3ra-1155/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1155/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 26 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația Obștească ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească ,,Media Alternativă” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 13 noiembrie 2020 AO ,,Media Alternativă” a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că AO „Media Alternativă” fondată la data de 13 martie 2017, este deținătoarea de licență pentru postul de televiziune TV8, fiind furnizor de servicii media.

În perioada 2 octombrie - 1 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, Codului electoral și Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din 1 septembrie 2020, a decis prin decizia nr. 25/151 din 1 octombrie 2020, monitorizarea tematică a furnizorilor de servicii media: „Moldova-1”, „Publika TV”, „Prime”, „Primul în Moldova”, „TVR Moldova”, „Canal 2”, „Canal 3”, „TV8”, „NTV Moldova”, „Jurnal TV”, „Pro TV Chișinău”, „BTV”, „RTR Moldova”, „Televiziunea Centrală” și „Radio Moldova”, la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, pe perioada 2 octombrie - 1 noiembrie 2020. 1 Astfel, în urma monitorizării efectuate de către Consiliul Audiovizualului au fost întocmite următoarele rapoarte cu privire la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, după cum urmează: a) raport privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea campaniei electorale, emisiuni informative),

inclusiv informația despre spoturile de educație electorală/informare a alegătorilor la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru perioada 2 octombrie - 11 octombrie 2020; b) raport cu privire la rezultatele monitorizării modului de reflectare a campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în cadrul principalelor buletine de știri de către furnizorii de servicii media audiovizuale, pentru perioada 2 octombrie - 15 octombrie 2020; c) raport privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea campaniei electorale, emisiuni informative), inclusiv informația despre spoturile de educație electorală/informare a alegătorilor la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru perioada 12 octombrie - 25 octombrie 2020; d) raport privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea campaniei electorale, emisiuni informative),

inclusiv informația despre spoturile de educație electorală/ informare a alegătorilor la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru perioada 26 octombrie -30 octombrie 2020. Reclamanta a arătat că în perioada 2-15 octombrie 2020, din volumul total de subiecte difuzate de postul de televiziune „TV 8” în buletinele de știri de la ora 19:00 (limba de difuzare: română), 44 de știri au fost cu caracter social politic și electoral, în cadrul cărora au fost reflectați 8 concurenți electorali, dintre care 7 desemnați de formațiuni politice și președintele în exercițiu (PREZ) în calitate de candidat independent.

Cu referire la perioada 16-30 octombrie 2020, din volumul total de subiecte difuzate de postul de televiziune „TV 8” în buletinele de știri de la ora 19:00 (limba de difuzare: română), 38 de știri au fost cu caracter politic și electoral, în cadrul cărora au fost reflectați 8 concurenți electorali, dintre care 7 desemnați de formațiuni politice și președintele în exercițiu (PREZ) în calitate de candidat independent. În perioada 16-30 octombrie 2020, din volumul total de subiecte difuzate de postul de televiziune „TV 8” în buletinele de știri de la ora 19:00 (limba de difuzare: română), 38 de știri au fost cu caracter politic și electoral, în cadrul cărora au fost reflectați 8 concurenți electorali, dintre care 7 desemnați de formațiuni politice și președintele în exercițiu (PREZ) în calitate de candidat independent.

A subliniat că potrivit Raportului privind volumul de emisie electorală (spoturi, dezbateri și materiale electorale difuzate în cadrul rubricilor special create pentru reflectarea campaniei electorale, emisiuni informative), inclusiv informația despre 2 spoturile de educație electorală/ informare a alegătorilor la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova plasată de către furnizorii de servicii media, pentru perioada 12 - 30 octombrie 2020, postul de televiziune „TV 8” a rulat spoturi de educație electorală la alegerile prezidențiale cu o durată de 3 ore 40 minute și 45 secunde.

În urma analizei raportului de monitorizare la capitolul reflectării campaniei electorale, AO „Media Alternativă”, deținătoarea licenței de emisie pentru postul de televiziune „TV8”, a expediat în adresa Consiliului Audiovizualului prin intermediul poștei electronice scrisoarea nr. 37 din 9 noiembrie 2020, prin care a comunicat Consiliului Audiovizualului următoarele: „Monitorizarea paralelă efectuată în cadrul postului de televiziune TV8 arată alte cifre, decât cele pe care le-a arătat monitorizarea efectuată de către Consiliul Audiovizualului. Doar în raport cu doi dintre candidați - Tudor Deliu (0:57 sec) și Octavian Țîcu (01:04) - cifrele coincid, în raport cu Violeta Ivanova, diferența este de doar câteva secunde, iar pentru toți ceilalți candidați, datele denotă o diferență de până la 2:49 minute.

