de-al doilea tur al campaniei electorale

la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020 în cadrul principalului buletin

1

informativ din perioada 04-15 noiembrie 2020, postul de televiziune „BTV” a

admis incitare la ură în subiectul „Miting socialist în plină pandemie”, difuzat la

data de 13 noiembrie 2020 (ora de difuzare 19:00:18).

Totodată, în perioada de raport 04-13 noiembrie 2020, în cadrul

principalelor buletine de știri difuzate de postul de televiziune ,,BTV” s-a atestat

că, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația mediatizării, o

reflectare dezechilibrată a concurenților electorali.

În acest sens au fost atestate încălcări de la prevederile art. 69 alin. (1) din

Codul electoral, care stipulează că, radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor

lor și mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorități publice au

obligația de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru și

imparțialitate în reflectarea alegerilor”.

Prin urmare, prin prisma pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la Licența de

emisie care prevede că, titularul licenței se obligă în cazul reflectării

campaniilor electorale și referendumurilor, să respecte prevederile Codului

serviciilor media audiovizuale, ale Codului electoral, ale Regulamentului

privind reflectarea campaniei electorale/referendumului în mijloacele de

informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală și ale Declarației

interne privind politica editorială privind reflectarea campaniei

electorale/referendumului, aprobată de Consiliul Audiovizualului, prin pct. 9 al

deciziei nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor

monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media

audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al alegerilor

prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 04-15

noiembrie 2020”, Consiliul Audiovizualului a sancționat postul de televiziune

,,BTV”, cu amendă în mărime de 15 000 lei, pentru încălcarea repetată a

prevederilor pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la Licența de emisie.

În opinia SRL ,,TV Bălți”, decizia nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 a

Consiliului Audiovizualului în partea aplicării sancțiunii pecuniare în privința sa

și în partea difuzării textului sancțiunii este ilegală și neîntemeiată, având în

vedere că are ca scop, restrângerea libertății de exprimare, dar nu respectarea

condițiilor stabilite ca strict necesare pentru aceasta, ceea ce este inadmisibil

într-un stat de drept democratic. Or, prin adoptarea deciziei în partea

nominalizată, Consiliul Audiovizualului a încălcat principiile de echitate,

responsabilitate, echilibru și proporționalitate în reflectarea alegerilor.

Aceasta deoarece din dispozitivul actului administrativ contestat, se

observă că, furnizorul de servicii media ,,BTV”, a fost sancționat pentru

încălcarea pct. 4.1. lit. b) din Condițiile de Licență, însă contrar celor expuse în

dispozitiv, Consiliul Audiovizualului în conținutul actului administrativ

contestat a statuat că reclamantul a încălcat art. 69 alin. (1) din Codul electoral.

Totodată, autoritatea publică pârâtă, în încercarea de a încadra pretinsele

fapte sancționabile, a recurs la o interpretare extensivă eronată a prevederilor

legale, expunând o trasabilitate greșită a faptelor sancționabile, începând cu

faptele stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale și finisând cu cele

prevăzute de Codul electoral.

2

Reclamanta a precizat că, încălcările prevederilor Codului electoral, care

pot fi sancționate de către Consiliul Audiovizualului sunt prevăzute expres la

art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale, în concret art. 84 alin. (3) lit.

b) - încălcarea prevederilor art. 70 alin. (2), (6) și (11) din Codul electoral; art.

84 alin. (6) lit. e) - încălcarea prevederilor art. 69 alin.(5) și (6) și ale art.70

alin.(3)-(5) din Codul electoral, art. 84 alin. (7) lit. g) - încălcarea prevederilor

arl.70 alin.(9) și (10) din Codul electoral.

Prin urmare, aplicând raționamentul de interpretare juridică ,,per a

contrario”, pentru încălcarea celorlalte prevederi din Codul electorul, Consiliul

Audiovizualului nu poate aplica sancțiuni. Astfel, ținând cont de faptul că

autoritatea publică pârâtă a invocat anume încălcarea de către reclamantă a art.

69 alin. (1) din Codul electoral, a precizat că, aplicarea sancțiunii este una

ilegală, or, Consiliul Audiovizualului nu poale sancționa încălcarea prevederilor

Codului electoral, de către furnizorul de servicii media, decât pentru încălcările

enumerate expres la art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale.

Conform ari. 84 alin. (2) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru

încălcarea prevederilor prezentului cod, Consiliul Audiovizualului, aplică

sancțiuni stabilite individual, în funcție de gravitatea încălcării, de efectele

acesteia, precum și de frecvența încălcărilor comise în ultimele 12 luni.

Articolul citat, impune de asemenea obligativitatea Consiliului Audiovizualului,

să individualizeze sancțiunile stabilite, ținând cont și de faptul că sancțiunea

amenzii se aplică între anumite limite cantitative.

Cu toate acestea, pârâtul i-a aplicat reclamantei amenda maximă, fără însă

să motiveze acest fapt, respectiv fără să o individualizeze, ceea ce denotă o

atitudine arbitrară a autorității publice pârâte. La rândul său, omisiunea

individualizării sancțiunii aplicate conduce la ilegalitatea acesteia, fiind lovită

de un viciul al arbitrarietății.

În acest context, reclamanta a mai menționat că prin decizia de

sancționare, i s-a încalcat dreptul la libertatea de exprimare. Or, art. 3 alin. (1),

alin. (3) și (4) din Legea privind libertatea de exprimare, prevede că, orice

persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea

de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei. Exercitarea libertății de

exprimare poate fi supusă unor restrângeri prevăzute de lege, necesare într-o

societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau

siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile, pentru a

proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a împiedica

divulgarea de informații confidențiale sau pentru garanta autoritatea și

imparțialitatea puterii judecătorești. Restrângerea libertății de exprimare se

admite doar pentru protejarea unui interes legitim prevăzut la alin. (3) și doar în

cazul în care restrângerea este proporțională cu situația care a determinat-o,

respectîndu-se echilibrul just dintre interesul protejat și libertatea de exprimare,

precum și libertatea publicului de a fi informat.

