3ra-1060/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1060/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul municipal

Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău, Societății cu Răspundere Limitată „Colo”

cu privire la anularea deciziei și a contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din data de 28 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Colo”

împotriva hotărârii din data de 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 23 august 2016 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Consiliului municipiului

Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău și Societății cu Răspundere Limitată „Colo”

cu privire la anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.1/47-18 din 19 mai

2016 „despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral

xxxxx (din str. xxxxx)” și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2402 din 22

iunie 2016.

În motivarea cererii de chemare în judecată Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a indicat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.1/47-18

din 19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul

cadastral xxxxx (din str. xxxxx)”, s-a modificat configurația lotului de pământ din str.

xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în urma controlului obligatoriu

de legalitate a constatat că decizia menționată a fost adoptată contrar prevederilor

legale.

Astfel, autoritatea reclamantă în conformitate cu art.68 din Legea nr. 436-XVI din

data de 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, prin notificarea

nr.l304/OT4-l 170 din 23 iunie 2016 a solicitat Consiliului municipal Chișinău

abrogarea, în termen de 30 de zile, a deciziei nr.1/47-18 din 19 mai 2016. Însă, până la

momentul depunerii cererii de chemare în judecată Consiliul municipal Chișinău nu a

adoptat nici o decizie cu privire la examinarea notificării înaintate.

1

În opinia Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 1/47- 18 din 19 mai 2016 contravine prevederilor art.77,

alin.(3), alin.(5) din Legea nr. 436-XVI din data de 28 decembrie 2006, ori bunurile

domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date în

administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea, concesionarea,

darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Potrivit Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009, organizarea și desfășurarea

licitației este condiționată de prioritatea prețului maxim propus.

Organizarea licitației publice presupune liberul acces și egalitatea tuturor

doritorilor de a obține dreptul la arendarea bunurilor proprietate publică a unității

administrativ-teritoriale și în corespundere cu art.14, alin.(2), lit. d) din Legea nr. 436-

XVI din data de 28 decembrie 2006 consiliul local decide vânzarea, privatizarea,

concesionarea sau darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al

satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

Autoritatea reclamantă a mai menționat că în conformitate cu art.4, alin. (9) din

Legea nr.1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului, vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate

în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării,

aferente obiectivelor private, precum și celor aferente construcțiilor nefinalizate, se

efectuează la prețul normativ al pământului. Terenul care, după parametri și amplasare,

nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitație

deținătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deținător de teren

adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului, care nu poate fi format ca bun imobil de sine

stătător, se efectuează la prețul normativ al pământului. Această prevedere se aplică și

relațiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vând prin concurs sau

la licitație, cu excepțiile prevăzute ce lege.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat că planul cadastral și/sau

geometric pot fi modificate numai în cazurile prevăzute de art.18, alin.(4) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, deci în situația din

speță, în privința lotului de pământ cu suprafața de 0,0093 ha, indicat în pct.1 din

decizia nr. 1/47-18 din 19 mai 2016, urmau a fi aplicate prevederile legale enunțate.

Autoritatea reclamantă a constatat că la adoptarea deciziei vizate Consiliul

municipal Chișinău a ignorat prevederile art.9, alin.(2) din Legea nr.317 din 18 iulie

2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației

publice centrale și locale, care stabilesc că actele normative ale autorităților

administrației publice centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor

constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a susținut că normele enumerate

mai sus nu admit abateri și prevăd conduita de urmat, iar încălcarea acestor norme duce

la nulitatea actului conform art.220 alin.(l) din Codul civil, care stipulează că, actul

juridic ce contravine normelor imperative este nul, iar Legea contenciosului

administrativ prevede că, constituie temei de anulare a actului administrativ dacă acesta

este emis contrar legii.

Suplimentar, autoritatea reclamantă a mai indicat că ulterior depunerii cererii de

chemare în judecată s-a constatat că în baza deciziei contestate a fost încheiat contractul

2

de vânzare-cumpărare nr. 2402 din 22 iulie 2016, motiv pentru care solicită și anularea

acestuia.

Prin hotărârea din data de 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis acțiunea depusă de către Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

s-a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr.1/47-18 din 19 mai 2016 „Despre

operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxxx (din str.

xxxxx)” și s-a constatat nulitatea absolută a contractul de vânzare-cumpărare nr. 2402

din 22 iulie 2016 încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Societatea cu

Răspundere Limitată „Colo”, prin care a fost vândută partea suplimentară din terenul

situat în municipiul Chișinău, str. xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de

0,0093 ha.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 28 mai 2020 a menținut în ordine

de apel hotărârea din data de 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 19 august 2020 Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

municipiului Chișinău au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în

judecată.

În motivarea recursului Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

municipiului Chișinău au indicat că instanțele de judecată la emiterea hotărârilor au

încălcat și aplicat eronat normele de drept material, nu au elucidat pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a fondului.

Studiind recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general

al municipiului Chișinău, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este

inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art.245, alin.(1).

În conformitate cu art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor și a

altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are loc conform art. 96–114.

Conform art. 96, alin. (1) din Codul administrativ notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), acordând-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și

economie de costuri.

În atare circumstanțe, completul observă că decizia instanței de apel a fost

pronunțată la 28 mai 2020, notificată prin intermediul poștei electronice Consiliului

3

municipal Chișinău și Primarului general al municipiului Chișinău la 18 iulie 2020.

( f.d. 36, vol.II)

La 19 august 2020 Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

municipiului Chișinău au depus recurs împotriva deciziei din data de 28 mai 2020 a

Curții de Apel Chișinău.

La caz, termenul de depunere a recursului asupra deciziei instanței de apel din 28

mai 2020, notificată Consiliului municipal Chișinău și Primarului general al

municipiului Chișinău la 18 iulie 2020, a expirat la data de 17 august 2020.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și

Primarul general al municipiului Chișinău la 19 august 2020 este depus peste termenul

legal prevăzut de lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, instanța de apel a notificat decizia din 28 mai 2020, Consiliului municipal

Chișinău și Primarului general al municipiului Chișinău la 18 iulie 2020, iar lipsa unor

acțiuni concrete de a ataca hotărârea judecătorească în termenul stabilit de lege

demonstrează că partea recurentă nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil

pentru a-și proteja drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017,

parag. 60, 61). Nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost admis în

întregime de comportamentul autorității recurente.

Prin prisma art. 65, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ rezultă că dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău nu au

beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65 din Codul administrativ și nu au solicitat

repunerea recursului în termen.

Prin urmare, admiterea spre examinare a unui recurs declarat tardiv ar încălca

drepturile intimatului la un proces echitabil, fapt constatat prin jurisprudența Curții

Europene în cazuri similare,[ vezi Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005,

parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL

versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77)], în care s-a constatat că prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un

proces echitabil.

Din aceste motive, recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău și

Primarul general al municipiului Chișinău împotriva deciziei din 28 mai 2020 a Curții

de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece, admiterea spre

examinare a unui recurs tardiv ar avea un efect incompatibil cu principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

lege, ori termenul de prezentare a recursului motivat este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea

părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău

trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta

și etapa procedurală la care se află prezentul litigiu, în care au calitatea de autorități

recurente, pentru a depune în termen recursul.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău.

Conform art. 193, art. 230, art. 245, alin. (1), art. 246, alin. (1) și (2), lit. d) și art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

municipiului Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5