De exemplu, este cazul candidatului independent Igor Dodon, căruia, conform monitorizării interne i- au fost alocate puțin peste 7 minute, alte aproape 4 minute i-au fost acordate în calitatea lui de președinte (funcție publică). În total, TV8 i-a acordat în jur de 11 minute”. Cu referire la timpului alocat concurenților electorali de către postul de televiziune TV8, în motivarea deciziei, Consiliul Audiovizualului a menționat că, în perioada de raport 16-30 octombrie 2020, în cadrul principalelor buletine de știri difuzate de postul de televiziune „TV 8” s-a atestat, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația mediatizării, o reflectare dezechilibrată a concurenților electorali.

În acest sens au fost atestate încălcări de la prevederile art. 69 alin. (1) din Codul electoral care stipulează că radiodifuzorii, în cadrul tuturor programelor lor, și mijloacele de informare în masă scrise fondate de autorități publice au obligația de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor. Reclamanta AO „Media Alternativă” a relatat că conform Metodologiei de monitorizare a furnizorilor de servicii media audiovizuale aprobată prin decizia Consiliul Audiovizualului nr. 29/180 din 9 noiembrie 202018 „este important să se înțeleagă modul în care este utilizat timpul/spațiul. Timp/spațiu legal nu înseamnă, în mod automat, reflectare egală.

Tonalitatea reflectării și modul în care actorul politic sau entitatea respectivă este prezentat(ă) reprezintă informații importante ce completează datele referitoare la acordarea timpului. De asemenea, este important să fie analizată tonalitatea reflectării în perspectiva cazurilor particulare care prezintă actorii în lumină pozitivă sau negativă, așa cum doar faptul că o cotă parte de reflectare a actorilor a fost pozitivă sau negativă, nu trebuie, în mod automat, să ducă la concluzia că instituția media respectivă este părtinitoare în favoarea sau în defavoarea unui actor. Natura relatărilor și modul în care informația a fost prezentată trebuie să fie supuse unor analize suplimentare.

Secvența de timp legată de actorul politic relevant este codificată în conformitate cu următoarele variabile: discursul direct-indirect și tonalitatea reflectării (pozitiv, neutru, negativ).” Astfel, a remarcat că cei 8 candidați la funcția de președinte a țării sunt diferiți, în special la capitolul organizarea de evenimente publice.

3 Cu referire la conotația reflectării concurenților electorali înscriși la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul buletinelor de știri ale postului de televiziune „TV 8”, reclamanta a menționat că potrivit raportului pentru perioada 16-30 octombrie 2020, conotația reflectării concurenților electorali înscriși la scrutinul electoral pentru funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul buletinelor de știri ale postului de televiziune TV8 a fost într-o tonalitate, în general, neutră și nesemnificativ pozitivă, cu excepția lui Igor Dodon, atât în calitate de candidat independent (CI), cât și în calitate de președinte în exercițiu și Renato Usatîi, care comparativ cu ceilalți concurenți electorali au fost reflectați și negativ.

A susținut că postul de televiziune, în cea mai mare parte și-a păstrat tonalitatea neutră. Faptul că unii dintre candidați, așa cum arată raportul Consiliului, a apărut într-o lumină negativă, este datorată faptului că în perioada de monitorizare, au fost făcute publice mai multe investigații jurnalistice și aduse mai multe acuzații, care în mod evident, nu puteau fi trecute cu vederea de către presă.

La fel, reclamanta a indicat despre perioada de monitorizare 2-15 octombrie 2020, unde prin decizia nr. 29/181 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, pentru perioada 2-15 octombrie 2020 și a sesizărilor Comunității pentru advocacy și politici publice „WatcDog.MD din data de 22 octombrie 2020, care s-a bazat pe raportul de monitorizare al perioadei 2-15 octombrie 2020, Consiliul Audiovizualului a concluzionat: „Conotația reflectării concurenților electorali înscriși la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul buletinelor de știri ale postului de televiziune „TV 8” a fost într-o tonalitate, în general, neutră și pozitivă, cu excepția lui Igor Dodon, care a fost mediatizat și, nesemnificativ, negativ, în calitate de candidat independent și de președinte în exercițiu.

Concurenții electorali, dintre care și președintele în exercițiu (PREZ), au fost reflectați atât direct, cât și indirect, în toate cazurile prevalând aparițiile indirecte… Totodată, urmare a monitorizării s-a atestat că în modul de reflectare a campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 în cadrul principalului buletin informativ din perioada 2-15 octombrie 2020, postul de televiziune „TV 8” nu a admis: incitarea la ură sau discriminare; incitarea la ură între persoane, interetnică sau separatism teritorial; lezarea demnității sau reputației altei persoane, ofensă publică; utilizarea limbajului sexist”.