În continuare, conform art. 4 alin. (1) și alin. (3) din Legea privind

libertatea de exprimare, statul garantează libertatea de exprimare a mass-mediei.

Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-mediei să răspândească

3

informații de interes public decât în condițiile legii. Pe lângă garanțiile

prevăzute la art. 3, libertatea de exprimare a mass-mediei admite și un amonit

grad de exagerare sait chiar provocare, cu condiția să nu se denatureze esența

faptelor.

Totodată, dreptul la libertatea de exprimare este prevăzut și la art. 10

CEDO, care indică că, orice persoană are dreptul la libertate de exprimare.

Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica

informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de

frontiere.

Respectiv, reclamanta că, în calitatea sa de furnizor de servicii media,

beneficiază de dreptul de a comunica publicului informații de interes public,

drept care rezultă și din prevederile art, 4 alin. (2) din Legea privind libertatea

de exprimare, care prevede că, mass-media are sarcina de a informa publicul

asupra problemelor de interes public și de a efectua. în conformitate cu

responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în probleme de interes public.

Cu referire la conținutul informațiilor furnizate, pentru care a fost

sancționată de către Consiliul Audiovizualului, reclamanta a subliniat că acestea

sunt expuneri ale candidaților sau reprezentanților candidaților la alegerile

prezidențiale, expuneri care se referă nemijlocit la activitatea publică/politică a

contracandidaților și a autorităților publice, ceea ce din start cataloghează

informația respectivă ca fiind de interes public.

Prin urmare, cu trimitere la art. 3 alin. (3) și art. 4 alin. (3) din Legea

privind libertatea de exprimare, îngrădirea/restrângerea libertății de exprimare

poate fi admisă doar în anumite condiții enumerate de lege, iar în cazul

instituțiilor mass-media este admisă și un anumit grad de exagerare sau chiar

provocare, cu condiția să nu se denatureze esența faptelor. Or, în speță nu se

atestă cazuri dintre cele enumerate la art. 3 alin. (3) din Legea privind libertatea

de exprimare, care ar justifica restrângerea dreptului la libertatea de exprimare.

Totodată, informațiile difuzate de către furnizorul de servicii media, în

temeiul cărora a fost sancționat de către Consiliul Audiovizualului, nu sunt

opiniile sau părerile acestuia, dar sunt preluări ale declarațiilor altor persoane

(persoane publice), referitoare la autoritățile publice și alte persoane

publice/politicieni.

Astfel, legislația națională, nu prevede posibilitatea sancționării materiale

a mass-media pentru declarațiile altor persoane (art. 28 alin. (2) lit. c) Legea

privind libertatea de exprimare).

Aceiași abordare, cu referire la responsabilitatea mass-media pentru

declarațiile terțelor persoane, o are și CtEDO, care indică că, sancționarea unui

jurnalist pentru că a ajutat, în cadrul unui interviu, la difuzarea unor declarații ce

aparțin unei alte persoane afectează grav contribuția presei la discutarea

problemelor de interes general și nu poate fi acceptată decât în situații în care

există motive extrem de serioase pentru sancționarea jurnalistului (Jersild v

Danemarca, 1994 §35).

În al doilea rând, reclamanta a specificat că jurisprudența CtEDO,

referindu-se la declarațiile despre politicieni, a statuat, că, limitele criticii

4

acceptabile sunt...mai largi cu privire la politicieni decât în raport cu indivizii

obișnuiți. Spre deosebire de cei din urmă, politicienii trebuie să accepte în mod

inevitabil și conștient verificarea strictă a fiecărui cuvânt și faptă, atât din partea

jurnaliștilor, cât și a publicului larg și, în consecință, trebuie să dovedească un

grad mai mare de toleranță (Castells v. Spania, 1991, § 46).

În consecință, ținând cont de calitatea persoanelor care au făcut

declarațiile preluate de reclamantă, de calitatea destinatarilor acestor informații

și de contextul general în care au fost făcute aceste declarații (campanie

electorală), ingerința pârâtului, în dreptul reclamantei de a furniza publicului

informații de interes general, nu este justificată, fiind astfel încălcat art. 10 din

CEDO.

Cu referire la procedura prealabilă, reclamanta a menționat că în

conformitate cu art. 163 lit. c) Cod administrativ, procedura de examinare a

cererii prealabile nu se efectuează dacă: legea prevede expres adresarea

nemijlocită în instanța de judecată. Or, art. 72 alin. (3) din Codul electoral

stabilește că, contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale

Centrale și a Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără

respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile

calendaristice de la data săvârșirii acțiunii sau adoptării hotărârii, deci în speță

nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.

În asemenea circumstanțe și având în vedere că dreptul la libertatea de

exprimare este aplicabilă nu numai în cazul unei informații sau idei, care sunt

primite în mod favorabil sau privite ca inofensive sau ca o chestiune de

indiferență, dar și al celei care ofensează, șochează sau deranjează Statul, sau

orice parte a comunității, a fost depusă prezenta acțiune în contestare, SRL ,,TV

Bălți” solicitând anularea deciziei nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire

la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor

furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei

electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15

noiembrie 2020, în perioada 04-15 noiembrie 2020”, în partea ce ține de

sancționarea societății cu amendă în mărime de 15 000 de lei, precum și în

partea obligării de a difuza textul sancțiunii, cu restituirea cheltuielilor de

judecată suportate pe marginea prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea

în contestare depusă de SRL ,,TV Bălți” a fost respinsă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii enunțate, la data de 1

decembrie 2020, SRL ,,TV Bălți”, reprezentată de avocatul Igor Pohila a

contestat-o cu recurs motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei hotărâri noi,

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în acțiunea în contestare anexată la dosar, suplimentar invocându-se că la

adoptarea hotărârii, prima instanță a aplicat o lege care nu trebuia să fle aplicată,

a apreciat probele în mod arbitrar, iar drept rezultat erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

Cu referire la faptul că instanța de judecată a aplicat o lege care nu trebuia

să fle aplicată, recurenta a invocat încălcările prevederilor Codului electoral,

care permit Consiliului audiovizualului sancționarea postului de televiziune și

care sunt prevăzute expres și limitativ la art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, în concret: art. 84 alin. (3) lit. b) - încălcarea prevederilor art. 70

alin. (2), (6) și (11) din Codul electoral; art. 84 alin. (6) lit.e) - încălcarea

prevederilor art. 69 alin. (5)-(6) și ale art. 70 alin. (3)-(5) din Codul electoral;

art. 84 alin. (7) lit. g) - încălcarea prevederilor art. 70 alin. (9) și (10) din Codul

electoral. Prin urmare, aplicând raționamentul de interpretare juridică ,,per a

contrario” pentru încălcarea celorlalte prevederi ale Codului electoral, Consiliul

Audiovizualului nu poate aplica sancțiuni.

