3r-384/20 — contestarea actului administrativ, obligarea examinarii contestatiei si constatarea ca fiind false, defaimatoare, calomjioase si denigratoare declaratiile concurentului electoral

Dosarul nr. 3r-384/20 Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, A.Bostan, Gr.Dașchevici) D E C I Z I E 14 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Dodon împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Maia Sandu cu privire la anularea actului administrativ, obligarea examinării contestației, precum și constatarea ca fiind false, defăimătoare, calomnioase și denigratoare declarațiile expuse în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020, împotriva încheierii din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La data de 9 decembrie 2020, Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a depus în temeiul art. 71 – 73 Cod electoral în Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în materie electorală împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Maia Sandu, solicitând anularea scrisorii (răspunsului) nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a Comisiei Electorale Centrale;

obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina în fond contestația depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006; constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing- ului din 13 noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020. Prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului 1 cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 10 decembrie 2020, Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, anularea integrală a încheierii recurate cu adoptarea unei noi încheieri, prin care cererea de chemare în judecată să fie declarată admisibilă, iar cauza remisă la rejudecare în aceeași instanță, în același complet, pentru examinarea cauzei în fond. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, or, prima instanță urma să țină cont de normele de drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiție.

La fel, a invocat că instanța de fond nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. În acest context a menționat că declararea acțiunii ca inadmisibilă pe motiv că lipsește încălcarea a unui drept prevăzut de art. 17 Cod administrativ constituie în esență un refuz din partea Curții de Apel Chișinău de a examina în fond cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în situația în care prima instanță greșit a aplicat prevederile art. 73 alin. (1) Cod electoral și a confundat noțiunea de campanie electorală cu noțiunea de perioadă electorală, or, prin prisma art. 120 Cod electoral - rezultatul alegerilor prezidențiale se confirmă de Curtea Constituțională, fapt care încă nu s-a produs.

Astfel, instanța arbitrar a concluzionat că, odată ce Comisia Electorală Centrală nu mai poate examina contestații, reclamantul nu își poate revendica un drept prin activitatea administrativă, or, în opinia instanței, această activitate nu mai poate avea loc, concluzie vădit eronată, motiv din care încheierea recurată urmează a fi anulată. Or, restricția impusă accesului la o instanță de judecată de către Curtea de Apel Chișinău, în speță nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, deoarece recurentul a respectat condițiile de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, demonstrând inclusiv și pretinsul drept vătămat, pe când motivarea Curții de Apel Chișinău nu reprezintă altceva decât invocarea formală a unui temei de inadmisibilitate a acțiunii, care nu este urmată de o motivare corespunzătoare.

La data de 10 decembrie 2020, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi a participanților la proces, în adresa intimatei Comisia Electorală Centrală a fost expediat pentru informație și cunoștință copia cererii de recurs depusă de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov împotriva încheierii din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, oferindu-i-se posibilitatea depunerii referinței, însă fără careva rezultat. În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

2 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată în data de 9 decembrie 2020 (f.d.36). Astfel, recursul depus la data de 10 decembrie 2020 (f.d.42) de către Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, este în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Igor Dodon au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov urmează a fi admis cu anularea încheierii din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

După cum denotă actele cauzei, într-un alt litigiu, la data de 14 noiembrie 2020 Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrală și a Maiei Sandu solicitând în urma concretizării acțiunii, obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina afirmațiile expuse de Maia Sandu în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 și de a emite hotărâre prin care se va confirma sau infirma faptul ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, privind identificarea ultimului ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020; recunoașterea drept false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020; obligarea Maiei Sandu la dezmințirea informației defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reptația profesională a lui Igor Dodon, în cadrul unui briefing de presă publicat pe aceeași pagină,

cu următorului text al dezmințirii: „Dezmint afirmațiile expuse în cadrul emisiunii din 13 noiembrie 2020, precum că Igor Dodon este un hoț. Informația răspândită în cadrul briefing-ului este defăimătoare și lipsită de substract factologic”.

La fel, s-a constatat că prin încheierea din 3 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, acțiunea înaintată de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov împotriva Comisiei Electorale Centrale a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul nu a adresat autorității publice competente o cerere 3 prealabilă, iar acțiunea depusă către Maia Sandu a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, deoarece declararea unei pretenții inadmisibile denotă inadmisiblitatea acțiunii în totalitatea ei (f.d.13-20,21- 29). Ca urmare a emiterii acestei decizii irevocabile și ținând cont de concluziile instanțelor judecătorești, la data de 9 decembrie 2020 Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a depus în adresa autorității publice competente – Comisia Electorală Centrală contestație (f.d.8), însă prin răspunsul din aceași dată, 9 decembrie 2020, Comisia i-a comunicat că contestația depusă nu ține de competența sa, prin urmare nu a putut fi examinată (f.d.30), motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune în materie electorală (f.d.1).

Astfel, cercetând starea de fapt, Colegiul constată că reclamantul Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov înaintând prezenta acțiune, a solicitat instanței de judecată prin prisma art. 52, 71- 73 Cod electoral, art. 206 alin. (1) lit. a), b) și d) Cod electoral: - anularea scrisorii (răspunsului) nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a Comisiei Electorale Centrale; - obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina în fond contestația depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006; - constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 (f.d.2-7).

Iar prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a fost declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, deoarece reclamanul Igor Dodon nu a putut revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17, or, răspunsul ce s-a solicitat a fi anulat în prezenta speță nu poate constituie obiect al controlului judecătoresc, întrucât a fost emis de Comisia Electorală Centrală după finalizarea procesului electoral, respectiv nu aduce atingere drepturilor reclamantului prin activitatea administrativă efectuată.