Cu referire la difuzarea sondajului din 23 octombrie 2020, de către postul de televiziune TV8, reclamanta a menționat că la data de 23 octombrie 2020, de către postul de televiziune au fost difuzate rezultatele unui sondaj de opinie cu tematică electorală, unde s-a relatat următoarele: „Sondajul a fost realizat în perioada 8-20 octombrie 2020, pe un eșantion de 1124 de persoane, din 13 regiuni geografice. Marja de eroare este de +- 3%. Despre sondajul Barometrului Opiniei Publice prezentat de Institutul pentru Politici Publice a fost informată și Comisia Electorală Centrală, a precizat pentru TV8, Maxim Lebedinschi, secretar CEC. Proiectul a fost susținut financiar de către Fundația Soros Moldova, cu peste 22 mii de dolari, bani destinați și pentru alte activități.

La fel, cu circa 851 de mii de lei a contribuit Oficiul de Cooperare al Elveției din Moldova”. Prin urmare, reclamanta a considerat că a respectat rigorile legale privind difuzarea rezultatelor sondajelor de opinie cu tematică electorală. 4 A invocat că în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Codul serviciilor media, furnizorii de servicii media, furnizorii de servicii de platformă de partajare a materialelor video și distribuitorii de servicii media poartă răspundere pentru încălcarea legislației în domeniul audiovizualului în conformitate cu prezentul articol și cu legislația în vigoare.

Totuși, alin. (2) prevede criterii clare de care urmează să țină cont Consiliul Audiovizualului, la aplicarea unei sancțiuni, și anume pentru încălcarea prevederilor prezentului cod, Consiliul Audiovizualului aplică sancțiuni stabilite individual, în funcție de gravitatea încălcării, de efectele acesteia, precum și de frecvența încălcărilor comise în ultimele 12 luni, criterii de care nu a ținut cont autoritatea publică la emiterea deciziei de sancționare. De asemenea, a enunțat că și art. 31 Cod administrativ prevede că actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, iar simpla descriere fără individualizarea faptei, nu poate calificată că o motivare suficientă.

A relevat că principiul constituțional al legalității impune diferențierea pedepselor stabilite pentru încălcarea legii. Astfel, a declarat că și Curtea Constituțională a statuat că individualizarea legislativă nu este suficientă în atingerea scopului legii contravenționale atât timp cât nu este posibilă realizarea individualizării judiciare. Prin individualizarea legală, legislatorul trebuie să ofere judecătorului competența de stabilire a pedepsei în anumite limite predeterminate - minimul și maximul special al pedepsei, precum și să prevadă, pentru același judecător, instrumentele care să-i permită alegerea și determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile faptei și cu persoana care a comis o contravenție sau o infracțiune.

În această privință, a indicat că fără a ține cont de criteriile stabilite de lege și fără a individualiza sancțiunea în raport cu fapta comisă, Consiliul Audiovizualului a aplicat tuturor furnizorilor în general, aceeași sancțiune, pe când, Curtea a statuat că ,,sancțiunea de drept contravențional, fiind o consecință a răspunderii contravenționale, trebuie să fie strict individualizată adaptată cantitativ și calitativ la gravitatea faptei și persoana făptuitorului”, astfel că criteriile generate de individualizare a sancțiunii sunt expuse exhaustiv în prevederile art. 84 alin. (2) din Codul serviciilor media.

Reclamanta AO „Media Alternativă” a solicitat anularea pct. 13 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, prin care s-a dispus: „A sancționa cu amendă în mărime de 5 000 de lei AO „Media Alternativă” fondatoarea postului de televiziune „TV 8”, pentru încălcarea pct. 4.1 lit. b) din Condițiile la Licența de emisie seria AC 000800 din 26 februarie 2018, în conformitate cu art. 84 alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale”. Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de judecată cu referire la prevederile art. 219 alin. (1), 220 alin. (1), 93 Cod administrativ, a concluzionat că afirmațiile reclamantei privind ilegalitatea actului administrativ individual defavorabil în partea contestată, nu au suport probatoriu.

În acest sens, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, prima instanță a stabilit că Consiliul Audiovizualului la adoptarea deciziei nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, în partea ce se referă la sancționarea AO „Media Alternativă”, 5 nu a comis careva încălcări, iar actul administrativ contestat a fost emis atât cu respectarea normelor procedurale, cât și cu respectarea normelor materiale, fapt ce denotă lipsa temeiurilor legale de a dispune anularea acestuia.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că Consiliul Audiovizualului a emis legal actul administrativ contestat - decizia nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020, ajungând la concluzie justă că furnizorul de servicii media audiovizuale TV8, în perioada monitorizată 16 - 30 octombrie 2020, în cadrul principalelor buletine de știri difuzate, atât prin volumul de timp acordat, cât și prin conotația mediatizării a admis reflectarea dezechilibrată a concurenților electorali, acțiuni care au dus la încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Codul electoral, servind ca temei de aplicare a sancțiunii.

