3rh-96/20 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
3rh-96/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3rh-96/20
Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Chișca- Doneva, V. Burduh, M. Ghervas
ÎNCHEIERE
16 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând cererea de revizuire depusă de către Întreprinderea cu Capital
Străin „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel Dumitru,
în cauza de contencios administrativ intentată de Întreprinderea cu Capital
Străin „Reforma Art” SRL împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la
contestarea parțială a deciziei nr. 35/215 din data de 23 noiembrie 2020 cu privire
la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor
furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale
în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în
perioada 04-15 noiembrie 2020,
împotriva deciziei din data de 07 decembrie 2020 a Curții Supreme de
Justiție,
constată:
La 27 noiembrie 2020 ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru, a depus acțiune împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a
solicitat repunerea în termenul de depunere a contestației, admiterea contestației și
anularea integrală a pct.7 și parțial a pct.10 din decizia nr.35/215 din 23 noiembrie
2020 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de
știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării
campaniei electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15
noiembrie 2020, în perioada 04-15 noiembrie 2020”, în partea referitoare la postul
„Jurnal TV” și ÎCS „Reforma Art” SRL, suspendarea executării a pct.7 și parțial a
pct. 10 din decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020
până ce nu va deveni irevocabilă hotărârea adoptată de instanță.
La 01 decembrie 2020 ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău,
Veronica Negru, Ecaterina Palanciuc și Anatolie Minciuna. Motiv de recuzare a
fost invocat faptul că același complet de judecători examinează cauza în materie
electorală depusă de către AO „Media Alternativă”, în care societatea reclamantă a
înaintat o cerere cu proprii pretenții asupra actului contestat de către AO „Media
Alternativă” și care a fost respinsă de judecătorii Veronica Negru, Ecaterina
Palanciuc și Anatolie Minciuna.
1
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 02 decembrie 2020 a
respins cererea de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Chișinău Veronica
Negru, Ecaterina Palanciuc și Anatolie Minciuna.
Prin încheierea din data de 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins cererea privind repunerea în termen a acțiunii înaintate, s-a declarat
inadmisibilă acțiunea depusă de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de
avocatul Pavel Dumitru.
Împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din data de 02 decembrie 2020,
ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel Dumitru, a depus recurs,
prin care a solicitat casarea încheierilor contestate cu restituirea cauzei în aceiași
instanță în alt complet de judecători pentru judecarea în fond a cererii de chemare
în judecată.
Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 07 decembrie 2020 a
respins recursul depus de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru, a menținut încheierile din data de 02 decembrie 2020 ale Curții de
Apel Chișinău emise în cauza de contencios administrativ intentată de ÎCS
„Reforma Art” SRL împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la
contestarea parțială a deciziei nr. 35/215 din data de 23 noiembrie 2020 cu privire
la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor
furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale
în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie 2020, în
perioada 04-15 noiembrie 2020.
La 09 decembrie 2020 ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din data de 07
decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea
revizuirii, casarea deciziei instanței de recurs și a încheierilor instanței de fond cu
admiterea recursului și restituirea cauzei în aceiași instanță, în alt complet de
judecată, pentru judecarea în fond a cererii de chemare în judecată.
În motivarea revizuirii ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru, a invocat prevederile art. 449, lit. b) și lit. h) din Codul de
procedură civilă și anume faptul că după pronunțarea deciziei instanței de recurs s-
a constatat intervenirea unei circumstanțe care determină nulitatea absolută a
actului judecătoresc pronunțat de instanța de recurs.
Totodată, a menționat că prezenta cerere este fundamentată și pe prevederile
art.20 din Constituție, care garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție
efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care
violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate
îngrădi accesul la justiție.
Societatea revizuentă a indicat că în cauză au fost admise erori judiciare, care
pot fi corectate în procedura revizuirii și anume în privința termenului de înaintare
a cererii de chemare în judecată și incompatibilitatea judecătorilor primei instanța
la judecarea prezentei cauze.
În ceea ce privește termenul de înaintare a cererii de chemare în judecată ÎCS
„Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel Dumitru, a indicat că nu a
omis termenul de contestare a actului administrativ individual decizia Consiliului
Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020, ori la 26 noiembrie 2020 prin
intermediul poștei electronice a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău somație
prin care a declanșat procedura de contestare a deciziei Consiliului
2
Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie 2020, rezervându-și dreptul de a
prezenta copia actului administrativ și a argumentelor de fapt și de drept după
comunicarea actului contestat.
ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel Dumitru, în ceea ce
privește incompatibilitatea judecătorilor primei instanță la judecarea prezentei
cauze a mențiinat că în aceeași perioadă de timp completul de judecători Veronica
Negru, Ecaterina Palanciuc și Anatolie Minciună a avut în procedură 3 litigii cu
același obiect - decizia Consiliului Audiovizualului nr.35/215 din 23 noiembrie
2020, cu aceeași stare de fapt, cu argumente similare de contestare a actului
administrativ și cu aceeași motivare juridică a ilegalității constatărilor enunțate de
Consiliul Audiovizualului.
În aceste condiții instanța de revizuire urmează să efectueze o analiză
comparativă a tuturor pretențiilor reclamanților din cauzele identice, din enunțurile
instanței în motivarea respingerii argumentelor și această analiză va elucida
incontestabil faptul că judecătorii vizați s-au pronunțat deja asupra argumentelor, a
stării de fapt și cadrului legal invocat de ÎCS „Reforma Art” SRL prin cererea de
chemare în judecată. Aceste circumstanțe îi descalifică pe judecătorii Veronica
Negru, Ecaterina Palanciuc și Anatolie Minciună de la judecarea prezentei cauze,
iar unicul remediu procesual pentru înlăturarea din proces era recuzarea acestora.
La 09 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului
Audiovizualului pentru notificare, copia cererii de revizuire depusă de ÎCS
„Reforma Art” SRL.
La 15 decembrie 2020 Consiliul Audiovizualului a depus referință la cererea
de revizuire înaintată de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru, prin care a solicitat respingerea cererii ca fiind inadmisibilă,
menționând că în cererea de revizuire societatea revizuentă nu a prezentat
circumstanțe sau fapte esențiale care nu au fost și nu au putut fi cunoscute acesteia
și nici nu a dovedit că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și
faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Mai mult ca atât, cele invocate de ÎCS „Reforma Art” SRL în cererea de
revizuire au fost cunoscute atât instanței de apel cât și instanței de recurs în cadrul
examinări cauzei, ambele instanțe s-au expus asupra celor invocate de societatea
revizuentă.
În debutul analizei admisibilității cererii de revizuire Colegiul menționează că
Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de
dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-
171.
Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă.
Conform art. 450, lit. b) și f) din Codul de procedură civilă cererea de
revizuire se depune: în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat
cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu
puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii
irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449, lit. b)
și în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii sau deciziei Curții Europene a
Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449, lit. h).
3
ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel Dumitru, la 09
decembrie 2020, în termen, a depus cerere de revizuire a deciziei din data de 07
decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție.
Examinând cererea de revizuire, prin prisma argumentelor și în limitele
temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este
inadmisibilă din considerentele ce succed.
Prin prisma prevederilor art. 451, alin. (1) în coroborare cu art. 447, lit. a) din
Codul de procedură civilă rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de către
părți și alți participanți la proces, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le
confirmă.
În conformitate cu articolul 453, alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a
cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de
procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.
Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de
atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești
irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale
unui proces echitabil.
A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este
principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu
mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune
respectarea principiului res judicata, adică principiului caracterului irevocabil al
hotărârilor judecătorești.
Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea
unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și
o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie
exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a
efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar
simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un
temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci
când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare
(Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02,
-25, Riabîh v. Rusia, § 52).
Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude
posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare
referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o
nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control
judiciar deghizat.
Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună
diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică
redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.
Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se
opun în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața
4
instanțelor a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării
principiului siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale
principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea
acestora în materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește
termenul în care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile
care au dreptul la acțiune.
Curtea menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce
acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care
urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.
În special, revizuirea fiind o cale de retractare, și nu de reformare a hotărârii,
în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc
redeschiderea procesului.
Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre
judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat,
astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul
unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți. Totodată,
Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a căilor de atac
extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să împace ambele
cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte,
necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate. Așadar, este
necesară identificarea unor ipoteze egale, care să asigure respectarea dreptului la
un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice.
În susținerea cererii de revizuire ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de
avocatul Pavel Dumitru, a invocat prevederile art. 449, lit. b) din Codul de
procedură civilă și anume că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și
faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Aici, instanța de revizuire relevă că pe calea revizuirii nu se pune problema
realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce
au format obiectul judecății finalizate cu pronunțarea deciziei, a cărei revizuire se
solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca
circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării
hotărârii, să nu fie cunoscute societății revizuente până la examinarea cauzei, să fie
confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă
importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere
decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după
ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
Astfel, pentru a invoca temeiul prevăzut de art. 449, lit. b) din Codul de
procedură civilă este necesar ca după emiterea deciziei societății revizuente să-i fie
cunoscute circumstanțe sau fapte esențiale cauzei, care nu au putut fi cunoscute
acesteia, însă a întreprins toate măsurile pentru aflarea acestora în timpul judecării
cauzei și să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente.