Astfel, ținând cont de faptul că autoritatea publică intimată a invocat

anume încălcarea de către recurentă a art. 69 alin. (1) din Codul electoral,

aplicarea sancțiunii este una ilegală, or, Consiliului Audiovizualului nu poate

sancționa pentru încălcarea prevederilor Codului electoral, decât pentru

încălcările situațiilor prevăzute de la art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale.

Conform recurentei, interpretarea expusă este una ca fiind corectă,

deoarece în caz contrar, legiuitorul nu era să indice doar anumite prevederi din

Codul electoral, încălcarea cărora suscită sancționarea din partea Consiliului

Audiovizualului, dar avea să prevadă la art. art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, sancțiuni pentru încălcarea tuturor prevederile Codului electoral,

referitoare la furnizorii de servicii media.

În consecintă Curtea de Apel Chișinău nu putea aplica în speță

prevederile art. 69 alin. (1) Cod electoral, din moment ce încălcarea acestor

prevederi nu poate fi sancțonată conform Codului serviciilor media

audiovizuale, fiind astfel incident art. 432 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

Cu referire la aprecierea probelor în mod arbitrar de către prima instanță,

recurenta a menționat că postul de televiziune «BTV» (pagina 66 din Raport) a

demonstrat următoarele: timp total alocat concurentului electoral I.Dodon: 25

min 56 sec pe când concurentul electoral Maia Sandu a beneficiat de 28 min 18

sec. Din acest timp, total alocat concurenților electorali, I.Dodon a fost reflectat

cu conotații pozitive 0 sec, dar M.Sandu 2 min 52 sec. Cu conotații negative

I.Dodon a fost reflectat 6 min 54 sec pe când M.Sandu 1 min 57 sec (cu 3.5 ori

mai puțin).

Cu toate acestea, sancțiunea pecuniară aplicată în privința sa, a fost

maximă, or, despre efectele pretinselor încălcări, atât postul de televiziune

«Primul în Moldova», cât și postul de televiziune «NTV Moldova» sunt mass-

media cu acoperire națională (3,5 milioane de spectatori potențiali) pe când

recurenta - postul de televiziune «BTV» are acoperire regională (mun.Bălț - 151

mii de spectatori potențiali), însă potrivit Consiliului Audiovizualului, efectul

negativ ale pretinselor încălcări a unui post regional este, totuși, mai mare, decât

celor cu acoperire națională.

6

Plus la aceasta, pentru toate posturile de televiziune, sancționate prin

decizia contestată, încălcarea pretinsă a fost repetată, astfel, intimatul nu poate

pretinde că recurenta a fost sancționată atât de dur pentru recidivism.

În consecință, omisiunea individualizării sancțiunii aplicate conduce la

ilegalitatea acesteia, fiind lovită de viciul arbitrarietății.

Cu referire la faptul că erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, recurenta a menționat că prima instanță

urma să țină cont de faptul că prin aplicarea sancțiunii, de către autoritatea

publică intimată, recurentei i-a fost încălcat dreptul prevăzut la art. 10 din

Convenția europeană pentru drepturile omului (Libertatea de exprimare).

În primul rând, recurenta a menționat faptul că informațiile difuzate de

către furnizorul de servicii media, în temeiul cărora a fost sancționată de către

Consiliul Audiovizualului, nu sunt opiniile sau părerile acestuia, dar sunt

preluări ale declarațiilor altor persoane (persoane publice), referitoare la

autoritățile publice și alte persoane publice/politicieni.

În al doilea rand, referindu-se la declarațiile despre politicieni,

jurisprudența CtEDO a statuat că limitele criticii admisibile sunt mai largi cu

privire la Guvern decât în comparație cu un simplu cetățean sau chiar politician,

într-un sistem democratic, acțiunile sau inacțiunile Guvernului trebuie să fie

puse în permanență sub nu doar al autorităților legislative sau judiciare, ci și al

presei și al opiniei publice.

În final, prima instanță s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă

prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere a acțiunii. Or, Curtea de Apel urma să examineze individual

acțiunea enunțată și probele care sunt la dosar, ceea ce nu s-a produs în cazul

dat.

Prin referința depusă la 4 decembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a

solicitat declararea recursului depus de de SRL ,,TV Bălți”, reprezentată de

avocatul Igor Pohila, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, la caz, se contestă decizia Consiliului

Audiovizualului care se referă la reflectarea campaniei electorale de către

radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova și care a fost emisă în

conformitate cu prevederile Codului electoral.

7

Respectiv, speței în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la

actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii

judecătorești sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul

administrativ sunt norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de

raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.

Or, în corespundere cu 72 alin. (3), 73 alin. (3) și 74 alin. (6) Cod

electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale

Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără

respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile

calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii. Contestațiile

privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori aflați sub

jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al

Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestației,

dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. Împotriva hotărîrii instanței de judecată

poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei

instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată în data de 30

noiembrie 2020 (f.d.197). Astfel, recursul depus la data de 1 decembrie 2020

(f.d.224) de către SRL ,,TV Bălți”, reprezentată de avocatul Igor Pohila, este în

termen.

Prin încheierea din 4 decembrie 2020, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul depus de

SRL ,,TV Bălți”, reprezentată de avocatul Igor Pohila pentru examinare în

complet de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide

citarea participanților la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

argumentele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii, de admitere parțială a acțiunii.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 73 alin. (7) Codul electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Codului administrativ.

