3r-384/20 — contestarea actului administrativ, obligarea examinarii contestatiei si constatarea ca fiind false, defaimatoare, calomjioase si denigratoare declaratiile concurentului electoral

3r-384/20 — contestarea actului administrativ, obligarea examinarii contestatiei si constatarea ca fiind false, defaimatoare, calomjioase si denigratoare declaratiile concurentului electoral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-384/20

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

D E C I Z I E

14 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu

drept de vot consultativ Nicolae Fomov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Igor Dodon împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Maia

Sandu cu privire la anularea actului administrativ, obligarea examinării

contestației, precum și constatarea ca fiind false, defăimătoare, calomnioase și

denigratoare declarațiile expuse în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020,

împotriva încheierii din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Igor Dodon prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a fost declarată

inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 9 decembrie 2020, Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu

drept de vot consultativ Nicolae Fomov a depus în temeiul art. 71 – 73 Cod

electoral în Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în materie

electorală împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Maia Sandu,

solicitând anularea scrisorii (răspunsului) nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a

Comisiei Electorale Centrale; obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina

în fond contestația depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și

soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală,

aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu

privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr.

137 din 14 februarie 2006; constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare

declarațiile făcute de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing-

ului din 13 noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în

întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie

2020.

Prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului

1

cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a fost declarată inadmisibilă, în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17

Cod administrativ.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 10 decembrie 2020, Igor

Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae

Fomov, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, anularea integrală

a încheierii recurate cu adoptarea unei noi încheieri, prin care cererea de chemare

în judecată să fie declarată admisibilă, iar cauza remisă la rejudecare în aceeași

instanță, în același complet, pentru examinarea cauzei în fond.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, prima instanță urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție. La fel, a invocat că instanța de fond nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

În acest context a menționat că declararea acțiunii ca inadmisibilă pe motiv că

lipsește încălcarea a unui drept prevăzut de art. 17 Cod administrativ constituie în

esență un refuz din partea Curții de Apel Chișinău de a examina în fond cauza, fapt

ce constituie o violare a articolului 6 §1 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, în situația în care prima instanță greșit a

aplicat prevederile art. 73 alin. (1) Cod electoral și a confundat noțiunea de

campanie electorală cu noțiunea de perioadă electorală, or, prin prisma art. 120

Cod electoral - rezultatul alegerilor prezidențiale se confirmă de Curtea

Constituțională, fapt care încă nu s-a produs.

Astfel, instanța arbitrar a concluzionat că, odată ce Comisia Electorală

Centrală nu mai poate examina contestații, reclamantul nu își poate revendica un

drept prin activitatea administrativă, or, în opinia instanței, această activitate nu

mai poate avea loc, concluzie vădit eronată, motiv din care încheierea recurată

urmează a fi anulată.

Or, restricția impusă accesului la o instanță de judecată de către Curtea de

Apel Chișinău, în speță nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, deoarece recurentul

a respectat condițiile de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ,

demonstrând inclusiv și pretinsul drept vătămat, pe când motivarea Curții de Apel

Chișinău nu reprezintă altceva decât invocarea formală a unui temei de

inadmisibilitate a acțiunii, care nu este urmată de o motivare corespunzătoare.

La data de 10 decembrie 2020, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi a participanților la proces, în

adresa intimatei Comisia Electorală Centrală a fost expediat pentru informație și

cunoștință copia cererii de recurs depusă de Igor Dodon prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov împotriva încheierii

din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, oferindu-i-se posibilitatea

depunerii referinței, însă fără careva rezultat.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței

de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva

deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată în data de 9

decembrie 2020 (f.d.36). Astfel, recursul depus la data de 10 decembrie 2020

(f.d.42) de către Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot

consultativ Nicolae Fomov, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Igor Dodon au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de

Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae

Fomov urmează a fi admis cu anularea încheierii din 9 decembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

După cum denotă actele cauzei, într-un alt litigiu, la data de 14 noiembrie

2020 Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ

Nicolae Fomov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

Electorale Centrală și a Maiei Sandu solicitând în urma concretizării acțiunii,

obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina afirmațiile expuse de Maia

Sandu în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 și de a emite hotărâre prin

care se va confirma sau infirma faptul ca fiind false, denigratoare și defăimătoare

declarațiile făcute în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 de către Maia

Sandu în adresa lui Igor Dodon, privind identificarea ultimului ca hoț și acuzarea

în întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie

2020; recunoașterea drept false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute în

cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 de către Maia Sandu în adresa lui Igor

Dodon privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind

fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020; obligarea Maiei Sandu la

dezmințirea informației defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reptația

profesională a lui Igor Dodon, în cadrul unui briefing de presă publicat pe aceeași

pagină, cu următorului text al dezmințirii: „Dezmint afirmațiile expuse în cadrul

emisiunii din 13 noiembrie 2020, precum că Igor Dodon este un hoț. Informația

răspândită în cadrul briefing-ului este defăimătoare și lipsită de substract

factologic”.

