3ra-1191/20 — contestarea actului administrativ

3ra-1191/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1191/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Bostan, M. Guzun

ÎNCHEIERE

04 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nicolae Fomov, ca

reprezentant cu drept de vot consultativ al concurentului electoral Igor Dodon,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către concurentul electoral Igor Dodon împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Maia Sandu cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea examinării contestației și emiterii actului administrativ,

împotriva hotărârii din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins acțiunea depusă de către Igor Dodon,

constată:

La 21 noiembrie 2020, Nicolae Fomov, ca reprezentant cu drept de vot

consultativ al lui Igor Dodon, a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de

chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia Sandu cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea examinării contestației și

emiterii actului administrativ.

În motivarea contestației a invocat că, la 13 noiembrie 2020, a fost depusă o

contestație pe marginea acțiunilor (modul de finanțare și raportare a cheltuielilor în

cadrul campaniei electorale) concurentului electoral Maia Sandu.

Prin această contestație s-a comunicat că, în urma examinării unui exemplar al

ziarului/buletinului informativ al concurentului electoral Maia Sandu, tipărit la 05

noiembrie 2020, în baza comenzii nr. 1165, la tipografia SRL „EditTiparGrup”,

tirajul 200 000 de exemplare, a sesizat că este compus din 8 pagini A3, care este

reprezentat din 4 pagini A3 (sau două foi A2) inserate una în alta.

În spațiul public, la acest subiect se menționează precum că această comandă,

conform actelor contabile, constituie un tiraj de 200 000 de exemplare.

Reclamantul a considerat că persistă o bănuială rezonabilă, precum că în

acțiunile concurentului electoral Maia Sandu sunt admise acțiuni contrare finanțării

corecte a campaniei electorale. Or, concurentul electoral Maia Sandu a efectuat

comanda a 200 000 de exemplare de buletin informativ, care a fost compus din

două pliante, unul în limba rusă și altul în limba de stat, pe ambele fiind mențiunea

1

că tirajul este de 200 000 de exemplare, iar conform facturii tirajul este de 200 000

de lei.

În opinia reclamantului, această circumstanță sesizează aparența precum că au

fost admise abateri de la cadrul legal, fapt despre care a și fost sesizată Comisia

Electorală Centrală.

Însă, la 21 noiembrie 2020, a fost informat că contestația sa nu întrunește

condițiile de formă a unei contestații, deoarece nu a fost depusă declarația pe

propria răspundere privind proveniența și autenticitatea probelor, motiv din care nu

va fi examinată conform art. 18 din Codul electoral.

Astfel, reclamantul a considerat concluziile Comisiei Electorale Centrale ca

fiind arbitrare și neîntemeiate, deoarece în cuprinsul contestației, în concret

penultimul aliniat conține mențiunea: „La fel, cunoscând prevederile legislației în

vigoare, potrivit cărora falsificarea probelor reprezintă o infracțiune, care se

pedepsește în condițiile art. 310 din Codul penal, declar pe propria răspundere

despre proveniența legală a documentelor, materialelor, înscrisurilor ș.a.,

prezentate în calitate de probe în cadrul examinării contestației depuse la data de

12 noiembrie 2020 și despre faptul că acestea sunt veridice și autentice”.

Deci, Comisia Electorală Centrală în mod eronat a conchis că contestația

depusă nu corespunde formei prestabilite de lege și nu poate fi examinată, iar

răspunsul eliberat este neîntemeiat și ilegal, autoritatea evitând să acționeze în

modul stabilit de Regulamentul-cadru.

Reclamantul Igor Dodon, în numele și interesele căruia a acționat

reprezentantul cu drept de vot consultativ – Nicolae Fomov, a solicitat prin cererea

de chemare în judecată anularea răspunsului Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-

8/3442 din 20 noiembrie 2020 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

examineze contestația din 13 noiembrie 2020.