În corespundere cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

8

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt

și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării

și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și

de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ prevede că, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă

hotărâre prin care în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte

actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a

cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale.

În temeiul art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate

de autoritățile publice în regim de putere puhlica, prin care se organizează

aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Totodată, potrivit art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În condițiile art. 20 Cod administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire

la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

9

La rândul său, articolul 17 din Codul administrativ, prevede că drept

vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se

aduce atingere prin activitate administrativă.

Totodată, conform art. 39 alin. (1) și (2) din același cod, controlul

judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate

adresa instanței de judecată competente.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanța ierarhic inferioară în faza procesuală anterioară se atestă

că în perioada 04 – 13 noiembrie 2020, direcția de monitorizare TV a

Consiliului Audiovizualului a decis monitorizarea principalelor buletine de știri

ale furnizorilor de servicii media, inclusiv și a postului de televiziune ,,BTV”,

deținătoarea de licență a căreia este SRL ,,TV Bălți”, la capitolul reflectarea

campaniei prezidențiale, turul II de scrutin.

Ca urmare a monitorizării, la data de 23 noiembrie 2020, Consiliul

Audiovizualului a emis decizia nr. 35/215 ,,Cu privire la examinarea

rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de

servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul

II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în

perioada 04-15 noiembrie 2020”, prin care conform pct. 9 a dispus sancționarea

cu amendă a reclamantei pentru încălcarea repetată a pct. 4.1 lit. b) din

Condițiile la licența de emisie, în conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. d) din

Codul serviciilor media audiovizuale, iar conform pct. 10 a obligat să difuzeze

textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind

aplicarea sancțiunii, sonor și/sau visual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă

audiență, din care odată în principalul program audiovizual de știri, în cazul

serviciilor media audiovizuale generaliste și/sau de știri.

Astfel, din conținutul raportului s-a atestat că în modul de reflectare al

celui de-al doilea tur al campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 15

noiembrie 2020, în cadrul principalului buletin informativ din perioada 04-15

noiembrie 2020, postul de televiziune „BTV” a admis incitare la ură în subiectul

„Miting socialist în plină pandemie”, difuzat la data de 13 noiembrie 2020 (ora

de difuzare 19:00:18). Totodată, în perioada de raport 04-13 noiembrie 2020, în

cadrul principalelor buletine de știri difuzate de postul de televiziune ,,BTV” s-a

atestat că, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația mediatizării, o

reflectare dezechilibrată a concurenților electorali, în acest sens fiind atestate

încălcări de la prevederile art. 69 alin. (1) din Codul electoral.

Nefiind de acord cu actul emis, deoarece conform reclamantei dreptul la

libertatea de exprimare este aplicabilă nu numai în cazul unei informații sau

idei, care sunt primite în mod favorabil sau privite ca inofensive sau ca o

chestiune de indiferență, dar și al celei care ofensează, șochează sau deranjează

Statul, sau orice parte a comunității, SRL ,,TV Bălți”, revendicând apărarea pe

calea controlului judecătoresc a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ, a

depus prezenta acțiune în contestare, solicitând anularea pct. 9 și parțial pct. 10

10

a deciziei nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea

rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de

servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul

II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în

perioada 04-15 noiembrie 2020”, în partea ce ține de sancționarea societății cu

amendă în mărime de 15 000 de lei, precum și în partea obligării de a difuza

textul sancțiunii, cu compensarea cheltuielilor de judecată suportate pe

marginea prezentului litigiu.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca

obiect anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil și

judecând cauza în limitele competenței stabilite de art. 191 alin. (3) Cod

administrativ coroborat cu art. 72 alin. (3) Cod electoral, s-a pronunțat în

favoarea netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată.

În consolidarea soluției enunțate, prima instanță analizând conținutul

deciziei contestate, vizualizând proba video, subsumând punctul de vedere al

participanților, normele de drept material și procesual, constatînd starea de fapt,

a constatat că în speță nu sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a actului

administrativ individual defavorabil contestat, deoarece acesta a fost emis cu

respectarea legii, competenței și a procedurii, motiv din care acțiunea în

contestare cu privire la anularea în parte a actului administrativ individual

defavorabil a fost respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de fond a menționat că Consiliul

Audiovizualului este autoritatea care monitorizează furnizorii de servicii media

în privința reflectării de către aceștia a campaniei electorale și aplică sancțiuni

atunci când costată că au fost încălcate prevederile actelor normative relevante.

Astfel, în cazul dat Consiliul Audiovizualului, urmare a monitorizării, just

a stabilit că în modul de reflectare al celui de-al doilea tur al campaniei

electorale la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020 în cadrul

principalului buletin informativ din perioada 04-15 noiembrie 2020, postul de

televiziune „BTV” a admis atât prin volumul de timp acordat, cât și prin

conotația mediatizării, o reflectare dezechilibrată a concurenților electorali. Or,

conotația reflectării subiecților politici în cadrul buletinelor de știri ale postului

de televiziune „BTV” a fost într-o tonalitate, în general, neutră, candidatul

independent (I. Dodon), fiind mediatizat cel mai mult în conotație negativă,

comparativ cu candidatul PPPAS (Maia Sandu), care a fost mediatizată

nesemnificativ negativ și pozitiv, ce se confirmă prin raportul cu privire la

rezultatele monitorizării modului de reflectare a campaniei electorale în turul II

de scrutin, în cadrul principalelor buletine de știri de către furnizorii de servicii

media audiovizuale vizați, inclusiv și ,,BTV” la capitolul respectării legislației

electorale și audiovizuale, pentru perioada 04-15 noiembrie 2020 (f.d.124-129).

În acest context, instanța de judecată a reținut că Consiliul

Audiovizualului, stabilind că, postul de televiziune „BTV” a admis ignorarea

prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul Electoral, precum și a pct. 4.1. lit. b) din

Condițiile la Licența de emisie seria AC 000749 din 7 noiembrie 17, precum și

ținând cont de faptul că, anterior i s-a aplicat sancțiune pentru încălcarea

11

aceleași prevederi, corect, la caz i-a fost aplicată SRL „TV Bălți”, fondatoarea

postului de televiziune „BTV” amenda în mărime de 15 000 de lei în

conformitate cu art. 84 alin. (6) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Or, prin decizia nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului

anterior a sancționat SRL „TV Bălți” cu amendă în mărime de 10 000 de lei,

pentru încălcarea pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la Licența de emisie.

