3r-390/20 — contestarea actului administrativ

3r-390/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-390/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție –T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, V. Burduh

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău –V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna

DECIZIE

29 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de către întreprinderea cu capital străin „Reforma Art”

societate cu răspundere limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către întreprinderea cu capital străin „Reforma Art” societate cu răspundere

limitată împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Natalia Lupan cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către întreprinderea cu

capital străin „Reforma Art” societate cu răspundere limitată, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 13 noiembrie 2020, întreprinderea cu capital străin „Reforma Art” societate

cu răspundere limitată (în continuare ÎCS „Reforma Art” SRL), reprezentată de

avocatul Dumitru Pavel, a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a

solicitat anularea integrală a pct. 5, pct.15 și parțial pct. 21 din decizia Consiliului

Audiovizualului nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020 „Cu privire la examinarea

rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii

media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile

prezidențiale din 01 noiembrie 2020, pentru perioada 16 octombrie – 01 noiembrie

2020 și a sesizărilor IP „Centrul pentru Jurnalism Independent” și a dnei Natalia

Lupan, în partea referitoare la postul Jurnal TV și ÎCS „Reforma Art” SRL”.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis parțial

acțiunea depusă de către ÎCS „Reforma Art” SRL și s-a anulat pct. 5 din decizia

Consiliului Audiovizualului nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, iar în rest, pretențiile

s-au respins (vol. II, f.d. 69, 70-87).

1

Prin încheierea din 01 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(vol. II, f.d. 132-140).

La 08 decembrie 2020, ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de revizuire, prin care a

solicitat în temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, casarea

hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și pronunțarea unei hotărâri

noi de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat în cererea de chemare în

judecată (vol. II, f.d. 143, 144-146).

Prin încheierea din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către ÎCS „Reforma Art” SRL,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 196-201).

La 14 decembrie 2020, ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva încheierii

din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 204, 205-210).

Argumentele recursului, în esență, se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice ale

cauzei, a etapelor procesuale de examinare a cauzei și a argumentelor invocate în

cererea de revizuire.

Suplimentar, reprezentantul recurentei a invocat că, la 09 decembrie 2020, ora

17.53, a recepționat prin poșta electronică citația instanței de revizuire, dar care nu

conținea nicio informație referitoare la data la care urma să fie judecată cererea de

revizuire.

Astfel, a considerat că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, prin încălcarea

egalității armelor părților, deoarece din motiv că nu a fost citat în modul corespunzător

s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta în ședința de judecată pentru a reprezenta

interesele recurentei, în egală măsură cu partea oponentă.

Succesiv, reprezentantul recurentei a opinat că soluția instanței de revizuire este

neîntemeiată, bazată pe o analiză superficială și incompletă a cauzei, or, la baza

procedurii de revizuire a fost pus un act, document, din care rezultă că la 03 decembrie

2020, Parlamentul Republicii Moldova a examinat și adoptat proiectul de Lege de

modificare și completare a Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii

Moldova nr. 174/2018.

Această circumstanță este importantă, deoarece atestă cert faptul că la momentul

aplicării sancțiunii de către intimată, dar și judecării cauzei, Codul serviciilor media

audiovizuale nu prevedea răspundere pentru încălcarea prevederilor art. 69 alin. (l)

din Codul electoral.

Respectiv, decizia de sancționare a ÎCS „Reforma Art” SRL s-a axat exclusiv pe

pretinsa încălcare a prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral, iar prin cererea

de chemare în judecată a fost motivat cert că această normă nu este inclusă în lista

competențelor Consiliului Audiovizualului, iar Consiliul nu este în drept să aplice

sancțiuni.

Finalmente, reprezentantul recurentei a remarcat că circumstanța nou

descoperită confirmă că ÎCS „Reforma Art” SRL în mod eronat și ilegal a fost

sancționată pentru încălcarea art. 69 alin. (1) din Codul electoral, iar în asemenea

circumstanțe hotărârea judecătorească urmează să fie revizuită.

2

Recurenta ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a

solicitat prin cererea de recurs anularea integrală a încheierii din 10 decembrie 2020

a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă cererea

de revizuire, casată hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

pronunțată o hotărâre nouă de admitere integrală a acțiunii în sensul formulat în

cererea de chemare în judecată.

Prin referința din 23 decembrie 2020, intimatul Consiliul Audiovizualului a

solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind neîntemeiată și menținerea încheierii

din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 217, 218-220 recto-

verso).