La 01 decembrie 2020, Igor Dodon, în numele și interesele căruia a acționat

reprezentantul cu drept de vot consultativ – Nicolae Fomov, a depus cerere de

concretizare a acțiunii, prin care a solicitat:

-anularea răspunsului Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/3442 din 20

noiembrie 2020;

-obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în ședință contestația

depusă la 13 noiembrie 2020, înregistrată cu nr. CEC-7/Apr17, în conformitate cu

prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și soluționare a

contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală și a

Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale;

-obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre pe marginea

contestației din 13 noiembrie 2020, înregistrată cu nr. CEC-7/Apr17, în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare și

soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală și a

Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale (f.d. 84, 85-

87).

Prin hotărârea din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

acțiunea depusă de către Igor Dodon, în numele și interesele căruia a acționat

reprezentantul cu drept de vot consultativ – Nicolae Fomov (f.d. 92, 93-100).

În consolidarea soluției prima instanță a reținut că, prin prisma pct. 8 din

Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3353 din 20 iulie 2010,

2

partea care prezintă probe va semna o declarație pe propria răspundere, conform

modelului din anexa nr. 2, privind proveniența, veridicitatea și autenticitatea

acestora, purtând răspundere conform legislației în vigoare.

Astfel, instanța inferioară a notat că Regulamentul privind procedura de

examinare și soluționare a contestațiilor stabilește expres condițiile de formă atât a

contestației, cât și a declarației pe propria răspundere, care urmează a fi îndeplinite

și depuse conform unor modele prestabilite (anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la

Regulament).

Respectiv, Regulamentul prevede un model tipizat al declarației pe propria

răspundere, care se depune ca un document separat.

În speță, însă, asumarea răspunderii privind proveniența, veridicitatea și

autenticitatea probelor a fost inserată în conținutul contestației, deși Regulamentul

prevede expres că aceasta se depune ca un document separat.

În aceste condiții, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că autoritatea

publică just a constatat că contestația nu a trecut testul de admisibilitate pentru a fi

examinată în ședință publică în condițiile art. 18 din Codul electoral. Or, simpla

mențiune în conținutul contestației a asumării răspunderii nu echivalează cu o

declarație pe propria răspundere, care constituie un document aparte și se

întocmește conform unui model prestabilit.

La fel, prima instanță a notat că, în speță, contestatarul nu a autentificat

copiile probelor anexate la contestație și a prezentat Comisiei Electorale Centrale

doar copii, dar nu și originalele pentru contrapunere.

Cu titlu subsidiar, prima instanță a notat asupra fondului contestației că, la

etapa verificării prealabile a contestației, Comisia Electorală Centrală a analizat

explicațiile tipografiei SRL „EditTiparGrup”, care a comunicat că ziarele au fost

tipărite în format A3, într-un tiraj de 200 000 de exemplare. La fel, Comisia

Electorală Centrală a analizat și copia de pe contractul de prestări servicii nr. 80

din 02 noiembrie 2020, factura fiscală Seria AAJ nr. 7601412 din 05 noiembrie

2020 și factura de plată nr. 81 din 04 noiembrie 2020. În rezultatul examinării,

Comisia Electorală Centrală a constatat că pe factura fiscală și factura de plată este

indicată suma de 84 000 de lei pentru 200 000 de exemplare, această sumă fiind

reflectată și în raportul financiar, prezentat Comisiei Electorale Centrale la 05

noiembrie 2020, ora 17.45 (înregistrat sub nr. 359) de concurentul electoral Maia

Sandu. Astfel, nu au fost constatate careva încălcări ale legislației electorale

privind finanțarea campaniei electorale. Prin urmare, nu există temei pentru

sancționarea concurentului electoral, fapt ce denotă netemeinicia contestației.

La 03 decembrie 2020, ora 12.45, Nicolae Fomov, ca reprezentant cu drept de

vot consultativ al concurentului electoral Igor Dodon, a depus prin poștă

electronică la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva hotărârii din 02

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului spre

examinare, casarea hotărârii recurate și emiterea unei decizii noi, prin care să fie

admisă integral acțiunea (f.d. 103, 104-105).

