3ra-1153/20 — anularea deciziei, constatarea incalcarii legislatiei de catre furnizorul de servicii media si obligarea aplicarii sanctiunilor prevazute de lege

3ra-1153/20 — anularea deciziei, constatarea incalcarii legislatiei de catre furnizorul de servicii media si obligarea aplicarii sanctiunilor prevazute de lege (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1153/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, A. Bostan, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Maia Sandu, reprezentată de

avocatul Natalia Moloșag,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Maia Sandu împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Postului de

Radio „Plai”, terț Igor Dodon, privind anularea deciziei, constatarea încălcării

legislației de către furnizorul de servicii media și obligarea aplicării sancțiunilor

prevăzute de lege,

împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 14 noiembrie 2020 Maia Sandu s-a adresat în instanță cu cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Postului de Radio

„Plai”, terț Igor Dodon, privind anularea deciziei, constatarea încălcării legislației de

către furnizorul de servicii media și obligarea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 09 noiembrie 2020,

reprezentantul său cu drept consultativ, Olesea Stamate, a depus o sesizare sub formă

de contestație în adresa Consiliului Audiovizualului și spre informare Comisiei

Electorale Centrale, în baza art. 71-73, art. 75 alin. (4) lit. c), alin. (7), art. 83 alin. (3),

art. 84 Codul serviciilor media audiovizuale, în vederea examinării acțiunilor de

încălcare a legislației din partea furnizorilor servicii media Radio Plai și Radio Noroc,

în favorizarea excesivă a candidatului independent Igor Dodon în perioada campaniei

electorale pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova.

Solicitările formulate au ținut de admiterea contestației spre examinare, cu

verificarea celor invocate în virtutea funcției de supraveghere și control a Consiliului,

constatarea încălcării legislației în vigoare de către furnizorii de servicii media și

aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 84 Codul serviciilor media audiovizuale.

În urma înțelegerii amiabile avute cu reprezentanții Radio Noroc, pretenția în

partea ce ține de Radio Noroc a fost retrasă, fapt ce a fost comunicat și Consiliului

Audiovizualului.

1

Prin intermediul mass-media, a aflat despre faptul că la 13 noiembrie 2020,

Consiliul Audiovizualului a examinat contestația înaintată și a respins contestația

depusă în mod unanim, considerându-se că răspunderea pentru spotul audio o poartă

doar concurentul electoral.

La 14 noiembrie 2020, a solicitat prin intermediul adresei electronice remiterea

deciziei motivate, fapt care a rămas fără răspuns.

Consideră că actul de dispoziție emis de către pârât este unul ilegal, pasibil de a

fi anulat, reieșind din următoarele argumente. Începând cu data de 05 noiembrie 2020

și până la 13 noiembrie 2020 inclusiv, radiodifuzorul Radio Plai (pe lângă mulți alții:

Radio Noroc, Hit FM, Radio Alla, Radio Moldova, Aquarelle FM, Radio Love) au

difuzat în continuu (în limba română și în limba rusă) un spot audio, prezentat ca fiind

din programul și fondul electoral al concurentului la funcția de președinte al

Republicii Moldova, Igor Dodon, care de fapt reprezintă un mesaj și îndemn de atac

direct a persoanei Maia Sandu (contra-candidat la funcția de președinte al Republicii

Moldova), cu conținut și informații denigratoare, agresive, calomnioase, false,

precum și care incita la ură și discriminare în adresa dnei Maia Sandu.

Difuzarea spotului audio menționat este indicat la final ca fiind achitat din fondul

electoral al candidatului Igor Dodon, cu factura din 03 noiembrie 2020. Spotul în

cauză durează timp 30 de secunde și reprezintă un discurs adresat publicului, pe

fundalul unui sunet muzical care creează o atmosferă de groază, iar o voce masculină,

care declară și incită publicul pe un ton agresiv, cu indignare despre ce ar însemna

alegerea candidatului electoral – Maia Sandu, furnizând un mesaj de a nu o vota pe

dumneaei, comunicând mai multe informații eronate și calomnioase, (precum că

alegerea Maiei Sandu înseamnă majorarea tarifelor, blocarea programelor sociale,

lichidarea raioanelor și a satelor prin proiectul de reformă administrativă, închiderea

spitalelor, policlinicilor și a grădinițelor, ruperea relațiilor cu Rusia, pierderea pieței

pentru producători, înseamnă tensiune la Nistru. Să nu-i permitem să facă acest lucru!

pe 15 noiembrie votăm Igor Dodon). Aceste afirmații și mesajul transmis este de

natură denigratoare, discriminatorie, cu incitarea la ură publică față de persoana

candidatului Maia Sandu și, ca rezultat, afectează demnitatea, onoarea și reputația

concurentului electoral, mai mult creează teroare, teamă și indignare în mediul social.