În continuare, prima instanță a respins ca neîntemeiat argumentul

reclamantei precum că, prin decizia de sancționare, i-a fost încalcat dreptul la

libertatea de exprimare. Or, deși dreptul la libera exprimare este un drept

fundamental și este asigurat atât prin prisma prevederilor legislației naționale,

cât și a tratatelor internaționale, acesta nu are un caracter absolut, iar statul, întru

respectarea unui proces electoral liber și just, poate interveni în cazul stabilirii

admiterii încălcărilor menționate, prin sancțiuni prevăzute de lege, care

constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, ceia ce a avut loc în

cazul dat, fiind stabilit că, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin

conotația mediatizării, s-a admis o reflectare dezechilibrată a concurenților

electorali.

Cu referire la argumentul reclamantei precum că, societatea a fost

sancționată pentru faptul că, postul de televiziune „BTV” a admis incitare la ură

în subiectul „Miting „socialist” în plina pandemie”, difuzat la data de 13

noiembrie 2020 (ora de difuzare 19:00:18), relatând expresiile candidatului

independent Igor Dodon, acestea au fost respinse, deoarece reclamanta a fost

sancționată nu pentru conținutul informației difuzate, dar pentru faptul că s-a

admis o reflectare dezechilibrată a concurenților electorali prin volumul de timp

acordat și prin conotația mediatizării, fiind ignorate prevederile art.69 alin.(1)

din Codul Electoral. Or, în campania electorală este obligatoriu reflectarea

campaniei electorale în mod echilibrat, imparțial, responsabil cu respectare

principiului de echitate, condiție însă ce nu s-a atestat la caz.

Referitor la argumentul reclamantei precum că, Consiliul

Audiovizualului, a recurs la o interpretare extensivă eronată a prevederilor

legale, expunând o trasabilitale greșită a faptelor sancționabile, instanța de

judecată l-a considerat unul declarativ din considerentul că anume reclamanta în

cazul dat a dat o interpretare eronată prevederilor legale invocate de pârât la

emiterea actului contestat, iar prevederile Codului electoral asigură tuturor

concurenților drepturi egale.

La fel, nu a putut servi drept temei pentru anularea decizii contestate nici

argumentul reclamantei precum că, a fost neîntemeiată sancționată cu o

sancțiune maximală în raport cu alți furnizori de servicii media.

La acest capitol, instanța de judecată a reținut că la aplicarea amenzii,

pârâtul a ținut cont de faptul că, anterior prin decizia nr. 33/199 din 10

noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a sancționat reclamanta, fondatoarea

postului de televiziune „BTV”, cu amendă în mărime de 10 000 de lei, pentru

încălcarea pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la Licența de emisie.

Astfel, conform art. 84 alin. (6) lit.d) din Codul serviciilor media

audiovizuale, se sancționează cu amendă de la 5000 de lei la 10000 de lei

12

furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media care au comis

comiterea repetată a încălcărilor prevăzute la alin. (5) din prezentul articol, cu

excepția art. 19 alin. (2), iar aliniatul (2) aceluiași articol prevede că, pentru

încălcarea prevederilor prezentului cod, Consiliul Audiovizualului aplică

sancțiuni stabilite individual, în funcție de gravitatea încălcării, de efectele

acesteia, precum și de frecvența încălcărilor comise în ultimele 12 luni.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția

dată de către prima instanță este greșită.

Cu referire la solicitarea SRL „TV Bălți” invocată în acțiune cu privire la

anularea pct. 9 din decizia nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020 a Consiliului

Audiovizualului, în partea ce ține de sancționarea societății cu amendă în

mărime de 15 000 de lei, instanța de recurs reține prevederile art. 1 din Codul

serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, potrviti cărora licență de

emisie este actul permisiv emis de către Consiliul Audiovizualului prin care

unui furnizor de servicii media, aflat în jurisdicția Republicii Moldova, i se

acordă dreptul de a difuza un anumit serviciu media audiovizual linear.

În temeiul art. 8 alin. (1) din Codul serviciilor media audiovizuale,

furnizorii de servicii media au dreptul să decidă independent și liber asupra

conținutului serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu legislația privind

serviciile media audiovizuale și condițiile licenței de emisie.

În accepțiunea art. 51 alin. (1) din Codul electoral, concurenții electorali,

participă pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi

egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului și

televiziunii, finanțate de la buget.

În conformitate cu art. 69 alin. (1) din Codul electoral, radiodifuzorii, în

cadrul tuturor programelor lor, și mijloacele de informare în masă scrise fondate

de autorități publice au obligația de a respecta principiile de echitate,

responsabilitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor.

Pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la Licența de emisie, reglementează că

titularul licenței se obligă în cazul reflectării campaniilor electorale și

referendumurilor, să respecte prevederile Codului serviciilor media

audiovizuale al Republicii Moldova, ale Codului electoral, ale Regulamentului

privind reflectarea campaniei electorale/referendumului în mijloacele de

informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală, și ale Declarației

interne privind politica editorială privind reflectarea campaniei

electorale/referendumului, aprobată de CA.

În condițiile art. 84 alin. (1) și (2) din Codul serviciilor media

audiovizuale, furnizorii de servicii media, furnizorii de servicii de platformă de

partajare a materialelor video și distribuitorii de servicii media poartă

răspundere pentru încălcarea legislației în domeniul audiovizualului în

conformitate cu prezentul articol și cu legislația în vigoare. Pentru încălcarea

prevederilor prezentului cod, Consiliul Audiovizualului aplică sancțiuni stabilite

13

individual, în funcție de gravitatea încălcării, de efectele acesteia, precum și de

frecvența încălcărilor comise în ultimele 12 luni.

Din sensul alineatului (3) lit. b) al art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, se sancționează cu avertizare publică furnizorii de servicii media

care au comis prima încălcare a prevederilor stipulate la art. 70 alin. (2), (6) și

(11) din Codul electoral.

