3r-140/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-140/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, Sv. Filincova, N. Craiu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de Asociația Obștească ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească ,,Media Alternativă” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Asociația Obștească ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 13 noiembrie 2020 AO ,,Media Alternativă” a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.147, Vol.I). La 20 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, AO ,,Media Alternativă” reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, a depus recurs împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, iar la 24 noiembrie 2020 a prezentat recursul în orginal, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.162-167, 185-188, Vol.I). Prin încheierea din 26 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi s-a declarat inadmisibil (f.d.197-205, Vol.I).

La 15 ianuarie 2021 AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi a depus cerere de revizuire a hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel 1 Chișinău, solicitând casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată (f.d.7-12, Vol.II). Prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi (f.d.107-110, Vol.II). La 22 martie 2021 AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de revizuire depuse împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.112-118, Vol.II).

În motivarea recursului, recurenta a indicat dezacordul cu încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apei Chișinău, pe care o consideră neîntemeiată și pasibilă casării. Astfel, recurenta a relatat că a depus cererea de revizuire la data de 13 ianuarie 2021, în temeiul lit. b) alin. (1) art. 449 din Codul de procedură civilă.

În acest sens, a făcut referire la faptul că hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020 urmează a fi casată, din motiv că instanța judecătorească și-a întemeiat hotărârea în baza unei norme legale care nu era în vigoare la data emiterii hotărârii, și anume art. 84 alin. (5) lit. m), „nerespectarea prevederilor prevăzute la art. 69 alin. (1) din Codul Electoral", completare prevăzută în Proiectul de lege nr. 460 cu privire la modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 din 23 noiembrie 2020. De altfel, circumstanțe devenite cunoscute revizuentei, în cadrul ședinței plenare din 03 decembrie 2020 privind dezbaterea proiectului de lege nr. 174/2018.

Iar hotărârea Curții de Apel supusă revizuirii a fost emisă la data de 18 noiembrie 2020, anterior înregistrării de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 23 noiembrie 2020 a Proiectului de lege nr. 460 cu privire la modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 din 23 noiembrie 2020. Prin urmare, recurenta consideră neîntemeiat argumentul instanței de revizuire în ceea ce vizează faptul că temeiurile invocate de AO „Media Alternativă" în cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, ca urmare cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În continuare, recurenta a susținut că a anexat la cererea de revizuire în susținerea temeiniciei acesteia, probe cu putere decisivă asupra hotărârii instanței de judecată, și anume Proiectul de lege nr. 460 cu privire la modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 din 23 noiembrie 2020 și foto copii de pe portalul paginii oficiale a Parlamentului Republicii Moldova, probe care indică vădit faptul că proiectul de lege a fost înregistrat ulterior pronunțării hotărârii Curții de Apel din 18 noiembrie 2020, și anume la data de 23 noiembrie 2020. La acest capitol, recurenta a menționat că în pofida faptul că nu a ținut cont de probele anexate, instanța de revizuire eronat a stabilit că proiectul de lege cu nr.174/2018 din 28 noiembrie 2020 nu constituie o circumstanță sau un fapt esențial al cauzei, care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentei, or, în opinia sa, în cazul dat, nu ar fi fost posibil să anticipeze sau să cunoască din timp despre înregistrarea respectivului proiect de lege.

2 Concluzionând recurenta a notat că instanța de revizuire superficial a indicat motivele care au determinat concluziile sale și nu a motivat corespunzător soluția sa de declarare inadmisibilă a cererii de revizuire a hotărârii Curții de Apel din Chișinău din 18 noiembrie 2020 depusă de către A.O. „Media Alternativă". Iar, sintetizând analiza pe care a făcut-o instanța de revizuire prin încheierea nr.3rh-l/21 din 04 martie 2021, în legătura cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de revizuire, recurenta a punctat că aceasta nu este una clară și certă, respectiv, nu are putere de convingere.

Sub aspectul celor relatate, recurenta a evidențiat că toate cele descrise, cert indică la examinarea superficială a cererii de revizuire, or, instanța de revizuire greșit a concluzionat asupra temeiului de revizuire invocat de către AO „Media Alternativă", întru temeinicia solicitărilor înaintate, și a ignorat probele anexate la cererea de revizuire, omițând să se expună pe marginea acestora. Prin referința depusă la 16 aprilie 2021 Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova a solicitat respingerea cererii de recurs și menținerea încheierii contestate. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea recurată a fost pronunțată la 04 martie 2021 și expediată recurentului, prin intermediul oficiului poștal la 12 martie 2021 (f.d. 111, Vol.II). Având în vedere că la materialele cauzei lipsesc date ce ar confirma recepționarea încheierii contestate de către recurenți, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 22 martie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la 15 ianuarie 2021 AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi a depus cerere de revizuire a hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată (f.d.7-12, Vol.II). Prin încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi (f.d.107-110, Vol.II). La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a conchis că cererea de revizuire depusă de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de 3 avocatul Vitalie Enachi împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău nu se încadrează în dispozițiile art. 449 Cod de procedură civilă.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit. a), b), c), e), e1), g) și h) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă. Iar, conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de revizuire a hotărârii din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, depusă la 15 ianuarie 2021 de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi, instanța de recurs constată că revizuenta și-a înaintat cererea de revizuire pe dispozițiile art.449 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, invocând ca temei faptul că la data de 03 decembrie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a examinat și a adoptat în prima lectură proiectul de lege de modificare și completare a Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, la data de 16 decembrie 2020, proiectul fiind adoptat în a doua lectură.

