3ra-947/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-947/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud: Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima)

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău,

persoană terță Vera Beleaeva cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Consiliul municipal Chișinău, împotriva hotărîrii din 13 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 03 octombrie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, persoană terță

Vera Beleaeva cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

indicat, că la 25 mai 2017, Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 5/20-17,

prin care a autentificat dreptul de proprietate privată asupra lotului de pământ din

xxxxx, Verei Beleaeva.

A menționat că efectuând controlul de legalitate, a constatat că decizia nominalizată

contravine prevederilor legislației în vigoare.

Drept urmare, prin notificarea nr.1304/OT4-1452 din 09 august 2017, a solicitat

Consiliului municipal Chișinău abrogarea actului administrativ considerat ilegal.

A indicat că în conformitate cu art.77 alineatele (3) și (5) din Legea privind

administrația publică locală, bunurile domeniului privat a unității administrativ teritoriale

pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii.

Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității

administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009, stabilește că organizarea și desfășurarea licitației

este condiționată de prioritatea prețului maxim propus. De asemenea, organizarea licitației

publice presupune liberul acces și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la

arendarea bunurilor proprietate publică a unității administrativ-teritoriale.

1

Totodată, conform art. 4 alin. (9) din Legea nr.1308 din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, vânzarea-cumpărarea terenurilor

proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau

supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum și celor aferente construcțiilor

nefinalizate, se efectuează la prețul normativ al pământului. Terenul, care după parametri și

amplasare nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător, se vinde prin concurs sau la

licitație deținătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deținător de

teren adiacent, vânzarea-cumpărarea terenului, care nu poate fi format ca bun imobil de sine

stătător, se efectuează la prețul normativ al pământului. Această prevedere se aplică și

relațiilor de arendă a unor astfel de terenuri.

Astfel, reclamantul a considerat că în privința lotului de pământ, cu suprafața de 429

m.p., indicat în pct. 2 din decizia nr. 5/20-17 din 25 mai 2017, urmau a fi aplicate

prevederile legale enunțate.

A relevat că în urma examinării conținutului actului administrativ, cât și a actelor care

au stat la baza adoptării acestuia, a constatat lipsa actelor doveditoare a deținerii legale a

suprafețelor de teren autentificate persoanei vizate în decizie. Din acest motiv, consideră

ilegală autentificarea dreptului de proprietate a lotului de pe lângă casă, efectuată prin

decizia contestată.

Pe parcursul judecării cauzei, reclamantul a depus cerere de concretizare a acțiunii, în

care a indicat că în conformitate cu art. 4 alin. (10) al Legii nr. 1308 din 25 iulie 1997

privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, terenul de pe lângă

casă atribuit în folosință temporară și terenul la care lotul de pământ de pe lângă casa

depășește norma prevăzută de legislație, se vând la prețul normativ conform tarifului indicat

la poziția I din anexa la Lege, sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se află.

În cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine

stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept, ori se

înstrăinează în alt mod conform legislației. Astfel, susține că în privința lotului de pământ,

cu suprafața de 602 m.p., indicat în pct.1 din decizia nr.5/20-17 din 25 mai 2017, urmau a fi

aplicate prevederile legale enunțate.

La fel, a menționat că conform prevederilor legale precitate, în cazul în care, după

parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile

menționate se transmit în proprietate persoanelor în drept, ori se înstrăinează în alt mod

conform legislației.

A relevat că în urma examinării conținutului actului administrativ, cât și a actelor care

au stat la baza adoptării acestuia, a constatat lipsa actelor legale, care ar dovedi

imposibilitatea formării bunului imobil cu suprafața de 429 m.p. vizat în pct. 2 al deciziei

contestate.

Prin urmare, a considerat că terenul cu suprafața de 429 m.p., vizat în pct. 2 al deciziei

contestate, putea fi format ca bun imobil separat.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea deciziei nr. 5/20-

17 din 25 mai 2017 a Consiliului municipal Chișinău.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost admisă. A fost anulată

decizia nr.5/20-17 din 25 mai 2017 a Consiliului municipal Chișinău cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată și stabilirea relațiilor de arendă funciară

asupra terenului din xxxxx în beneficiul Verei Beleaeva (f.d. 80-82).

2

Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de

Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărîrii din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.154-161).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe privind temeinicia acțiunii depuse de către

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, având în vedere că acesta a prezentat probe

în dovedirea faptului erorilor comise la emiterea actului administrativ contestat.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și

procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea

probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței.

La 01 septembrie 2020, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs împotriva deciziei

din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.167-172).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o neântemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate eronat probele.

A invocat că decizia nr.5/20-17 din 25 mai 2017 a fost emisă în strictă conformitate

cu legislația în vigoare, având drept bază cererea nr.B-773/15 din 27 ianuarie 2015 și actele

prezentate de către Vera Beleaeva, proprietara construcțiilor din xxxxx, schema de situație

a hotarelor terenurilor ce pot fi legalizate, reelaborată la 21 martie 2016 de către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare, informația referitoare la suprafața legală/

documentală a termenului atribuit anterior de 600 m.p.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de către Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține

că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul

cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 iunie 2020, fiind

notificată recurentului Consiliului municipal Chișinău la 05 august 2020, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 163).

Astfel, recursul depus de către Consiliul municipal Chișinău, la data de 01 septembrie

2020, este în termen.

La 07 septembrie 2020, în adresa intimatului Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și a persoanei terțe Vera Beleaeva, a fost expediată copia recursului,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Deși, intimatul a recepționat

recursul, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.178), nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv.

3

Plicul cu recursul expediat în adresa persoanei terțe Vera Beleaeva, a fost restituit

instanței de recurs, cu mențiunea „nereclamat” (f.d.179). În acest context, neprezentarea la

oficiul postal pentru ridicarea corespondenței, este apreciată de instanța de recurs ca

elucidarea obligației de a-și valorifica dreptul procedural respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, în

raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

4

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

către Consiliul municipal Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul municipal Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

5