Totodată, conform alin. (6) lit. e) al aceluiași articol, se sancționează cu

amendă de la 10000 de lei la 15000 de lei furnizorii de servicii media și

distribuitorii de servicii media care au comis următoarele încălcări:

nerespectarea prevederilor art. 69 alin.(5) și (6) și ale art.70 alin.(3)–(5) din

Codul electoral.

Iar în corespundere cu art. 84 alin. (7) lit. g) din Codul serviciilor media

audiovizuale, se sancționează cu amendă de la 15000 de lei la 20000 de lei

furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media care au comis

următoarele încălcări: g) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (9) și (10) din

Codul electoral.

În interpretarea corectă a normei enunțate, Colegiul reține că legislatorul

a stabilit expres răspunderea pe care o poartă furnizorii de servicii media și

distribuitorii de servicii media pentru încălcarea legislației în domeniul

audiovizualului, răspundere prevăzută la art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, adică Codul serviciilor media audiovizuale stabilește faptul

sancționării furnizorilor de servicii, în cazuri concrete pentru nerespectarea

prevederilor art. 70 alin. (2), (6) și (11) din Codul electoral – art.84 alin. (3) lit.

b); art. 69 alin. (5)-(6) și ale art. 70 alin. (3)-(5) din Codul electoral – art. 84

alin. (6) lit. e) și art. 70 alin. (9) și (10) din Codul electoral – art. 84 alin. (7) lit.

g).

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normei

enunțate, este evident că prima instanță, examinând cauza, greșit a concluzionat

despre necesitatea respingerii pretenției sus-enunțate.

Aceasta deoarece în speță, deși prin pct. 9 al actului administrativ

individual defavorabil contestat, recurenta SRL „TV Bălți” SRL a fost

sancționată pentru încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral,

coroborat cu pct. 4.1. lit. b) din Condițiile la Licența de emisie, pentru faptul că

reclamanta ar fi admis incitarea la ură în subiectul „Miting „socialist” în plină

pandemie”, precum și pentru faptul că, prin volumul de timp acordat, cât și prin

conotația mediatizării s-a atestat o reflectare dezechilibrată a concurenților

electorali, acest temei nu este prevăzut de art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale, ca o modalitate de aplicare a amenzii pentru eventualile încălcări

sus-enunțate. Or, art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale, stabilește

exhaustiv sancționarea furnizorilor de servicii media în cazuri exprese, care nu

pot fi completate în afara unei stipulări legale.

În circumstanțele enunțate, se constată ca fiind întemeiat argumentul

recurentei SRL „TV Bălți” cu referire la faptul că sancțiunea a fost aplicată în

baza art. 69 alin. (1) din Codul electoral, în coroborare cu pct. 4.1 lit. b) din

Condițiile la Licența de emisie și a art. 84 alin. (6) lit. d) din Codul serviciilor

14

media audiovizuale, fără însă ca dispozițiile Codului serviciilor media

audiovizuale să prevadă în concret ce sancțiune urmează a fi aplicată pentru

eventuala încălcare. Or, legislatorul stabilind în mod expres cazurile și situațiile

legale în care poate fi aplicată amenda, nu a prevăzut sancțiunea aplicării

amenzii pentru încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral.

Cu referire la concluziile Consiliului Audiovizualului, precum că

reclamanta ar fi admis incitarea la ură în subiectul „Miting „socialist” în plină

pandemie”, Colegiul reține că abordarea enunțată este una subiectivă și

afectează dreptul presei la publicare de informații și la libertatea de exprimare,

precum și a dreptului publicului la informare. Or, conform art. 69 alin. (5) Cod

electoral, în perioada electorală, radiodifuzorii și mijloacele de informare în

masă scrise vor face distincție clară în materialele lor jurnalistice între

exercitarea funcțiilor oficiale și activitatea electorală a persoanelor care nu cad

sub incidența art. 13 alin. (3), condiții care au fost respectate la caz.

Totodată, informațiile difuzate de către furnizorul de servicii media, în

temeiul cărora a fost sancționată de către Consiliul Audiovizualului, Colegiul

reține că pe lângă faptul că dispozițiile Codului serviciilor media audiovizuale

nu prevad în concret ce sancțiune urmează a fi aplicată pentru eventuala

încălcare, acestea nu sunt opiniile sau părerile furnizorului de servicii media,

dar sunt preluări ale declarațiilor altor persoane (persoane publice), referitoare la

autoritățile publice și alte persoane publice/politicieni.

Referitor la concluziile Consiliului Audiovizualului precum că prin

volumul de timp acordat, cât și prin conotația mediatizării s-a atestat o reflectare

dezechilibrată a concurenților electorali, Colegiul le reține ca fiind neîntemeiate,

în situația în care din conținutul raportului Consiliului Audiovizualului rezultă

că conotația reflectării subiecților politici în cadrul buletinelor de știri ale

postului de televiziune ,,BTV” a fost într-o tonalitate, în general, neutră,

concurenții electorali fiind reflectați atât prin intervenții directe, cât și apariții

indirecte.

Faptul că canditatul independent Igor Dodon a fost mediatizat cel mai

mult în conotație negativă, comparativ cu Maia Sandu care a fost mediatizată

nesemnificativ negativ și pozitiv, aceste circumstanțe nu pot constitui drept

temei pentru aplicarea sancțiunii în baza art. 84 din Codul serviciilor media

audiovizuale coroborat cu art. 69 alin. (1) Cod electoral, care după cum s-a

menționat supra prevede exhaustiv sancționarea furnizorilor de servicii media în

cazuri exprese.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că libertatea presei este

o garanție a oricărei democrații funcționale, iar prevederile art.10 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

prevăd orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept

cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica

informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de

frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de

radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

15

Astfel, dreptul la libertatea de exprimare reprezintă unul dintre pilonii de

bază ai unei societăți democratice, iar o hotărâre nefavorabilă în cazul dat ca și

consecință a exprimării unei opinii este de natură să implice o încălcate a art. 10

al Convenției.