Tot din actele cauzei se desprinde că la data de 10 decembrie 2020, Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, a contestat cu recurs încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece în opinia recurentului aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural (f.d.46-50). 4 Între timp, prin hotărârea nr. 30 din 10 decembrie 2020 a Curții Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor și la validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova (Sesizarea nr. 189e/2020), au fost confirmate rezultatele alegerii Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2020 și a fost validată alegerea dnei Maia Sandu în funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că prima instanță a interpretat în mod greșit normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de fond la acea fază a procesului, iar drept consecință prematur a declarat acțiunea ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. Colegiul reține că, potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din același cod, statuează expres că orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. La caz, reclamantul a înaintat o acțiune în anulare și în obligare în conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ. Totodată, conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul enunțat, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Iar conform art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17. Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ, inclusiv pentru acțiunea în contestare.

În acest context, Colegiul reține că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin activitatea administrativă contestată.

În speță, instanța de recurs atestă că reclamantul Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a solicitat în principal 5 anularea actului administrativ (răspunsul) nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a Comisiei Electorale Centrale și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina în fond contestația depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006, iar cu titlu secundar a solicitat prin prisma art. 206 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing- ului din 13 noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 (f.d.2-7).

În corespundere cu art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. La acest capitol, Colegiul reține la caz și art. 39 alin. (1) și (2) din Cod administrativ care garantează controlul judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Cu referire la prevederile normelor sus-menționate, rezultă că revendicarea dreptului propriu este una din condițiile fundamentale pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă testul admisibilității. Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prima instanță greșit a conchis că Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov nu revendică încălcarea, prin emiterea de către Comisia Electorală Centrală a răspunsului contestat, a unui drept în sensul art. 17, iar drept consecință neîntemeiat a declarat acțiunea acestuia inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

Aceasta deoarece ajungând la o astfel de concluzie, prima instanță a reținut în linii generale ca temei de inadmisibilitate a acțiunii faptul că Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege i-a fost încălcat prin emiterea răspunsului nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a Comisiei Electorale Centrale care se solicită a fi anulat în prezenta speță și nu a dat o apreciere clară a argumentelor lui Igor Dodon din acțiune precum că dreptul vătămat revendicat al său în sensul art. 17 din Codul administrativ constă în faptul ocrotirii drepturilor electorale pretins încălcate de către Maia Sandu în urma acțiunilor acesteia care s-au desfășurat în cadrul turului II al alegerilor prezedențiale, adică la protejarea onoarei, demnității și a reputației profesionale care sunt drepturi esențiale, unanim recunoscute și care urmează a fi protejate.

6 Aici, Colegiul reține că Codul electoral oferă posibilitatea concurentului electoral de a contesta atât acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și birourilor electorale, precum și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Iar, eventuala hotărâre emisă de Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006 - reprezintă în sine un interes în ceea ce privește echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare și apărarea onoarei, demnității și a reputației profesionale ale persoanei.

Respectiv, prin examinarea contestației, reclamantul-contestatar a urmărit un drept subiectiv care urma să fie asigurat prin procedura administrativă în corespundere cu prevederile legale, fapt care nu s-a realizat.

Totodată, argumentele primei instanțe expuse în acest context precum că răspunsul Comisiei Electorale Centrale a fost emis după încheierea campaniei electorale, iar drept rezultat acesta nu poate constitui obiect al controlului judecătoresc și respectiv nu aduce atingere drepturilor reclamantului prin activitatea administrativă efectuată, instanța de recurs le consideră neîntemeiate, în situația în care potrivit art. 73 alin. (1) Cod electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor, iar conform art. 1 Cod electoral, perioadă electorală este perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care rezultatele alegerilor sînt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile.

Prin urmare, la data depunerii și la data examinării prezentei contestații, rezultatul alegerilor nu erau confirmate de către organele competente, motiv pentru care declararea acțiunii ca inadmisibile pentru motivele sus-evidențiate, ar putea aduce atingere nejustificată dreptului reclamantului de acces la instanța de judecată, protejat de art. 20 din Constituție, ceea ce este inadmisibil. Un aspect important prezintă și faptul că instanța care examinează admisibilitatea acțiunii creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces și pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

În speță, aceste circumstanțe lipsesc, or, analizând conținutul încheierii contestate în raport cu cele menționate, Colegiul conchide că prima instanță a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a se expune asupra tuturor solicitărilor invocate de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov în acțiune, or, ultimul a depus prezenta cerere de apărare a drepturilor pretins încălcate, solicitând inclusiv obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina în fond contestația depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, 7 aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006 și cu titlu secundar constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 (f.d.2-7).

Însă instanța de fond nu s-a expus asupra acestor cerințe într-un nici un mod, fapte care indică la examinarea superficială a admisibilității acțiunii. În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că deși instanței de judecată ierarhic inferioare îi revine, în primul rând, sarcina de a interpreta și de a aplica normele de drept procedural, un formalism excesiv în aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 § 1 din Convenție atunci când acesta se face în detrimentul unuia dintre participanții la proces (a se vedea, mutatis mutandis, Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002- VII).

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de a admite recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov și de a anula încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. c), alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide : Se admite recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov.

Se anulează încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Dodon împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Maia Sandu cu privire la anularea actului administrativ, obligarea examinării contestației, precum și constatarea ca fiind false, defăimătoare, calomnioase și denigratoare declarațiile expuse în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 și se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 8