Conform pct. 28 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la

alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din

Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din

01 septembrie 2020, spoturile electorale nu vor conține tertipuri de imagini și/sau

sunete, limbaj licențios sau injurii care lezează onoarea și demnitatea persoanei,

calomnii, îndemnuri la ură între persoane, națională, rasială sau religioasă, incitare la

violență publică în masă, incitarea la acțiuni care au drept scop răsturnarea sau

schimbarea prin violență a sistemului de stat sau prin încălcarea prin violență a

integrității Republicii Moldova, incitarea la acțiuni extremiste și/sau teroriste ori la

alte acțiuni care au ca scop încălcarea ordinii de drept.

De asemenea, potrivit pct. 33 din Regulamentul sus-menționat, furnizorul de

servicii media poate refuza difuzarea spotului electoral, dacă acesta este transmis spre

difuzare în afara condițiilor legale. Nu se admite plasarea și difuzarea spoturilor

publicitare care conțin elemente de publicitate electorală mascată. În acest caz, spotul

se prezintă în termen de 24 de ore spre examinare CCA și CEC care, în termen de

2

până la 72 de ore, pot dispune fie menținerea refuzului de difuzare, fie difuzarea

spotului.

Prin urmare, consideră că „Radio Plai” a încălcat prevederile legislației

electorale și a Regulamentului menționat privind verificarea principiilor și condițiilor

legale, care impune obligația să verifice conținutul spotului electoral înainte de

difuzare cu informarea CCA și CEC, deoarece prin admiterea difuzării sale către

public, contribuind la răspândirea sa în masă și la producerea unui impact social

negativ în sensul dezinformării și manipulării opiniei publice.

Consideră că nu poate fi acceptată scutirea de orice responsabilitate a

furnizorului de servicii media, pentru conținutul spotului electoral pe seama

concurentului electoral, deoarece, potrivit prevederilor legale, radiodifuzorii poartă

răspundere pentru difuzarea și răspândirea informațiilor în spațiul audio-public și au

anumite obligații de verificare minimă a cerințelor legale de bun simț, privind limitele

decenței și de a nu leza alte drepturi ale persoanelor, inclusiv ceea ce ține de

securitatea media și ordinea de drept într-un stat de drept.

Conform Regulamentului privind conținuturile audiovizuale, aprobat prin

decizia Consiliului Audiovizualului nr. 61/2019 din 30 decembrie 2019, se conțin mai

multe prevederi pertinente regulilor față de furnizorii media, care au fost încălcate la

caz, și anume – în pct. 5 se stipulează că, în cadrul serviciului media audiovizual,

precum și în serviciul de platformă de partajare a materialelor video sunt interzise

următoarele conținuturi: a) ce aduc atingere demnității umane și a integrității

persoanei; c) care afectează libertatea de gândire, de conștiință și de religie, precum

și libertatea de exprimare și de informare; d) susceptibile de a promova, incita sau

justifica ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe

intoleranță sau pe discriminare pe criterii de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii

politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate

națională, avere, naștere, dizabilitate sau orientare sexuală etc.

Potrivit pct. 21, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzații unei

persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie

susținute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-și exprima

punctul de vedere. Furnizorii de servicii media sunt obligați să respecte principiul

prezumției nevinovăției și nu vor permite să fie aduse acuzații fără să se ofere

posibilitatea celui învinuit să-și exprime punctul de vedere după principiul audiatur et

altera pars.

Pct. 45 prevede că, în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de

servicii media și furnizorii serviciilor de platformă de partajare a materialelor video

trebuie să respecte următoarele exigențe: a) să asigure distincția clară între fapte și

opinii; b) să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să

fie verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință.