Completul notează că prin prisma art. 36 alin. (2) Cod administrativ,

instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Corespunzător, prevederile citate trebuie interpretate și aplicate în

concordanță cu jurisprudența Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului, din care reiese importanța deosebită a libertății presei în orice societate

democratică. Cu toate că libertatea nu este una absolută, ea implică unele

restricții generate de necesitatea protecției altor valori fundamentale, cum ar fi

de exemplu dreptul la reputație, demnitatea și onoarea persoanei. Totuși,

protejarea acestora nu trebuie să fie efectuată prin folosirea unor mijloace cu

caracter disuasiv asupra activității jurnaliștilor, fiind necesar a fi găsit acel

echilibru prin care să se garanteze atât libertatea de exprimare cât și alte drepturi

concurente. Or, dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai în

cazul unei „informații” sau „idei” care sunt primite în mod favorabil sau privite

ca inofensive sau ca o chestiune de indiferență dar și cele care ofensează,

șochează sau deranjează Statul sau orice parte a comunității. Adițional,

libertatea jurnalistică mai acoperă și posibile recurgeri la exagerări sau chiar

provocări (cazul De Haes and Gijsels versus Belgiei, hot. din 24.02.97).

La fel, în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cu privire la

libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, statul garantează libertatea de

exprimare a mass-mediei. Nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media

să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. Mass-

media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public și

de a efectua, în conformitate cu responsabilitățile sale, investigații jurnalistice în

probleme de interes public. Pe lângă garanțiile prevăzute la art.3, libertatea de

exprimare a mass-mediei admite și un anumit grad de exagerare sau chiar

provocare, cu condiția să nu se denatureze esența faptelor.

La rândul său, art. 28 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare nr.64 din 23 aprilie 2010, reglementează că mass-media nu poartă

răspundere materială pentru preluarea cu bună-credință a relatărilor false cu

privire la fapte și/sau a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient,

care vizează chestiuni de interes public, dacă acestea: a) se conțin în

comunicatele de presă ale altor persoane decât autoritățile publice; b) se conțin

în creațiile de autor, care nu pot fi redactate, sau în emisiunile difuzate în direct;

c) se conțin în declarațiile, scrise sau verbale, ale altor persoane; d) au fost

răspândite anterior de alte mass-media; e) cad sub incidența altor cazuri stabilite

de lege.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de recurs

reține că, libertatea de exprimare este un drept fundamental, cu o aplicație

specifică în domeniul mass-media, ocrotit ca atare de Curtea Europeană a

16

Drepturilor Omului prin art. 10 din Convenție, care oferă o protecție largă

presei, iar necesitatea limitării trebuie probată în mod convingător.

Cu toate acestea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ decelează că la emiterea deciziei nr. 35/215 din 23

noiembrie 2020 în partea contestată, Consiliul Audiovizualului nu a ținut cont

de prevederile și principiile menționate. Or, deși intimatul a invocat faptul că

SRL „TV Bălți” nu a fost sancționată pentru conținutul informației difuzate, dar

pentru faptul că în perioada celui de-al doilea tur al campaniei electorale la

alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020 informația nu a fost reflectată în

mod echilibrat, imparțial și responsabil cu respectarea principiului de echitate,

instanța de recurs reține că contrar susținerilor acestuia, la emiterea deciziei nu

s-a respectat libertatea de exprimare, care este un drept primordial al

furnizorului de servicii media.

De altfel, este de menționat că principalele buletine informative au avut

loc în perioada celui de-al doilea tur al campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 15 noiembrie 2020, care reprezintă o problemă de interes

public, iar îngrădirea/restrângerea libertății de exprimare poate fi admisă doar în

anumite condiții enumerate de lege.

În acest context, legislația națională și anume art. 28 alin. (2) lit. c) Legea

privind libertatea de exprimare, exclude posibilitatea sancționării materiale a

mass-media pentru declarațiile altor persoane. Aceiași abordare, cu referire la

responsabilitatea mass-media pentru declarațiile terțelor persoane, o are și

Curtea Europeană, care indică că, sancționarea unui jurnalist pentru că a ajutat,

în cadrul unui interviu, la difuzarea unor declarații ce aparțin unei alte persoane

afectează grav contribuția presei la discutarea problemelor de interes general și

nu poate fi acceptată decât în situații în care există motive extrem de serioase

pentru sancționarea jurnalistului (Jersild v Danemarca, 1994 §35).

În consecință, completul conchide că ingerința pârâtului în dreptul

reclamantei de a furniza publicului informații de interes general, așa după cum

au fost difuzate, nu este justificată, fiind astfel adusă atingere prevederilor art.

10 din Convenție.

Cât privește argumentul primei instanțe cu referire la faptul că temeiul

legal pentru sancționarea reclamantei SRL „TV Bălți” a servit încălcarea

prevederilor licenței de emisie sau ale autorizației de retransmisiune, fapt pentru

care, în baza art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale, i-a

fost aplicată amendă, acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, deoarece

din materialele cauzei nu se confirmă faptul admiterii de către SRL „TV Bălți”

a încălcărilor legislației în domeniul audiovizualului, în baza temeiul

nominalizat, or, intimatul nu a prezentat probe în sensul art.93 Cod

administrativ, ce ar confirma incontestabil admiterea de către SRL „TV Bălți” a

încălcării imputate în acest sens.

Ca urmare, nu poate fi reținut nici argumentul Consiliului

Audiovizualului susținut de către prima instanță precum că la stabilirea

sancțiunii, Consiliul Audiovizualului întemeiat a reținut și prevederile art. 84

alin. (6) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, care dispun

17

sancționarea pentru comiterea repetată a încălcărilor, or, la caz nu a fost

dovedită admiterea repetată de către SRL „TV Bălți” a încălcărilor imputate, din

care considerente solicitarea invocată în acțiune cu privire la anularea pct. 9 din

decizia nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor

monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media

audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al alegerilor

prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada 04-15

noiembrie 2020” este întemeiată și urmează a fi admisă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că decizia nr.35/215 din 23 noiembrie

2020 a Consiliului Audiovizualului în partea contestată urmează a fi anulată și

pentru faptul că autoritatea publică nu a îndeplinit procedura de emitere a

actului administrativ individual și anume cea de motivare.