ÎCS „Reforma Art” SRL ca argument în susținerea cererii de revizuire a
invocat faptul că instanțele de judecată eronat au constatat că acțiunea a fost
depusă la data de 27 noiembrie 2020, adică a doua zi de când a expirat termenul de
3 zile calculat din data adoptării actului administrativ, ori societatea, în termen, a
5
declanșat procedura administrativă la 26 noiembrie 2020 prin înaintarea unei
somații.
Acest argument nu poate fi apreciat prin prisma art. 449, lit. b) din Codul de
procedură civilă ca circumstanță nouă, care nu a putut fi cunoscută ÎCS „Reforma
Art” SRL, însă a întreprins toate măsurile pentru aflarea acesteia în timpul
judecării cauzei, deoarece după cum afirmă insăși revizuenta somația a fost depusă
prin intermediul poștei electronice de către avocatul Pavel Dumitru. Prin urmare,
aceasta nu constituie o circumstanță nouă existentă până la pronunțarea deciziei a
cărei revizuire se solicită, însă care nu a fost cunoscută de către societatea
revizuentă.
Mai mult, din analiza cererii de recurs rezultă că societatea recurentă prin
faptul solicitării repunerii în termen a acțiunii a admis faptul omiterii termenului de
înaintare a acțiunii. Examinând în ordine de recurs cauza instanța a soluționat
cererea de repunere în termen a acțiunii, respingând-o ca neîntemeiată. Alte
circumstanțe, decât cele examinate în recurs nu au fost invocate și probate de ÎCS
„Reforma Art” SRL. Greșelile procedurale comise de societatea reclamantă la
depunerea cererii de chemare în judecată și care au dus la omiterea termenului de
prescripție nu pot constitui temei de revizuire a unei hotărâri judecătorești
irevocabile.
Un alt argument în susținerea cererii de revizuire ÎCS „Reforma Art” SRL a
invocat faptul incompatibilității judecătorilor instanței de fond la judecarea cauzei.
Nici acest argument prin prisma art. 449, lit. b) din Codul de procedură civilă
nu poate fi reținut de instanța de revizuire, ori a fost examinat de instanța de recurs,
primind aprecierea corespunzătoare.
Un alt temei de declarare a revizuirii societatea revizuentă a invocat lit. h) a
art. 449 din Codul de procedură civilă.
Potrivit lit. h) a art. 449 din Codul de procedură civilă revizuirea se declară în
cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre,
fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a
drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,
prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Aici, instanța de revizuire menționează că acest temei de revizuire a fost
instituit pentru a se crea posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate cetățenilor prin
încălcarea drepturilor și libertăților atunci când acest lucru se constată printr-o
decizie a Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale
ale Omului.
Prin urmare, admiterea revizuirii pe acest temei este condiționată, în primul
rând de existența unei constatări a Curții Europene privind încălcarea unui drept
sau a unei libertăți fundamentale a cetățeanului în cauza a cărei act judecătoresc se
solicită a fi revizuit, ceea ce la caz nu a fost prezentată, fapt care face imposibil
aplicarea prevederilor art. 449, lit. h) din Codul de procedură civilă.
În urma celor constatate Colegiul reține că prin revizuirea în sensul declarat
de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel Dumitru, se
pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei
hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât
și celor internaționale.
Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine
principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de
6
principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele
invocate de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Pavel
Dumitru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 din Codul de
procedură civilă, dar poartă caracter declarativ și se combat cu probele din dosar,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Confirm art. 195, art. 230 din Codul administrativ și și în conformitate cu art.
449, lit. b) și h), art. 453, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către
Întreprinderea cu Capital Străin „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul
Pavel Dumitru, împotriva deciziei din data de 07 decembrie 2020 a Curții Supreme
de Justiție emisă în cauza de contencios administrativ intentată de Întreprinderea cu
Capital Străin „Reforma Art” SRL împotriva Consiliului Audiovizualului cu
privire la contestarea parțială a deciziei nr. 35/215 din data de 23 noiembrie 2020
cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale
unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei
electorale în turul II al alegerilor prezidențiale, stabilit pentru data de 15 noiembrie
2020, în perioada 04-15 noiembrie 2020.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca- Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
7