Potrivit pct. 46, în cazul în care informațiile prezentate se dovedesc a fi eronate

întro măsură semnificativă, furnizorul de servicii media și furnizorii serviciilor de

platformă de partajare a materialelor video trebuie să prezinte rectificările necesare în

cel mai scurt timp și în condiții similare de difuzare. Iar potrivit pct. 51, în programele

audiovizuale sunt interzise: a) limbajul instigator la ură și limbajul sexist; b)

informația ce ar putea prejudicia securitatea spațiului audiovizual național.

Astfel, reclamanta susține că spotul audio difuzat și răspândit prin intermediul

furnizorului de servicii media indicat depășește sfera libertății de exprimare, așa cum

3

este recunoscut și în art. 60 și art. 61 din Codul bunelor practici în materia electorală,

adoptat de către Comisia de la Veneția, deoarece mijloacele folosite în campania

electorală nu pot contraveni ordinii de drept și bunurilor moravuri. Or, standardele

europene prevăd că „sunt violări de lege electorală, materialele care permit referințe

cu caracter insultător sau defăimător față de candidați în campaniile electorale, se

consideră a fi o infracțiune circularea informației cu caracter defăimător cu privire la

candidați și contribuie la expunerea candidaților la anumite infracțiuni comise de

susținătorii lor”.

Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei

persoane la viziune proprie. Sunt interzise și pedepsite prin lege contestarea și

defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională,

rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență

publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Mijloacele

de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă

a opiniei publice.

Reclamanta Maia Sandu solicită anularea deciziei Consiliului Audiovizualului

din 13 noiembrie 2020 cu privire la respingerea contestației din 12 noiembrie 2020 ca

fiind neîntemeiată și ilegală; constatarea încălcării legislației în vigoare de către

furnizorul de servicii media „Radio Plai”; obligarea Consiliului Audiovizualului să

aplice sancțiunile prevăzute de art. 84 Codul serviciilor media audiovizuale.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Maia Sandu împotriva Consiliului

Coordonator al Audiovizualului, Postului de Radio „Plai”, terț Igor Dodon, privind

anularea deciziei nr. 34/211 din 13 noiembrie 2020, constatarea încălcării legislației

de către furnizorul de servicii media și obligarea pârâtului să aplice sancțiunile

prevăzute de lege.

Pentru a decide astfel instanța de judecată a reținut că furnizorul de servicii

media nu poartă răspundere pentru conținutul spotului electoral, deoarece nu este în

drept să dea apreciere spoturilor publicitare. Prin urmare, răspunderea aparține

nemijlocit concurentului electoral. Or, potrivit art. 70 alin. (1) din Codul electoral, în

perioada electorală, programele și materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul,

concurenții electorali și/sau candidații se difuzează/se publică cu respectarea

Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare

în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală în primele 7 zile ale perioadei

electorale. Reprezentanții mijloacelor de informare în masă beneficiază de aceleași

drepturi ca și observatorii naționali. Alin. (6) de la același articol prevede că

răspunderea pentru conținutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau

publicate, o poartă concurentul electoral. Iar potrivit alin. (7), refuzul de a difuza sau

de a publica, în condițiile prezentei legi, publicitatea electorală, contra plată sau

gratuit, poate fi contestat în instanța de judecată.

Prin urmare, Completul a conchis că actul administrativ contestat este legal, iar

Consiliul Audiovizualului nu poate fi obligat să sancționeze furnizorul de servicii

media, acțiunea înaintată fiind respinsă ca neîntemeiată.

La 20 noiembrie 2020 Maia Sandu, reprezentată de avocatul Natalia Moloșag, a

depus recurs, iar la 23 noiembrie 2020 a depus recurs suplimentar, împotriva hotărârii

din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii

contestate, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a pretențiilor din acțiune.

4

În motivarea recursului recurenta a invocat că motivele reținute în hotărârea

Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată sunt

eronate și superficiale, nefiind luate în considerație multitudinea de argumente

expuse, precum și prevederile esențiale pertinente cauzei prevăzute de Constituția

Republicii Moldova, Codul serviciilor media audiovizuale, Codul electoral,

Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegereile prezidențiale din

01 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4151 din 01 septembrie 2020,

Regulamentul privind conținuturile audiovizuale, aprobat prin decizia Consiliului

Audiovizualului nr. 61/2019 din 30 decembrie 2019, Codul bunelor practici în materie

electorală, adoptat de către Comisia de la Veneția.