În această privință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 31 Cod

administrativ, actele administrative individuale și operațiunile administrative

scrise trebuie să fie motivate.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (2) Cod administrativ, motivarea este

operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică

emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică

pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi

recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la

exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la

argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a)

motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv

formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt -

oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a

dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative

defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza

emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului final al actului etc.

Conform alin. (3) al aceluiași articol, motivarea completă este obligatorie,

este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează

legalitatea acestuia.

La fel, potrivit art. 120 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, un act

administrativ individual emis sau confirmat în scris trebuie să cuprindă

motivarea deciziei luate, inclusiv indicarea actelor normative pentru a căror

punere în aplicare se emite actul administrativ.

În interpretarea normelor enunțate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că motivarea

unui act administrativ individual presupune obligația autorității publice de a

reflecta elementele de fapt și de drept, în așa fel încât să fie înțeleasă legalitatea

deciziei sale.

18

În speță, completul relevă că actul administrativ individual și anume

decizia nr.35/215 din 23 noiembrie 2020 a Consiliului Audiovizualului în partea

contestată, nu conține motivarea completă, or, această exigență trebuie realizată

într-un mod suficient de detaliat, condiție care în speța dedusă judecății nu a fost

respectată.

Prin urmare, se atestă că Consiliul Audiovizualului nu și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare se

materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu

încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional

scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lui în fond.

Din aceste considerente argumentul instanței de fond precum că în pct. 12

al deciziei contestate, a fost indicat expres că „motivațiile privind rezultatele

votării sunt înscrise în procesul-verbal al ședinței Consiliului Audiovizualului

din 23 noiembrie 2020, parte integrantă a prezentei decizii”, iar însuși în

conținutul deciziei sunt descrise circumstanțele care au dus la aplicarea

sancțiunii, nu poate fi considerat în sensul legalității actului administrativ

contestat și corespunderii acestuia la cerințele art. 31 coroborat cu art. 118 Cod

administrativ, or, motivarea completă a actului administrativ individual este

obligatorie, fiind parte integrantă a actului administrativ individual și

condiționează legalitatea acestuia.

Deoarece solicitarea principală a SRL „TV Bălți” cu privire la anularea

pct. 9 din decizia nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020, în partea ce ține de

sancționarea societății cu amendă în mărime de 15 000 de lei a fost admisă,

Colegiul reține că și pretenția SRL „TV Bălți” cu privire la anularea parțială a

pct. 10 a deciziei nr. 35/215 din 23 noiembrie 2020 în partea obligării societății

de a difuza textul sancțiunii este subsecventă solicitării cu privire la anularea

pct. 9 a deciziei contestate și, respectiv urmează soarta pretenției principale care

a fost admisă.

Deși, prin prezenta acțiune SRL „TV Bălți” a solicitat și încasarea din

contul Consiliului Audiovizualului în beneficiul său a cheltuielilor de judecată

suportate pe marginea prezentului litigiu, reclamanta nu a prezentat careva

probe în acest sens, motiv pentru care cerința enunțată va fi respinsă.

În ceea ce privește practica judiciară a Curții Supreme de Justiție, expusă

într-o cauză analogică (dosar nr. 3ra-1149/20), în care a fost pronunțată

încheiere de inadmisibilitate în defavoarea reclamantei, Colegiul relevă că este

corectă aplicarea și interpretarea normelor de drept material și procedural

descrisă în prezenta cauză.

La rândul său, existența unei încheieri de inadmisibilitate nu este o

practică constantă, în situația în care o evoluție în timp a jurisprudenței nu este,

în sine, contrară bunei administrări a justiției, în măsura în care lipsa unei

abordări dinamice și evolutive ar putea împiedica orice modificare sau

îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin v. Turcia (MC) din 20 octombrie

2011, pct. 58; și Atanasovski v. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, nr.

36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

19

În acest context, Curtea Europeană a notat că eventualitatea unor

divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar

care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență

teritorială. Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Nu se

poate considera acest lucru în sine contrar Convenției (Santos Pinto v.

Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v.

România (MC), pct.116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a subliniat că dezvoltarea unui consens

jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate

faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică

(Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83). Jurisprudența nefiind

imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a

justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța

jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și

Atanasovski, citată anterior, pct. 38).

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ apreciază concluzia primei instanțe despre

respingerea acțiunii depuse de către SRL „TV Bălți”, ca fiind neîntemeiată, și

aceasta, deoarece actul administrativ în partea contestată este ilegal în fond.

Circumstanțele descrise permit completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ să conchidă că, prima instanță, a

interpretat și a aplicat eronat prevederile legii, motiv din care hotărârea

pronunțată, nu poate fi menținută ca legală și întemeiată.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie

de admitere parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) în coroborare cu art. 224 alin. (1)

lit. a) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,TV

Bălți”, reprezentată de avocatul Igor Pohila.

Se casează integral hotărârea din 30 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă

de Societate cu Răspundere Limitată ,,TV Bălți” împotriva Consiliului

Audiovizualului cu privire la anularea în parte a actului administrativ individual

defavorabil, și se emite o nouă decizie, prin care:

Se admite parțial acțiunea în contestare depusă de Societate cu Răspundere

Limitată ,,TV Bălți” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la

anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil.

Se anulează pct. 9 și parțial pct. 10 din decizia nr. 35/215 din 23 noiembrie

2020 a Consiliului Audiovizualului ,,Cu privire la examinarea rezultatelor

20

monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media

audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale în turul II al alegerilor

prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în perioada: 4-15

noiembrie 2020”, în partea aplicării sancțiunii pecuniare în privința Societății cu

Răspundere Limitată ,,TV Bălți” și în partea obligării Societății cu Răspundere

Limitată ,,TV Bălți” de a difuza textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la

data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel

puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care odată în principalul program

audiovizual de știri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste și/sau de

știri.

În rest, pretenția Societății cu Răspundere Limitată ,,TV Bălți” cu privire la

încasarea din contul Consiliului Audiovizualului în beneficiul său a cheltuielilor

de judecată, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

21