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată,

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că ÎCS „Reforma Art” SRL s-a conformat

prevederilor legale și a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din

Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Or, încheierea

recurată a Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 10 decembrie 2020 și notificată

recurentului prin poștă electronică în aceiași zi (vol. II, f.d. 203), iar cererea de recurs

motivată a fost depusă la 14 decembrie 2020.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurent și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Instanța de recurs observă că Codul administrativ nu reglementează instituția

revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 prevede că procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă.

3

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, în speță, obiectul revizuirii l-a constituit hotărârea din 26 noiembrie 2020

a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de către

ÎCS „Reforma Art” SRL (vol. II, f.d. 69, 70-87).

La fel, Colegiul atestă că ÎCS „Reforma Art” SRL și-a întemeiat cererea de

revizuire împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în baza

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă (vol. II f.d. 144-146).

Prin încheierea din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către ÎCS „Reforma Art” SRL,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 196-201).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

Ab initio, instanța de recurs consideră oportun de a se expune în privința

argumentelor invocate de reprezentantul recurentei cu privire la presupusa încălcare

a procedurii de examinare a revizuirii, prin necitare la ședința de judecată.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată.

Articolul 97 alin. (1) din Codul administrativ definește notificarea ca fiind

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

În privința modalităților de comunicare și notificare Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Implicit circumstanțelor speței, Colegiul atestă că, la 09 decembrie 2020, Curtea

de Apel Chișinău a expediat la adresa de e-mail a reprezentantului ÎCS „Reforma

Art” SRL și a Consiliului Audiovizualului pentru notificare citația, prin care a adus

la cunoștință că examinarea cererii de revizuire depuse împotriva hotărârii din 26

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost fixată pentru data de 10 decembrie

2020, în incinta Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d. 187).

Totodată, din informația publică plasată pe portalul național al instanțelor de

judecată rezultă că instanța de revizuire a fost afișată pe pagina web a Curții de Apel

Chișinău (https://cac.instante.justice.md/ro/agenda-of-meetings?dossier_number=

2-20142917-02-3rh-08122020&type=Any&apply_filter=1).

În această consecvență, Colegiul decelează că citația cu privire la ședința

judiciară din 10 decembrie 2020 a fost generată automat de către sistemul

informațional judiciar „Programul integrat de gestionare a dosarelor”, prin întocmirea

4

citației în format electronic și completarea automatizată a câmpurilor predefinite,

inter alia data ședinței de judecată și a fost expediată automat la adresa poștei

electronice a reprezentantului ÎCS „Reforma Art” SRL și a Consiliului

Audiovizualului.

Respectiv, întocmirea citației pentru ședința instanței de revizuire din data de 10

decembrie 2020 a avut loc prin completarea automatizată a câmpului „data ședinței

de judecată”, fără implicarea factorului uman.

Faptul că în citație nu a fost indicată ora la care va avea loc ședința de judecată

este apreciat de instanța de recurs ca fiind unul neviabil și care nu viciază procedura

notificării. Or, în citație a fost indicat numărul dosarului 2-20142917-02-3rh-

08122020, după care orice informație cu privire la acest dosar poate fi verificată în

mod on-line pe portalul național al instanțelor de judecată

(https://instante.justice.md).

Conform pct. 3 subpct. 3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Sistemului informațional judiciar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 794 din 01

august 2018, portalul național al instanțelor de judecată (PNIJ) este un sistem

complex, care se caracterizează printr-un punct unic de acces la informația despre

activitatea tuturor instanțelor de judecată. Informația plasată pe PNIJ include lista

instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația

privind agenda ședințelor de judecată, hotărârile instanței de judecată, citațiile în

instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili în condițiile

legii. Pe PNIJ poate fi accesată informația din dosare, care este publicată în

conformitate cu legislația.

Prin urmare, Colegiul consideră că, dispunând de numărul electronic al

dosarului, reprezentantul ÎCS „Reforma Art” SRL nu a făcut uz de posibilitatea de a

accesa liber informația publică plasată pe portalul național al instanțelor de judecată

pentru a consulta agenda ședințelor de judecată. Cu atât mai mult că, pe portalul

național al instanțelor de judecată, în concret a Curții de Apel Chișinău a fost plasată

informația că ședința de judecată pentru examinarea cererii de revizuire a fost numită

pentru data de 10 decembrie 2020, ora 11.00 (https://cac.instante.justice.md/ro/agenda-

of-meetings?dossier_number=2-20142917-02-3rh-08122020&type=Any&apply_filter=1).