Reiterează recurenta că instanța a omis să dea apreciere rolului fundamental într-

o societate democratică pe care îl are mass-media, din prespectiva drepturilor și

obligațiilor sale, prin prisma acelor limite absolut necesare și prevăzute în Constituție.

Orice campanie electorală, care implică și răspândirea unor informații în spațiul

public trebuie să corespundă anumitor exigențe minime de bun-simț și decență din

partea tuturor celor implicați direct și indirect.

Recurenta a menționat că prima instanță a reținut ca motive de respingere a

acțiunii prevederile art. 70 alin. (1), (6) din Codul electoral. Totodată a menționat că

potrivit legislației prioritate o au normele speciale, invocând că la caz are prioritate

Codul electoral față de Codul audiovizualului, nefiind însă clară poziția expusă de

către instanță.

Consideră recurenta că pârâtul Postul de Radio „Plai” a încălcat prevederile

legislației electorale și a Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la

alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 în mijloacele de informare în masă în

Republica Moldova, care impune obligația să verifice conținutul spotului electoral

înaintat spre difuzare cu informarea Consiliului Audiovizualului și CEC-ului,

deoarece prin admiterea difuzării sale către public, a contribuit la răspândirea sa în

masă și la producerea unui impact social negativ în sensul dezinformării și manipulării

opiniei publice.

Remarcă recurenta că Consiliul Audiovizualului a invocat faptul că a luat act de

cele indicate în contestația depusă și a monitorizat activitatea radiodifuzorului,

concluzionând că răspunderea pentru conținutul spotului audio o poartă exclusiv

concurentul electoral, ceea ce denotă superficialitatea și minimarea actului de control

și monitorizarea efectuată, cât și neaplicarea prevederilor legale speciale ce derivă din

atribuițiile directe ale Consiliului Audiovizualului.

Susține recurenta că contestația nu a fost examinată de o autoritate administrativă

obiectivă și imparțială potrivit Codului administrativ și Codului audiovizualului.

Implicarea și luarea măsurilor pozitive de către Consiliul Audiovizualului erau

necesare și pentru asigurarea caracterului de prevenție, prin sancționarea și

neadmiterea acestor practici negative pentru viitor.

Specifică recurenta că de către prima instanță nu au fost aplicate la caz alte norme

de drept cum ar fi art. 60 și art. 61 din Codul bunelor practici în materia electorală,

adoptat de Comisia de la Veneția, art. 34 alin. (2), (4) din Constituția Republicii

Moldova.

Recurenta susține integral motivele descrise în opinia separată expusă de

judecătorul Maria Guzun, privind faptul că orice discurs public trebuie să conțină și

5

anumite restricții pentru a asigura ordinea de drept și bunele moravuri într-o societate

democratică, precum și toate normele legale invocate aplicabile la caz.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că, la caz, se contestă decizia Consiliului Audiovizualului care se

referă la reflectarea campaniei electorale.

Respectiv, în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod

administrativ, anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii

de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut

necesară și nu contravine principiilor prezentului cod, inclusiv la termenul de

depunere a recursului împotriva hotărârii judecătorești sunt aplicabile normele

Codului electoral, care față de Codul administrativ sunt norme juridice speciale,

aplicabile anumitor categorii de raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de

judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus de către Maia Sandu, reprezentată de avocatul Natalia

Moloșag, la 20 noiembrie 2020 este în termen, având în vedere că hotărârea instanței

de fond care se solicită a fi anulată a fost adoptată la 19 noiembrie 2020.

La 20 noiembrie 2020 și 23 noiembrie 2020 în adresa intimatului, a fost

expediată copia recursurilor, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 23 noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului, a depus referință pe marginea

recursului declarat, solicitând respingerea cererii de recurs depusă de Maia Sandu și

menținerea hotărârii din 19 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind legală

și întemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

6

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

7

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de Maia Sandu, reprezentată de avocatul Natalia Moloșag,

este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Maia Sandu, reprezentată de avocatul Natalia Moloșag,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

8