La 03 decembrie 2020, ora 19.43, Nicolae Fomov, ca reprezentant cu drept de

vot consultativ al concurentului electoral Igor Dodon, a depus prin poștă

electronică la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva hotărârii

din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 109, 110-114 recto-verso).

3

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că hotărârea primei

instanțe este neîntemeiată, iar concluziile trase de instanță sunt arbitrare și bazate

pe interpretarea formalistă a normelor de drept, fără a ține cont de esența lor.

În acest sens recurentul a menționat că instanța inferioară eronat a ajuns la

concluzia că contestatarul urma să autentifice/certifice probele anexate la

contestație, or, Codul electoral și Regulamentul privind procedura de examinare și

soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală nu îi

impun o astfel de obligație.

La fel, în opinia recurentului, Curtea de Apel Chișinău eronat a concluzionat

că la caz nu a fost depusă declarația pe propria răspundere despre legalitatea

provenienței probelor, veridicitatea și autenticitatea lor, or, contestația a fost

semnată și depusă electronic, cu utilizarea semnăturii electronice avansate

calificată, eliberată de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Respectiv, concluzia instanței inferioare este trasă cu interpretarea formală a

prevederilor legale și ignorarea prevederilor Legii privind semnătura electronică și

documentul electronic.

Recurentul a indicat că contestația depusă Comisiei Electorale Centrale a

constituit un document electronic în care a fost inserat textul declarației pe propria

răspundere despre legalitatea provenienței probelor anexele.

Prin urmare, contestația și declarația pe propria răspundere a fost semnată

electronic prin utilizarea semnăturii electronice calificată avansată, fapt ce o

asimilează cu semnătura olografă.

Recurentul a considerat că concluziile privind nerespectarea formei

contestației, în esență, reprezintă o interpretare formală a normelor de drept, fără a

se ține cont de prevederile Legii privind semnătura electronică și documentul

electronic, a modului cum funcționează semnătura electronică și documentul

semnat electronic și fără a se ține cont de menirea declarației respective.

În această ordine de idei, recurentul a conchis că, la caz, contestația a fost

comasată cu declarația pe propria răspundere în cazul documentului semnat cu

semnătură electronică și că nu există diferență juridică între separarea unor

informații pe diferite foi. Așa, prin semnătura electronică se autentifică întreg

conținutul documentului, dar nu părți ale lui. Exprimarea consimțământului, fie pe

foaie separată, fie inserată în textul documentului, nu este capabilă să vicieze

scopul urmărit de declarație.

Recurentul Igor Dodon, în numele și interesele căruia a acționat

reprezentantul cu drept de vot consultativ, Nicolae Fomov, a solicitat prin cererea

de recurs casarea hotărârii din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în sensul

formulat în cererea de chemare în judecată cu ulterioara concretizare.

La 04 decembrie 2020, ora 09.03 și 09.06, Curtea Supremă de Justiție a

expediat intimatei Comisiei Electorale Centrale și terțului Maia Sandu pentru

notificare copia motivării recursului depus de Igor Dodon, cu explicarea dreptului

de a depune referințe asupra motivelor recursului (f.d. 115, 116). Însă, intimata și

persoana terță în timp util nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune

referințe, în care să-și expună poziția pe marginea criticilor formulate în cererea

de recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că, la caz, se contestă un act al Comisiei Electorale Centrale în

4

perioada electorală, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) din Codul electoral,

împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de

la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi

de la pronunțare.

Având în vedere că hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată și

notificată motivată la 02 decembrie 2020, recursul inclusiv cel motivat a fost depus

la 03 decembrie 2020, Colegiul consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

art. 74 alin. (6) din Codul electoral, exercitând în termen calea de atac.

Examinând temeiurile invocate în recurs referitor la netemeinicia hotărârii

din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Codului administrativ.

În corespundere cu art. 74 alin. (1) din Codul electoral, instanța de judecată

adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și ale Codului administrativ.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) al

art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

5

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 73 alin. (7) și art. 74 alin. (1) din Codul electoral și în

conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Nicolae Fomov, ca reprezentant cu drept de vot

consultativ al concurentului electoral Igor Dodon, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

6