La capitolul dat instanța de recurs opinează că ÎCS „Reforma Art” SRL, fiind

interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță și, depunând maximă

diligență, să întreprindă toate măsurile posibile pentru a concretiza ora când va avea

loc examinarea cererii sale de revizuire.

Cu titlu subsecvent se atestă și faptul că intimatului în procedura de revizuire,

Consiliului Audiovizualului i-a fost expediată citație cu același conținut ca și

reprezentantului revizuentei ÎCS „Reforma Art” SRL, însă acest fapt nu a împiedicat

reprezentantul Consiliului Audiovizualului să se prezinte la ședința de judecată și să

participe la examinarea cererii de revizuire.

Astfel, Colegiul deduce că neprezentarea reprezentantului ÎCS „Reforma

Art” SRL la ședința de judecată și neparticiparea acestuia la examinarea cererii de

revizuire este imputabilă exclusiv comportamentului său pasiv și nu poate fi opus ca

omisiune a instanței de revizuire și, cu atât mai mult, ca încălcare a procedurii de

citare.

5

Continuând șirul logic al dezideratelor sale, instanța de recurs învederează cu

referire la fondul revizuirii că în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură

civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare,

prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce

efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite

revizuirea numai în cazurile strict determinate.

Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru

înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să

fie viciată chiar în substanța sa.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul

a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care

evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac,

este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la

art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza cărora

ÎCS „Reforma Art” SRL și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a

unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt

totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după

ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca circumstanța

nouă să îndeplinească două condiții esențiale și cumulative: 1) să existe anterior

pronunțării hotărârii; și 2) să-i devină cunoscută revizuentului ulterior pronunțării

hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite sau faptele esențiale ale cauzei, în sens

procesual, trebuie să constituie obiect al probării existenței sau lipsei faptelor juridice

privind apariția, modificarea sau stingerea raporturilor juridice.

Respectiv, analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că ÎCS „Reforma

Art” SRL nu a evocat careva circumstanțe plauzibile, nou descoperite, care pot

constitui obiect al probației raporturilor juridico-publice supuse controlului legalității

în prezenta speță dintre ÎCS „Reforma Art” SRL și Consiliul Audiovizualului și care

au importanță esențială pentru soluționarea disensiunii dedusă judecății, fiind în stare

de a influența adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin hotărârea din 26

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Sub acest aspect Colegiul consideră că instanța de revizuire just a apreciat critic

argumentele revizuentului invocate întru necesitatea retractării hotărârii din 26

6

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Or, presupusa circumstanță nou-

descoperită, invocată de către revizuentă, a apărut la 03 decembrie 2020 (adoptarea

de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectului Legii cu privire la modificarea

și completarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova

nr. 174/2018), iar actul administrativ supus controlului judecătoresc al legalității –

decizia Consiliului Audiovizualului nr. 33/199 datează cu 10 noiembrie 2020.

Astfel, circumstanța nou-descoperită invocată de revizuentă a apărut ulterior

adoptării hotărârii asupra fondului cauzei, iar în esență nici nu influențează soluția

pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 26 noiembrie 2020.

Prin urmare, presupusa circumstanță nou-descoperită invocată de către

revizuentă nu poate fi încadrată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, întrucât nu îndeplinește condiția obligatorie de a „exista anterior pronunțării

hotărârii”.

În asemenea circumstanțe, Colegiul conchide că argumentele invocate de

revizuenta ÎCS „Reforma Art” SRL nu constituie temei pentru redeschiderea

procedurii judiciare.

Cumulul ipotezelor relevate mai sus certifică în mod clar lipsa de substanță a

recursului declarat de către ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul

Dumitru Pavel, împotriva încheierii din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Circumstanța dată desprinde simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de

instanța inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare atât a revizuirii, cât

și a recursului.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte

a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de

a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui

caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v.

România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 10

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de

drept pertinente speței, iar recurenta nu a adus în fața instanței de recurs argumente

elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc

recurat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către

ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel și a menține

încheierea instanței de revizuire.

7

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către întreprinderea cu capital străin „Reforma

Art” societate cu răspundere limitată, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel.

Se menține încheierea din 10 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către întreprinderea cu capital străin „Reforma Art” societate cu răspundere

limitată împotriva Consiliului Audiovizualului, terț Natalia Lupan cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8