Prin urmare, instanța de judecată a reținut că reclamanta AO „Media Alternativă” a fost sancționată nu pentru conținutul informației difuzate, dar pentru faptul că în campania electorală este obligatoriu reflectarea campaniei electorale în mod echilibrat, imparțial și responsabil, cu respectarea principiului de echitate, iar sancțiunea aplicată în speță nu poate limita libertatea de exprimare. Argumentul reclamantei precum că actul administrativ contestat urmează a fi anulat întrucât Consiliul Audiovizualului a aplicat tuturor furnizorilor în general aceeași sancțiune, fără individualizarea acestora cum este expus în art. 84 alin. (2) din Codul serviciilor media, prima instanță l-a apreciat ca neîntemeiat, dat fiind că în speță nu s-a constatat încălcarea normei legale enunțate, iar acel fapt că mărimea amenzii aplicate pentru fiecare post de televiziune aparte coincide, este datorată faptului că încălcările comise de furnizorii de servicii media sunt similare.

Instanța de judecată a respins argumentul reclamantei precum că actul administrativ contestat urmează a fi anulat și din motivul încălcării procedurii de emitere a acestuia, întrucât decizia nu are motivarea completă, așa cum prevede art. 118 alin. (3) Cod administrativ. Or, prima instanță a specificat că în circumstanțele în care în pct. 23 al deciziei contestate, este indicat expres că „motivațiile privind rezultatele votării sunt înscrise în procesul-verbal al ședinței Consiliului Audiovizualului din 10 noiembrie 2020, parte integrantă a prezentei decizii”, iar însuși în conținutul deciziei sunt descrise circumstanțele care au dus la aplicarea sancțiunii, reclamanta nu poate să pretindă că motivarea lipsește.

Astfel, generalizând circumstanțele cauzei în coraport cu normele legale aplicabile speței, prima instanță a conchis asupra necesității adoptării unei soluții de respingere a acțiunii în contestare depuse de AO „Media Alternativă”. La 20 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, a depus recurs împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar la 24 noiembrie 2020 a prezentat recursul în orginal. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată, considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, fiind apreciate arbitrar probele.

A declarat că la emiterea hotărârii, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de coroborarea art. 118 și 123 Cod administrativ, din care rezultă că motivarea completă a actului administrativ individual defavorabil este obligatorie, fiind parte integrantă și condiționează legalitatea acestuia. 6 A specificat că până la finalizarea dezbaterilor judiciare, Consiliul Audiovizualul nu a recuperat motivarea, ce ar da temei ca actul contestat, să nu fie anulat pe acest temei de drept. La fel, a indicat că intimatul Consiliul Audiovizualului, a aplicat față de toți furnizorii de servicii media, fără a ține cont de criteriile de individualizare, aceeași sancțiune pentru nerespectarea „principiilor echității, responsabilității, echilibrului și imparțialității în mediatizarea alegerilor”.

Totodată, a menționat că amenzile au fost bazate pe date de monitorizare ce au fost similare cu prima perioadă de monitorizare, când Consiliul Audiovizualului, a constatat că rezultatele sunt „în limitele normalității”. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin referința din 25 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a solicitat respingerea recursului. Examinând recursul depus de AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Astfel, potrivit art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, la caz, se contestă decizia Consiliului Audiovizualului emisă în conformitate cu prevederile Codului electoral. Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.

În corespundere cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărîrii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare. Din actele cauzei rezultă că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată în data de 18 noiembrie 2020. Tot din materialele dosarului și anume procesul-verbal al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, 7 reprezentantul AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, a fost prezent.

Prin urmare, ținând cont de domeniul specific de activitate a legislației electorale, prin prisma prevederilor art. 74 alin. (6) Cod electoral, termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii și-a început curgerea în ziua pronunțării, adică la 18 noiembrie 2020 și a expirat la 19 noiembrie 2020, aceasta fiind ultima zi de depunere a recursului la Curtea de Apel Chișinău conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ. Cu toate acestea, recursul AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus prin intermediul poștei electronice la Curtea de Apel Chișinău, în data de 20 noiembrie 2020, fapt ce denotă depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că AO ,,Media Alternativă” avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 74 alin. (6) Cod electoral. Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil. Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ coroborat cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de AO ,,Media Alternativă”. În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 8 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Asociația Obștească ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu 9