La fel, s-a constatat că prin încheierea din 3 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, menținută prin decizia din 9 decembrie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, acțiunea înaintată de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept

de vot consultativ Nicolae Fomov împotriva Comisiei Electorale Centrale a fost

declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, pe

motiv că reclamantul nu a adresat autorității publice competente o cerere

3

prealabilă, iar acțiunea depusă către Maia Sandu a fost declarată inadmisibilă în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, deoarece declararea unei

pretenții inadmisibile denotă inadmisiblitatea acțiunii în totalitatea ei (f.d.13-20,21-

29).

Ca urmare a emiterii acestei decizii irevocabile și ținând cont de concluziile

instanțelor judecătorești, la data de 9 decembrie 2020 Igor Dodon prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a depus în adresa

autorității publice competente – Comisia Electorală Centrală contestație (f.d.8),

însă prin răspunsul din aceași dată, 9 decembrie 2020, Comisia i-a comunicat că

contestația depusă nu ține de competența sa, prin urmare nu a putut fi examinată

(f.d.30), motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune în materie electorală

(f.d.1).

Astfel, cercetând starea de fapt, Colegiul constată că reclamantul Igor Dodon

prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov

înaintând prezenta acțiune, a solicitat instanței de judecată prin prisma art. 52, 71-

73 Cod electoral, art. 206 alin. (1) lit. a), b) și d) Cod electoral:

- anularea scrisorii (răspunsului) nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a Comisiei

Electorale Centrale;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina în fond contestația

depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în conformitate cu

prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare

a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat

prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu

privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea

CEC nr. 137 din 14 februarie 2006;

- constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute de

către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing-ului din 13

noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea

acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020

(f.d.2-7).

Iar prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Igor Dodon prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a fost declarată

inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, deoarece

reclamanul Igor Dodon nu a putut revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17, or, răspunsul ce s-a solicitat a fi anulat

în prezenta speță nu poate constituie obiect al controlului judecătoresc, întrucât a

fost emis de Comisia Electorală Centrală după finalizarea procesului electoral,

respectiv nu aduce atingere drepturilor reclamantului prin activitatea

administrativă efectuată.

Tot din actele cauzei se desprinde că la data de 10 decembrie 2020, Igor

Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae

Fomov, a contestat cu recurs încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece în opinia recurentului aceasta a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural (f.d.46-50).

4

Între timp, prin hotărârea nr. 30 din 10 decembrie 2020 a Curții

Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor și la validarea

mandatului de Președinte al Republicii Moldova (Sesizarea nr. 189e/2020), au fost

confirmate rezultatele alegerii Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie

2020 și a fost validată alegerea dnei Maia Sandu în funcția de Președinte al

Republicii Moldova.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că prima instanță a interpretat în mod greșit normele

de drept procedural care reglementează acțiunile instanței de fond la acea fază a

procesului, iar drept consecință prematur a declarat acțiunea ca inadmisibilă,

pornind de la următoarele.

Colegiul reține că, potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o

activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin

lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu

privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea

procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) din același cod, statuează expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

La caz, reclamantul a înaintat o acțiune în anulare și în obligare în

conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ. Totodată, conform

art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea actelor

administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul enunțat, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul

de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Iar conform art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în contestare.

În acest context, Colegiul reține că unul dintre elementele definitorii ale

acțiunii în contestare, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în

contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru

testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce

atingere prin activitatea administrativă contestată.

În speță, instanța de recurs atestă că reclamantul Igor Dodon prin intermediul

reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov a solicitat în principal

5

anularea actului administrativ (răspunsul) nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a

Comisiei Electorale Centrale și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a

examina în fond contestația depusă împotriva Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și

soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală,

aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu

privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr.

137 din 14 februarie 2006, iar cu titlu secundar a solicitat prin prisma art. 206 alin.

(1) lit. d) Cod administrativ, constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare

declarațiile făcute de către Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing-

ului din 13 noiembrie 2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în

întreprinderea acțiunilor privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie

2020 (f.d.2-7).

În corespundere cu art. 3 Cod administrativ, legislația administrativă are drept

scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării

drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

La acest capitol, Colegiul reține la caz și art. 39 alin. (1) și (2) din Cod

administrativ care garantează controlul judecătoresc al activității administrative și

stipulează că acesta nu poate fi îngrădit. Orice persoană care revendică un drept

vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Cu referire la prevederile normelor sus-menționate, rezultă că revendicarea

dreptului propriu este una din condițiile fundamentale pentru ca acțiunea în

contencios administrativ să treacă testul admisibilității.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prima instanță greșit a conchis

că Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ

Nicolae Fomov nu revendică încălcarea, prin emiterea de către Comisia Electorală

Centrală a răspunsului contestat, a unui drept în sensul art. 17, iar drept consecință

neîntemeiat a declarat acțiunea acestuia inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit.

e) Cod administrativ.