4 Astfel, revizuenta a menționat că hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020 urmează a fi casată, din motiv că instanța judecătorească și-a întemeiat hotărârea în baza unei norme legale care nu era în vigoare la data emiterii hotărârii, și anume art.84 alin. (5) lit. m), „nerespectarea prevederilor prevăzute la art. 69 alin. (1) din Codul Electoral", completare prevăzută în Proiectul de lege nr. 460 cu privire la modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale ai Republicii Moldova nr. 174/2018 din 23 noiembrie 2020, circumstanțe devenite cunoscute revizuentei, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului Republicii Moldova din 03 decembrie 2020 privind dezbaterea proiectului de lege nr. 174/2018, fapt esențial pentru examinarea justă a cauzei, circumstanțe care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute, devenind cunoscute doar în momentul desfășurării ședinței publice a legislativului, în care proiectul de lege a fost supus dezbaterii și adoptat în primă lectură.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că hotărârea Curții de Apel Chișinău supusă revizuirii a fost emisă la data de 18 noiembrie 2020, anterior înregistrării de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 23 noiembrie 2020 a Proiectului de lege nr. 460 cu privire la modificarea și completarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 din 23 noiembrie 2020. Totodată, modificarea cadrului legal, sau proiectele de acte legislative privind modificarea cadrului legal nicidecum nu pot constitui circumstanțe, care pot sta la baza revizuirii hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. Mai mult, proiectul aprobat în lectură finală, va produce efecte în viitor după aprobare și nicidecum nu are efect retroactiv.

Or, aici, instanța de recurs relevă că în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, este important ca circumstanțele sau faptele date să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La fel, art. 449 lit. b) CPC în temeiul căruia AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi a depus cererea de revizuire la Curtea de Apel Chișinău stabilește clar că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost si nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. 5 Astfel, legiuitorul expres a prevăzut ca temei de revizuire pot fi invocate unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau până la momentul pronunțării hotărârii.

La caz, circumstanțele invocate de recurent au apărut după pronunțarea hotărârii asupra căreia a fost depusă cererea de revizuire, la data de 03 decembrie 2020 când proiectul a fost votat în prima lectură, iar la data de 16 decembrie 2020 - în a doua lectură. În acest sens, instanța de recurs reiterează că atâta timp cât un proiect de lege nu a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, acesta nu are valoare juridică. Totuși, la acest capitol, instanța de recurs relevă că proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, aprobat în lectura finală nici nu prevede completarea art. 84 alin. (5) din Cod cu o nouă literă, respectiv, acest argument al recurentului este neîntemeiat.

Mai mult, modificarea cadrului legal nicidecum nu poate fi considerată ca temei de revizuire, deoarece nu are efect retroactiv, (doar în cazurile penale când se aplică o pedeapsă mai blândă), ceea ce demonstrează legalitatea și temeinicia încheierii Curții de Apel Chișinău nr. 3rh- 1/21 din 04 martie 2021. Prin urmare, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de revizuire că, cererea de revizuire a hotărârii irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, depusă la 15 ianuarie 2021 de către AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi nu corespunde prevederilor legale prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de revizuire, prin încheierea recurată privind respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de revizuire legitim și întemeiat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a hotărârii irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, depusă la 15 ianuarie 2021 de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi.

Cu referire la opinia recurentei că argumentul instanței de revizuire potrivit căruia nu pot fi reținute trimiterile revizuentului la o decizie a Curții Supreme de Justiție, emisă pe un caz similar este lipsit de motivare și legitimitate, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat și lipsit de orice suport probant, bazat pe simple declarații, or, instanța s-a expus în încheierea contestată asupra acestui argument, menționând expres faptul că nu pot fi reținute trimiterile revizuentului la o decizie a Curții Supreme de Justiție, emisă pe un caz similar, după cum pretinde acesta.

Or, în cazul în care AO „Media Alternativa” nu a fost de acord cu hotărârea Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) Cod administrativ, în coroborare cu prevederile art. 74 alin. (6) Cod electoral, reclamanta a fost îndreptățită să conteste actul judecătoresc cu recurs, drept care conform încheierii din 26 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost exercitat de AO „Media Alternativa”, însă cu întârziere. Ca urmare, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursul inadmisibil, fapt care nu poate fi imputat instanței de judecată. 6 Mai mult, cu referire la trimiterea făcută de recurentă la un caz similar, este de menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială.

Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe, iar acest lucru nu se poate considera în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct. 116 (b)). În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, v. Turcia, pct. 83). Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski v Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pct. 38). Așadar, argumentele invocate de revizuentă nu cad sub incidența prevederilor art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 7 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de revizuire este legală, iar argumentele invocate de AO ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Asociația Obștească ,,Media Alternativă”, reprezentată de avocatul Vitalie Enachi. Se menține încheierea din 04 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească ,,Media Alternativă” împotriva Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8