Aceasta deoarece ajungând la o astfel de concluzie, prima instanță a reținut în

linii generale ca temei de inadmisibilitate a acțiunii faptul că Igor Dodon prin

intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, nu a

invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege i-a fost încălcat prin

emiterea răspunsului nr. 8/3509 din 9 decembrie 2020 a Comisiei Electorale

Centrale care se solicită a fi anulat în prezenta speță și nu a dat o apreciere clară a

argumentelor lui Igor Dodon din acțiune precum că dreptul vătămat revendicat al

său în sensul art. 17 din Codul administrativ constă în faptul ocrotirii drepturilor

electorale pretins încălcate de către Maia Sandu în urma acțiunilor acesteia care

s-au desfășurat în cadrul turului II al alegerilor prezedențiale, adică la protejarea

onoarei, demnității și a reputației profesionale care sunt drepturi esențiale, unanim

recunoscute și care urmează a fi protejate.

6

Aici, Colegiul reține că Codul electoral oferă posibilitatea concurentului

electoral de a contesta atât acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și birourilor

electorale, precum și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Iar, eventuala

hotărâre emisă de Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile

Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de

către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr.

3353 din 20 iulie 2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei

Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006 -

reprezintă în sine un interes în ceea ce privește echilibru între asigurarea dreptului

la libera exprimare și apărarea onoarei, demnității și a reputației profesionale ale

persoanei.

Respectiv, prin examinarea contestației, reclamantul-contestatar a urmărit un

drept subiectiv care urma să fie asigurat prin procedura administrativă în

corespundere cu prevederile legale, fapt care nu s-a realizat.

Totodată, argumentele primei instanțe expuse în acest context precum că

răspunsul Comisiei Electorale Centrale a fost emis după încheierea campaniei

electorale, iar drept rezultat acesta nu poate constitui obiect al controlului

judecătoresc și respectiv nu aduce atingere drepturilor reclamantului prin

activitatea administrativă efectuată, instanța de recurs le consideră neîntemeiate, în

situația în care potrivit art. 73 alin. (1) Cod electoral, contestațiile privind acțiunile

și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în

termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor,

iar conform art. 1 Cod electoral, perioadă electorală este perioadă de timp cuprinsă

între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și ziua în care

rezultatele alegerilor sînt confirmate de către organele competente, dar nu mai

mare de 90 de zile.

Prin urmare, la data depunerii și la data examinării prezentei contestații,

rezultatul alegerilor nu erau confirmate de către organele competente, motiv pentru

care declararea acțiunii ca inadmisibile pentru motivele sus-evidențiate, ar putea

aduce atingere nejustificată dreptului reclamantului de acces la instanța de

judecată, protejat de art. 20 din Constituție, ceea ce este inadmisibil.

Un aspect important prezintă și faptul că instanța care examinează

admisibilitatea acțiunii creează condiții pentru exercitarea drepturilor

participanților la proces și pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale

cauzei.

În speță, aceste circumstanțe lipsesc, or, analizând conținutul încheierii

contestate în raport cu cele menționate, Colegiul conchide că prima instanță a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a se expune asupra

tuturor solicitărilor invocate de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu

drept de vot consultativ Nicolae Fomov în acțiune, or, ultimul a depus prezenta

cerere de apărare a drepturilor pretins încălcate, solicitând inclusiv obligarea

Comisiei Electorale Centrale de a examina în fond contestația depusă împotriva

Maiei Sandu, cu emiterea hotărârii în conformitate cu prevederile Regulamentului

privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele

electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3353 din 20 iulie

2010 și a Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale,

7

aprobat prin hotărârea CEC nr. 137 din 14 februarie 2006 și cu titlu secundar

constatarea ca fiind false, denigratoare și defăimătoare declarațiile făcute de către

Maia Sandu în adresa lui Igor Dodon, în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie

2020, privind identificarea ca hoț și acuzarea în întreprinderea acțiunilor privind

fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 (f.d.2-7).

Însă instanța de fond nu s-a expus asupra acestor cerințe într-un nici un mod,

fapte care indică la examinarea superficială a admisibilității acțiunii.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că deși instanței de

judecată ierarhic inferioare îi revine, în primul rând, sarcina de a interpreta și de a

aplica normele de drept procedural, un formalism excesiv în aplicarea acestora se

poate dovedi contrar art. 6 § 1 din Convenție atunci când acesta se face în

detrimentul unuia dintre participanții la proces (a se vedea, mutatis mutandis,

Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002-

VII).

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de a admite

recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu drept de vot

consultativ Nicolae Fomov și de a anula încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în același complet de judecată.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. c), alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide :

Se admite recursul depus de Igor Dodon prin intermediul reprezentantului cu

drept de vot consultativ Nicolae Fomov.

Se anulează încheierea din 9 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Igor Dodon împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Maia Sandu cu

privire la anularea actului administrativ, obligarea examinării contestației, precum

și constatarea ca fiind false, defăimătoare, calomnioase și denigratoare declarațiile

expuse în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020 și se restituie cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

8